Grecia: Deficitul de capital al băncilor se ridică la 20 – 25 miliarde de euro
Publicat de Andreea Drilea, 23 septembrie 2015, 12:38 / actualizat: 23 septembrie 2015, 13:40
Deficitul de capital al băncilor elene ar putea ajunge la 20 – 25 miliarde de euro, aproape de nivelul maxim stabilit în cel de-al treilea acord de asistenţă financiară, se arată într-un articol apărut miercuri în publicaţia elenă ‘Kathimerini’, transmite Reuters.
Recapitalizarea băncilor ar trebui finalizată înainte de 30 decembrie 2015, deoarece există riscul propagării efectelor negative asupra economiei şi în 2016, susţin analiştii.
Conform prevederilor acordului de asistenţă financiară, Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanţă cu operaţiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – şi noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.
O sumă de 10 – 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.
Necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.
‘Kathimerini’ susţine că aceste verificări au arătat un nivel mai ridicat al creditelor neperformante la persoanele fizice şi juridice, decât se estima anterior.
Din verificarea portofoliilor de credite s-a stabilit că există un deficit de capital de peste 10 miliarde de euro iar la această sumă urmează să fie adăugată şi necesităţile de capital apărute în urma testelor de stres. Analiştii estimează că suma finală ar putea ajunge la aproximativ 20 miliarde de euro, se arată în publicaţia elenă.
Săptămâna trecută, preşedintele Eurobank, Nick Karamouzis, a avertizat că recapitalizarea băncilor nu trebuie să dilueze prea mult participaţia actualilor acţionari, în caz contrar riscând să pună în pericol eforturile de redobândire a încrederii investitorilor, un lucru esenţial pentru relansarea economiei.
Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro, însă Nick Karamouzis susţine că acţionarii nu ar trebui să suporte întregul efort de recapitalizare încă din prima zi.
‘Este foarte important să fie restabilită încrederea, însă actualii acţionari nu trebuie înlăturaţi. Aceasta ar reduce în mod semnificativ grupul de investitori dispuşi să participe la majorarea de capital’, a apreciat Karamouzis.
Acesta crede că o abordare inteligentă ar fi ca investitorii privaţi să acopere doar o parte din recapitalizare, iar restul să fie asigurat de fondul de sprijinire al băncilor (HFSF).
Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creştere peste aşteptări, de 1,1%, înregistrată de economia Greciei în primele şase luni ale acestui an, sugerează că ar fi nevoie de o prăbuşire a economiei în a doua jumătate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru acest an. Cu toate acestea, la calcularea deficitului de capital al băncilor greceşti, BCE va lua în considerare şi un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicităţii.
În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
(Agerpres/FOTO arhivă agora.md)
