#StareaEducației (INTERVIU) Prof.dr.Mihai Dimian, rectorul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava: ”Angajabilitatea trebuie să fie un element important al finanțării universităților. Trebuie să ne adaptăm programele către piața muncii.”
Publicat de andreeadaraban, 23 februarie 2026, 09:20
Din anul academic următor, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) va lansa un program de master dedicat inteligenței artificiale și roboticii sociale cu aplicații în sănătate – un domeniu aflat la intersecția dintre tehnologiile emergente, medicină și cerințele tot mai dinamice ale pieței muncii. Predat în limba engleză și dezvoltat în parteneriat cu universități din Franța și Suedia, noul program marchează o etapă importantă în strategia de internaționalizare și inovare a instituției.
Invitat în emisiunea #StareaEducației, rectorul USV, prof. dr. Mihai Dimian, a explicat miza acestui program într-un context în care învățământul superior românesc se confruntă cu provocări legate de finanțare, performanță și adaptarea la piața muncii.
Potrivit lui Mihai Dimian, noul master răspunde atât solicitărilor angajatorilor din regiune, cât și interesului manifestat de studenții din ultimii ani. Un element distinctiv al programului îl reprezintă colaborarea cu Universitatea din Tours și Universitatea Örebro. Expertiza combinată a celor trei instituții este considerată unică la nivel național. Studenții vor putea opta pentru un parcurs internațional: un semestru la Suceava, unul în Franța, unul în Suedia, iar ultimul – dedicat disertației – în universitatea unde își găsesc tema și coordonatorul potrivit. La final, absolvenții pot obține o diplomă multiplă, emisă de universitatea din România și cele două instituții partenere.
Referindu-se la declarațiile premierului Ilie Bolojan privind finanțarea universităților în funcție de calitate și eficiență, prof.dr. Mihai Dimian a subliniat, în emisiunea #StareaEducației, că aproximativ o treime din finanțarea actuală este deja alocată pe baza unor criterii de performanță stabilite la nivel național. El consideră că angajabilitatea absolvenților ar putea deveni un criteriu mai clar și mai important în metodologia de finanțare, dar atrage atenția că performanța nu este o dimensiune ignorată în prezent. În același timp, rectorul USV a remarcat că, deși finanțarea globală a învățământului superior din România rămâne scăzută comparativ cu alte state, universitățile au făcut progrese vizibile în dezvoltarea infrastructurii și a bazei materiale.
Pentru studenții deja înmatriculați, taxele de școlarizare vor rămâne neschimbate, a mai susținut Mihai Dimian. Pentru noii admiși, creșterea medie este de 9,7%, în linie cu rata inflației. Există însă programe la care taxele nu au fost majorate, precum cel de „Scenaristică-publicitate-media” sau programul de Medicină generală, aflat în al doilea an de funcționare.
În paralel, potrivit rectorului USV, Mihai, Dimian, universitatea a suplimentat fondul de burse cu 10% din veniturile proprii și a dezvoltat programe de sprijin suplimentare. Printre acestea se numără bursele din cadrul învățământului dual și bursele pentru studenții care sunt primii din familie la studii superioare. Un program distinct, USV ASIST, oferă aproximativ 200 de burse studenților din ani mai mari care îi sprijină pe cei din anul I, cu scopul de a reduce abandonul universitar, a mai spus prof.dr. Mihai Dimian.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Cu ce se diferențiază acest nou master în inteligență artificială și robotică socială de la Universitatea din Suceava de alte programe similare din țară?
