Deputaţii au adoptat în această săptămână mărirea salariilor bugetarilor (sinteză)

Publicat de , 13 noiembrie 2015, 11:16

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în această săptămână o serie de proiecte de lege foarte importante, printre care cel prin care se măresc salariile personalului sanitar cu 25% şi al celorlalţi bugetari cu 10%, dar şi cel privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

* Ordonanţa de urgenţă 35/2015 prin care salariile personalului din sistemul de sănătate sunt majorate cu 25% de la 1 octombrie a fost adoptat cu sprijinul majorităţii deputaţilor, împreună cu amendamentul PSD care prevede mărirea salariilor celorlalţi bugetari, care nu au beneficiat de majorări, cu 10% de la 1 decembrie.

Proiectul a fost votat de 319 deputaţi, fiind înregistrate 7 abţineri şi un vot ‘împotrivă’.

Comisiile pentru muncă şi pentru sănătate din Camera Deputaţilor au adoptat anterior în şedinţă comună un amendament la această ordonanţă, care se referea numai la personalul din sistemul public sanitar, amendament potrivit căruia salariile bugetarilor se măresc de la 1 decembrie cu 10%.

Deputaţii liberali au solicitat în plen retrimiterea la comisiile de specialitate a proiectului pentru a se discuta în această perioadă cu Ministerul Finanţelor, care trebuie să spună dacă această majorare este sustenabilă.

Ordonanţa 35/2015 prevede că, începând cu data de 1 octombrie 2015, prin excepţie de la prevederile alin. (1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

* Deputaţii au adoptat, de asemenea, proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În dezbaterile din Comisia juridică a Camerei Deputaţilor numele Agenţiei a fost modificat, devenind astfel Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi nu Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, aşa cum era iniţial.

Potrivit raportului Comisiei juridice, Agenţia este condusă de un director general – judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor – numit prin ordin al ministrului Justiţiei.

Pentru a fi numită director general adjunct al Agenţiei o persoană trebuie să fie funcţionar public în cadrul Ministerului Finanţelor sau Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, să fie licenţiată în ştiinţe economice şi să deţină vechime în specialitate economică de cel puţin 8 ani şi să nu facă parte din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică.

Agenţia îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenţiei, trei reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintre care unul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi unul din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Desemnarea membrilor Consiliului se realizează prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituţii reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani, potrivit documentului.

Proiectul prevede că bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.

Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 13 octombrie, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

* Un proiect de lege pentru modificarea Statutului aleşilor locali, care prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor primi indemnizaţie pentru limită de vârstă, a fost adoptat tacit în această săptămână de plenul Camerei Deputaţilor.

Potrivit acestuia, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară. Indemnizaţia se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii şi se suportă din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Proiectul va pleca la Senat unde va fi dezbătut şi votat.

* Şi proiectul legislativ prin care localitatea Căzăneşti din judeţul Ialomiţa revine la statutul de comună de la cel de oraş a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor şi urmează să fie trimis la Senat.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, iniţiat de deputatul PNL Cristina Pocora, ‘prin această iniţiativă se doreşte corectarea unei nedreptăţi cu care s-a confruntat localitatea, prin revenirea la statutul de comună’. ‘În sensul acesta, în luna aprilie a acestui an s-a organizat un referendum pentru consultarea populaţiei cu privire la trecerea oraşului Căzăneşti în categoria comunelor. Din 964 de participanţi, 906 au votat în favoarea revenirii la statutul de comună’, se arată în expunerea de motive.

Comunitatea locală din Căzăneşti este convinsă de faptul că având statut de comună poate accesa mult mai uşor fonduri europene pentru dezvoltarea localităţii, mai precizează acelaşi act normativ.

(Agerpres/ FOTO universuljuridic.ro)