Participarea Gabrielei Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, la evenimentul „Viitorul buget al Uniunii Europene. Oportunitate pentru reforma?“
Publicat de Nicolae Tomescu, 30 martie 2018, 11:24
Comisia pentru Afaceri Europene din Senatul României continuă seria de dezbateri economice de anvergură, de data aceasta în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene în România. Conferința „Viitorul buget al Uniunii Europene. Oportunitate pentru reforma?” a avut loc acum două zile, obiectivul fiind acela de a oferi parlamentarilor informații privind bugetul Uniunii Europene și procesul său de reformare, inclusiv în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România.
Principalii vorbitori au fost: Angela Cristea, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, senatorul Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene, deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, deputatul Dan Ilie Barna, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Florin Vasile Cîțu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii, Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European (EPP), vicepreședinte al Comisiei pentru bugete, Răzvan Popa, membru al Parlamentului European (S&D), Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Daniel Dăianu, academician și membru în Consiliul de administraţie al Băncii Naționale a României și Gabriela Drăgan, director general al Institutului European din România.
Printre participanți s-au numărat Fabian Zuleeg, Chief Executive şi Chief Economist al Centrului de Politici Europene – Bruxelles, precum și Oliver Dreute, consilier pe Cadrul Financiar Multianual al Centrului European de Strategie Politică.
În alocuțiunea sa, Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României a subliniat faptul că „Brexit-ul trebuie considerat ca o oportunitate de a ne ierarhiza prioritățile europene și de a găsi mijloacele adecvate de a le aduce până la îndeplinire. Resursele proprii ale UE sunt relativ reduse, cea mai mare parte a lor venind din contribuțiile raportate la produsul intern al statelor membre. Aici, însă, perspectiva este una profundă, deoarece raportul contribuții / beneficii nu este unul strict contabil, deși există o balanță între contribuții și atragerea de fonduri, să nu uităm că cea mai mare realizare de până acum a UE este piața unică. Unele state membre au mai multe avantaje nete decât contribuția contabilă la bugetul comun. Există, de asemenea, pe lângă multe bunuri tangibile și o mulțime de lucruri pe care ni le dorim, însă, doar împreună le putem atinge precum securitatea, pacea, libera circulație. Doar o reformă progresistă ce presupune alocarea de fonduri pentru funcția de stabilizare, pentru crearea de bunuri publice europene pe care UE să le furnizeze cetățenilor, poate întări legăturile între ei și crește din nou încrederea acestora în Uniune”… De asemenea, senatorul i-a provocat pe participanți să construiască un dialog argumentat pe temele creșterii viitorului buget UE, funcțiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească, găsirea unor surse de finanțare precum și pe schimbarea paradigmei utilizării banilor publici. La final, Gabriela Crețu și-a exprimat încrederea într-o abordare mai realistă a bugetului european și un consens politic al Comisiei Europene, și-a exprimat speranța într-o Uniune Europeană despre care să nu se mai spună frecvent că „și-a făcut datoria, deci poate să moară”, susținând o Uniune în care statele membre să ia deciziile privind viitorul lor împreună.