Mihai Dimian: În primul rând, este important să dezvoltăm un program în domeniul inteligenței artificiale și pentru regiune. Sunt angajatori din zonă care ne-au solicitat acest lucru. Iar masteratul nostru era unul general, de știința și ingineria calculatoarelor, era un masterat de securitate cibernetică și un alt masterat de rețele și software de telecomunicații și ne-au solicitat să facem un masterat orientat pe inteligență artificială. Pe de altă parte, și printre absolvenții noștri, studenții din ultimul an, a existat această solicitare. Expertiza implicată în cadrul masteratului, ce se compune din expertiza din Universitatea din Suceava, dar și Universitatea din Tours – Franța, Universitatea Örebro din Suedia, este una unică la nivel național. Iar studenții pot alege o cale prin care un semestru îl petrec la Suceava, un semestru în Franța, un semestru în Suedia, urmând ca semestrul final, pentru elaborarea lucrării de disertație, să fie efectuat acolo unde își găsesc tematica și profesorul potrivit interesului lor. Iată, în urma acestui proces, ei pot obține o diplomă multiplă, atât de la universitatea noastră cât și de la două universități parteneri. Pe de altă parte, dacă un student, un masterand, nu poate efectua întregul parcurs, sigur că el își poate desfășura întreaga activitate aici, la Suceava.
Andreea Daraban: Implică multe costuri pentru studenți, dacă optează să meargă să facă un semestru, două la universitățile partenere, eventual să-și susțină disertația?
Mihai Dimian: Pe un număr limitat de locuri, noi vom asigura burse, burse atât din categoria Erasmus, prin care ei pot pleca un semestru, ai voie la două semestre pe parcursul acestui program de studii și atunci cele două semestre pot fi acoperite prin bursele Erasmus standard. Pe de altă parte, acest proiect se dezvoltă cu universități care sunt în cadrul Alianței universitare NEOLAiA. În total sunt nouă universități în această alianță, din nouă țări diferite, doar cu două dintre ele am dezvoltat acest masterat. Deci avem, să zicem, diverse direcții de dezvoltare cu partenerii din această alianță universitară europeană, care a câștigat în urmă cu trei ani un grant de 14,5 milioane de euro și inclusiv prin finanțarea obținută putem susține studenții în deplasarea din ultimul semestru. De asemenea, fiecare universitate poate să intervină în această susținere, adică poate să ofere un loc de cazare, poate să asigure poate o bursă proprie. Deci al treilea semestru poate fi susținut, chiar dacă nu prin programul Erasmus clasic, ci prin acest proiect de finanțare a Alianței universitare NEOLAiA.
Andreea Daraban: Câte locuri vor fi la acest master dedicat inteligenței artificiale și care vor fi criteriile de admitere?
Mihai Dimian: Există, cum spuneam, un număr de locuri care este destinat acestui traseu multiplu, da, la multiple universități și acesta va fi limitat undeva între 30 și 45, urmează să discutăm și cu universitățile partenere. În total vom scoate la concurs 50 de locuri. Criteriile de admitere, sigur că țin și de experiența anterioară pe parcursul studiilor în acest domeniu, de rezultatele obținute până acum, dar și de cunoașterea limbii engleze la nivelul adecvat, însă aceste lucruri urmează să le clarificăm în perioada următoare. Sunt, spuneam, standarde diferite în cele trei țări. Nu s-au armonizat, din păcate, legislațiile în această privință și în funcție de cerințele fiecărei țări vom stabili calea de urmat, astfel încât să fie o abordare unitară în cadrul masteratului.
Andreea Daraban: Cât de dificil este pentru o universitate regională să țină pasul cu ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice?
Mihai Dimian: Nu știu dacă pot fi de acord cu această clasificare, să spunem, a Universității din Suceava ca universitate regională. Pot înțelege că există o astfel de perspectivă. În același timp, trebuie să spun că 20% dintre studenții Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava provin din afara țării, deci nu vorbim doar de o universitate care s-a extins la nivel național, ci de o universitate care s-a extins la nivel internațional. Sigur că majoritatea acestor studenți externi provin din Ucraina și Republica Moldova, dar, în general, sunt studenți din 25 de țări care studiază la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava. E adevărat că am pornit de la o astfel de structură regională a studenților, dar în contextul în care numărul de studenți din România a rămas aproximativ constant, numărul studenților de la Universitatea din Suceava a crescut în ultimii ani, în fiecare an aproape, și am ajuns astăzi la 11.500 de studenți. Drept urmare, constrângerile de care aminteați la început, că sunt de natură financiară, că sunt de natură istorică, oarecum, adică o anumită imagine pe care o avea poate în trecut Universitatea din Suceava, încercăm să le compensăm printr-o activitate intensă de dezvoltare, dezvoltare de programe noi, care să fie în zona de interes, cum spuneam, a angajatorilor și a tinerilor, și o treime din oferta universității noastre nu exista în urmă cu 10-15 ani. Pe de altă parte, sigur că atragerea studenților și din zona etnicilor români din Ucraina, din Republica Moldova și din alte țări, inclusiv prin, iată, dezvoltarea de programe în limbă engleză, reprezintă modalități de adaptare. Spre deosebire de învățământul preuniversitar, învățământul universitar trebuie să se caracterizeze printr-o dinamică ce se manifestă continuu.
