Povești din pădurile Bucovinei spuse de membrii unei organizații care monitorizează fauna sălbatică a zonei. Marius Marcu, Asociația ”Wild Bucovina”, la ”Weekend cu prieteni” (28.01.2024)

Publicat de hdaraban, 28 ianuarie 2024, 23:59 / actualizat: 30 ianuarie 2024, 18:14

Frații Stelian și Emil Bodnari, Marius Marcu  și Abel Mihalcea sunt numele celor care activează în cadrul Asociației ”Wild Bucovina” din  Fundu Moldovei, județul Suceava. Preocupările lor  sunt legate direct de  bogăția faunei zonei.

Din pasiune și din dorința de a păstra nealterată frumusețea sălbatică a pădurilor, cei trei membri ai asociației întreprind acțiuni de monitorizare a faunei, dar și de realizare a unor materiale video și fotografice cu caracter informativ.

Invitat la ”Weekend cu prieteni”, Marius Marcu  a povestit ce înseamnă să faci observații și să documentezi viața animalelor sălbatice. În acest sens, interlocutorul lui Horia Daraban a vorbit despre monitorizarea acvilelor de munte, a haitelor de lupi și a populațiilor de cervide.

Referitor la acvila de munte, Marius Marcu a devoalat câteva din întâmplările perechii monitorizate ai cărei membri au primit și nume: Lucina și Căliman.

 Horia Daraban: Pădurea mai este casă primitoare pentru animalele sălbatice?

Marius Marcu: Este, atâta timp cât noi avem grijă ca ele să trăiască frumos în viața sălbatică, în Munții Bucovinei, pentru că la Munții Bucovinei ne referim noi,  Asociația Wild Bucovina. Desigur, dorim ca acest lucru să se întâmple în toți munții din România,  în Carpații românești. Viața este foarte frumoasă atâta timp că te apropii de ea și o descoperi în amănuntele ei.

Horia Daraban: De ce această preocupare a asociației legată de fauna sălbatică din Bucovina?

Marius Marcu: Această preocupare vine din pasiune și prin aceasta am dori să transmitem și generațiilor care vin după noi importanța aprecierii mediului sălbatic, a respectului față de acesta și descoperirea noutăților și a surprizelor pe care le putem întâlni în viața sălbatică.

Horia Daraban:  Spuneați de surpriză, dați un exemplu, vă rog.

Marius Marcu: Pot să vă spun că, după ani de zile în care noi, membrii asociației, am colindat Munții Bucovinei, de fiecare dată suntem surprinși de anumite aspecte ale comportamentului animalelor sălbatice. Pentru că ați putea spune ”dar în fiecare an observați, până la urmă, aceleași animale au același comportament și poate nu vă plictisiți să faceți acest lucru continuu?” Nu, să știți.

Observăm niște aspecte foarte importante. De exemplu, uitați în această dimineață că este duminică și am mers pe munte. Observam cerbii tineri cu un comportament foarte interesant, care de regulă îl întâlnim toamna la boncănit.

Ei se încăierau în coarne, dar ei cumva parcă se antrenau, parcă făceau ceea ce au văzut la cerbii mai în vârstă în timpul boncănitului toamnei și, de când avem camere montate în mai multe zone, în mai multe păduri din Bucovina, putem observa mai în detaliu niște aspecte de pe timpul nopții pe care noi nu putem să le observăm stând acolo la fața locului, cu un aparat de fotografiat.

Horia Daraban: Spuneam de materiale video. De-a lungul timpului ați realizat mai multe astfel de videoclipuri referitoare la diferite specii.

Marius Marcu: Am încercat să monitorizăm toate speciile de animale, păsări din zona noastră; în special cervidele, păsările chiar mai rare. De exemplu, chiar ultimul proiect de monitorizare a celui de-al doilea cuib de acvilă de munte. Am reușit montarea tehnicii din înregistrare la al doilea cuib de acvilă de munte. Asta înseamnă că noi deja de ani de zile monitorizam un cuib, dar am observat că uneori nu se întorcea în următorul an la același cuib.

Cuibul a fost descoperit și ne-am dorit să observăm de la început ce se întâmplă cu perechea respectivă, adică noi să fim pregătiți la ambele cuiburi. Așa am putut viziona toate aspectele de la împerechere, de la depunerea ouălor în cuib și până ce puiul a crescut mare și și-a luat zborul. Vreau să vă spun un aspect, chiar surpriză pe care l-am observat în cel de-al doilea cuib de acvilă de munte.

Perechea cu cele două păsări pe care le monitorizăm, Lucina și Căliman  a depus două ouă și, foarte interesant, după ce a eclozat unul dintre pui, dintr-un accident, efectiv, puiul a fost împins spre marginea cuibului. Am vrut să vedem ce se întâmplă acolo, dacă va încerca cumva pasărea să-l tragă înapoi sub ea pentru că era frig afară. Este vorba de un cuib la vreo 20 și ceva de metri într-un brad.

Dar Lucina și-a cuibărit bine celălalt pui care a rămas sub ea și celălalt a murit de frig. Deci am fost martori la acest fapt și chiar ne-am mirat foarte mult. Dar nu degeaba se întâmplă lucrul acesta, deoarece doar un singur pui de regulă rezistă. Apare și un fenomen foarte interesant în care cel mai mare dintre pui va ataca celălalt pui mai mic și ulterior chiar îl va mânca, dar de data aceasta s-a întâmplat un accident.

Horia Daraban: Cea mai recentă preocupare de realizare a unor astfel de observații înregistrate este legată de prezența lupului în pădurile din Bucovina?

Marius Marcu: Am căutat detalii amănunțite în teren despre ei, am montat diverse ”trap-camera” pe trecători, am stat zile la pândă. La un moment dat, am descoperit zona unde ar fi bârlogul și unde perechea creștea trei pui. În fiecare dimineață îi surprindeam cum ies la joacă, la vânătoare. Am găsit prăzi vânate de ei.

Desigur, în același teritoriu, prin fața camerei, au trecut urși mai tineri, mai bătrâni, râs cu pui, cervide de tot felul. Chiar pot să vă spun că astăzi am dat de urmele unei alte haide de lupi, în jur de patru-cinci indivizi.

În ultimele două săptămâni a fost destul de frig afară și haitele de lupi deja formate, sunt în căutare de hrană și am fi dorit să-i observăm și pe viu, dar deocamdată, ne folosim de aceste camere montate pe cărări să surprindem viața lor din sălbăticie.

Horia Daraban: Toată această diversitate a faunei spune ceva despre sănătatea pădurii și faptul că animalele au unde să se adăpostească?

Marius Marcu: Exact avem păduri foarte frumoase, au unde să trăiască aceste animale. Doar că noi, oamenii, trebuie să conștientizăm acest lucru și să le protejăm, să protejăm ariile pe care le avem și să facem astfel încât aceste specii să se perpetueze în continuare, să nu mai ajungem la situații în care să auzim că, de exemplu, cocoșul de munte este foarte rar sau râsul este foarte rar.

Aceste specii chiar au început să se înmulțească. Deci vă spunem din teren râsul a început să fie mai prezent în munții noștri și ne bucurăm foarte mult de lucrul acesta. Astfel, întregește lanțul trofic din Bucovina noastră frumoasă.

Toate aceste aspecte nu le ținem doar pentru noi. O a treia activitate majoră pe care o desfășurăm de ceva ani de zile este ca toate aceste materiale video să le compilăm și să facem niște materiale didactice pentru a fi predate în școli, pentru a fi vizualizate de copii în școli.

De asemenea participăm la activități gen ”Școala altfel”, ”Școala verde”. Avem pe pagina noastră de youtube publicate tot felul de video-uri. ”Pe urmele lupilor din Bucovina”, avem niște serii de filmări.

Horia Daraban: Ce reacții au copiii care văd filmările realizate de echipa Wild Bucovina?

Marius Marcu: E greu să vă spun în câteva cuvinte, să vedeți ce entuziasmați sunt și toți aplaudă și pot să vă spun un lucru chiar foarte interesant. Noi trăim în Bucovina, suntem înconjurați de munți, dar foarte mulți copii nu știu cum arată un cocoș de munte, cum arată un râs, cum arată foarte multe animale.

Ele totuși trăiesc în pădurile noastre, deci chiar au un scop educativ. Le arătăm exact ce se găsește în pădurea noastră și ceea ce pot găsi și ei dacă vor fi pasionați de viața sălbatică și de drumețiile prin Bucovina.

Horia Daraban: Apropo de drumeții,  ce șanse are un călător care trece prin Munții Bucovinei să se întâlnească fie cu un lup, fie cu un urs, fie cu un mistreț?

Marius Marcu: Depinde de specia de animal, pentru că animalele sunt sălbatice și, la auzul zgomotelor de om, ele se ascundă în pădure, fug.

Și noi, în activitatea noastră de observare, folosim metoda dibuitului și încercăm să ne camuflăm. Încercăm să ne facem cât mai puțin simțită prezența acolo unde mergem în păduri, la un rotit al cocoșului de munte, să fim prezenți înainte de a fi el acolo în scenă.

Deci încercăm să prindem toate lucrurile ca și cum n-am fi acolo. De aceea, un simplu călător ar putea să vadă niște căprioare, ar putea să vadă și un cerb, ar putea să vadă o ciută, un mistreț, dar celelalte animale răpitoare, animale de talie mare, ursul, lupul, un râs sunt foarte rar la vedere, pentru că sunt foarte greu de întâlnit pe o cărare, simplu, într-o drumeție.

Horia Daraban: Ce proiecte aveți pentru acest an, la Asociația Wild Bucovina?

Marius Marcu: Dorim să continuăm  aceste proiecte de monitorizare a lupilor, monitorizare a râșilor, a cocoșilor de munte, observarea boncănitului cerbilor.

Dorim să îmbogățim toate materialele pe care le avem astfel încât să putem oferi publicului larg cât mai multe informații despre fauna noastră din Bucovina.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: Wild Bucovina