Andreea Daraban: Recent, premierul Ilie Bolojan spunea că în învățământul superior finanțarea ar trebui să se facă și pe calitatea și eficiența educației, nu doar per student, și că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează în domeniul pe care l-a absolvit. Cum apreciați aceste declarații, precum și nivelul actual al finanțării învățământului superior din România?
Mihai Dimian: Există, sigur, o justificare a acestor declarații, însă ele trebuie, probabil, puse într-un anumit context și detaliate, în sensul că, și în momentul de față, aproximativ o treime din finanțarea studentului provine din standarde de performanță. Deci, noi primim o sumă per student, punem o treime în coșul comun, după care analizăm aceste criterii, standarde, stabilite de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, care se referă la calitatea educației, cercetării și se redistribuie acea sumă către programe de studii, către universități, către studenți, în funcție de aceste performanțe. Probabil că, iată, se poate crește acest procent în direcția menționată. Poate că unul dintre criterii trebuie să fie tocmai această angajabilitate. Nu este clar, precizat, acum, în metodologie acest lucru și, iată, se poate interveni cu un astfel de criteriu nou, care să aibă o pondere importantă. Pe de-o parte, în mod evident, trebuie să ne adaptăm programele către piața muncii și asta am menționat și eu mai devreme, că există o dinamică a programelor. Unele se închid, altele se deschid pentru a face față competiției existente, dar și pentru a răspunde cerințelor angajatorilor. Și un astfel de element, angajabilitatea, trebuie să fie un element important al finanțării. Aici suntem de acord, dar n-aș vrea să se înțeleagă că, iată, performanța n-a fost până acum inclusă în finanțarea universităților. Revenind acum la finanțarea globală a învățământului superior, comparând cu alte state, cu alte universități, ea este una scăzută. Dar înțelegem că, să spunem, nevoile sau situația economică actuală impune sau a impus anumite măsuri și rectorii au fost de acord, în vara trecută, să ia măsuri în fiecare din universitate, pentru a reduce anumite costuri, crescând anumite norme, ajungând la o anumită reducere la plata cu ora. Poate s-a discutat mai puțin în spațiul public despre universitar și mai mult despre preuniversitar, dar, sigur, că aceste măsuri au fost discutate în comunitate. Sigur, rectorii au putut doar să spună că au aceste inițiative. Ele, în final, sunt aprobate de către senatele universităților, de către Consiliul de Administrație. Și încercăm să facem față unei situații care, nu cred că a fost generată de educație, dar nu putem să nu o constatăm: aceea a unui deficit mare, a unor împrumuturi mari și dorim în continuare să contribuim la dezvoltarea educației. Sunt laboratoare care au fost dezvoltate în ultimii ani în toate universitățile din România, sunt clădiri care s-au construit și care se construiesc în universitățile din România, deci cred că este o dezvoltare semnificativă a infrastructurii, a bazei materiale, oferind astfel studenților condiții mult mai bune de studiu și de cazare decât poate în urmă cu 10-15 ani. Și prin comparație cu universitățile din vest, unde am și studiat, am și profesat, pot să spun că universitățile din România, chiar în condițiile unei finanțări reduse, chiar în condițiile în care imaginea generală în societate ar fi că poate nu se află la nivelul la care societatea ar dori în privința topului internațional, universitățile au evoluat, se dezvoltă, sunt lucruri de îmbunătățit și împreună cu angajatorii, cu studenții, cred că putem să ne adaptăm, noi, profesorii și să le îmbunătățim.
Andreea Daraban: Intenționează Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava să modifice nivelul taxelor de școlarizare în următorul an?
Mihai Dimian: Noi am încheiat acest proces și s-au stabilit taxele pentru anul următor. Aici cred că trebuie analizată situația din două perspective. Este vorba despre studenții care se află, în prezent, la studii și care, potrivit legii, ar putea avea o creștere de taxe în limita ratei inflației. Împreună cu studenții și cu colegii noștri am decis să nu intervenim.
Andreea Daraban: Adică rămân taxele la același nivel pentru cei deja înmatriculați?
Mihai Dimian: Da, pentru studenții deja înmatriculați. În cadrul ofertei de admitere se vor prezenta noile taxe. Creșterea diferă sau uneori nu există deloc la unele programe, dar în medie este o creștere de 9,7%, în condițiile în care rata inflației din decembrie 2025 față de decembrie 2024 a fost 9,7%. N-am ajustat taxele în acest sens, dar la final cred că e un indicator interesant pentru cineva care analizează aceste creșteri. De asemenea, un alt indicator interesant a fost taxa medie, care cred că a ieșit undeva la 4.324 de lei, în condițiile în care salariul minim lunar brut va fi din iulie 4.325 lei. Adică taxa pe un an de studiu reprezintă salariul minim brut lunar.
Andreea Daraban: Spuneați că sunt facultăți, sunt programe de studii, unde nu s-au majorat taxele. Bănuiesc că sunt mai puține decât celelalte.
Mihai Dimian: Sigur, sunt programe de studii care poate au fost înființate în ultimii 2-3 ani sau anul trecut și se stabilise deja o taxă mai apropiată de costurile aferente, de competiția care există în această zonă educațională. Avem un program nou, în domeniul cinematografie-fotografie-media, ”Scenaristică-publicitate-media” se numește, care a rămas la taxa de anul trecut. De asemenea, programul de medicină generală se află în anul doi acum și a rămas la taxa de anul trecut.
Andreea Daraban: Aveți în vedere extinderea sistemului de burse sau alte forme de sprijin pentru studenții cu posibilități financiare reduse?
Mihai Dimian: Da, am luat deja măsuri în acest sens. În primul rând, în hotărârea Consiliului de Administrație, care prevede o suplimentare a fondului de burse cu 10% din veniturile proprii ale universității și, în felul acesta, sigur că scăderea a fost mult mai mare decât de 10%, dar cu atât am putut veni din veniturile proprii. Pe de altă parte, există diverse proiecte pe care le implementăm. De exemplu, proiectele de învățământ dual, prin care oferim împreună cu angajatorii burse studenților care aleg această cale a învățământului tehnic dual, nou introdus în România pentru mediul universitar. Doar prin legea din 2023 am putut dezvolta astfel de programe și, iată, că în 2024 am dezvoltat primele programe din România. 5 din 18 programe de învățământ dual erau la Suceava și fiecare student care alege un astfel de învățământ, în care jumătate din timp îl petreci la angajator și jumătate în universitate, beneficiază de o bursă. Deci ăsta este un tip de intervenție. Un alt tip de intervenție este legat de primul student în familie. Avem proiecte care susțin studenții ce intră în această categorie și i se oferă burse. Avem, de asemenea, pentru zona practică, pe lângă cei 10% puși din venituri proprii, cred că am reușit să suplimentăm cu alți 10%. Pe de altă parte, noi am încercat și o schimbare a perspectivei. Dacă tot am intervenit cu veniturile proprii, încercăm să implicăm studenții în diverse acțiuni și cei care au candidat, de exemplu, la bursele USV ASIST, asistă studenții din anul I. Avem bursieri din anii III, IV, masterat anii I, II, care asistă studenții din anul I, și în felul acesta credem că pot contribui la reducerea abandonului universitar. 200 de burse, sigur, sunt mai multe categorii, dar aproximativ 200 de studenți primesc astfel de burse USV ASIST.
Varianta audio a interviului:
