#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Publicat de andreeadaraban, 6 noiembrie 2026, 14:39

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer salarii mai mari, protejarea locurilor de muncă și servicii publice mai bune. Pentru tineri, însă, protestele au o miză mult mai concretă: condiții decente în școli și universități, mai mulți profesori și reformarea sistemului de admitere în învățământul superior, Parcoursup, criticat pentru lipsa de transparență și inechitățile pe care le-ar genera. Deși guvernul a anunțat noi investiții și măsuri, organizațiile elevilor și studenților spun că promisiunile nu rezolvă problemele de fond.

Invitată în emisiunea Starea Educației, Cécile Folschweiller, conferențiar doctor la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) din Paris, a declarat că primele manifestații ale elevilor au fost semnalate încă de la mijlocul lunii septembrie, în special în liceele din periferia Parisului. Au existat însă proteste și în alte zone ale Franței, inclusiv în teritoriile de peste mări.

Nemulțumirile au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, lipsa unor spații funcționale și programe școlare dificil de gestionat. „În periferia Parisului, în licee mari, sunt probleme foarte concrete care i-au determinat pe elevi să protesteze. Clădiri degradate, clase aglomerate. Aceste probleme sunt mai grave în orașele mari”, spune Cécile Folschweiller.

Unele dintre motivele mobilizării pot părea minore la prima vedere, dar reflectă dificultățile cotidiene cu care se confruntă elevii. Printre nemulțumiri s-a numărat inclusiv lipsa accesului la toalete funcționale, în condițiile în care elevii petrec uneori aproape întreaga zi în școală. „S-a vorbit foarte mult despre toaletele închise, despre faptul că elevii sunt la școală de la 8 dimineața până la 6 seara. Și acesta a fost un motiv foarte important, și anume lungimea zilei de școală, un program foarte lung și incoerent”, explică profesoara.

O parte dintre dificultăți sunt puse pe seama reformelor succesive din sistemul educațional, în special a modificărilor aduse examenului de bacalaureat. Dacă în trecut elevii erau organizați în clase cu profiluri bine delimitate respectiv  umanist, științific sau tehnic și cu un bacalaureat diferențiat,  noul sistem le permite să aleagă mai multe specializări, ceea ce a complicat organizarea cursurilor. „Practic, nu mai sunt clase, sunt grupe. Dar e foarte greu să creezi un program, un orar, într-o școală cu un anumit număr de săli pentru o astfel de organizare”, afirmă Cécile Folschweiller.

Rezultatul este un orar fragmentat, cu intervale mari între cursuri și zile de școală care devin dificil de gestionat atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Studenții s-au solidarizat cu liceenii, dar au propriile nemulțumiri

Mobilizarea s-a extins rapid și în universități. Studenții s-au alăturat protestelor atât din solidaritate cu liceenii, cât și pentru că se confruntă cu probleme similare: clădiri degradate, deficit de cadre didactice, lipsa personalului administrativ și resurse financiare insuficiente.

Cei mai activi sunt, potrivit profesoarei de la INALCO, studenții din anul întâi, care au trecut recent prin procesul de admitere și cunosc direct dificultățile sistemului Parcoursup. „Studenții au fost liceeni înainte și s-a remarcat că cei mobilizați sunt majoritar cei mai tineri, din anul întâi, pentru că tocmai au trecut prin platforma aceasta Parcoursup. Deci ei se simt foarte solidari cu liceenii”, explică interlocutoarea.

O altă sursă de nemulțumire o reprezintă taxele de școlarizare diferențiate pentru studenții din afara Uniunii Europene. În timp ce pentru studenții francezi înscrierea la licență costă mai puțin de 200 de euro, pentru cei din afara UE taxele pot ajunge la aproximativ 3.000 de euro. „Diferența este enormă. Pentru un cetățean francez, o înscriere la licență este ieftină, mai puțin de 200 de euro. Pentru studenții din afara Uniunii Europene costă aproape 3.000 de euro”, subliniază Cécile Folschweiller. Programul prin care au fost introduse aceste taxe a fost denumit „Bienvenue en France” – „Bine ați venit în Franța”, o denumire pe care profesoara o consideră ironică în raport cu costurile impuse studenților străini. Măsura a fost contestată de mai multe universități, unele dintre ele refuzând inițial să o aplice. În prezent, presiunea financiară asupra instituțiilor de învățământ superior face însă mai dificilă menținerea acestei poziții.

INALCO, blocat de aproape o lună: „Nu s-a ținut niciun curs în clădire”

La Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, unde predă Cécile Folschweiller, protestele au dus la suspendarea activității didactice în sediul instituției.

Clădirea este blocată de studenți de la începutul lunii octombrie, iar cursurile nu s-au mai desfășurat în sălile de clasă de aproape o lună, cu o întrerupere în perioada vacanței. „La noi, atmosfera s-a schimbat foarte mult. Pur și simplu, nu mai are loc niciun curs. Institutul este blocat de câteva săptămâni. Nu s-a ținut niciun curs în clădire de o lună de zile, pentru că studenții blochează pur și simplu intrarea”, povestește profesoara.

INALCO are aproximativ 8.000 de studenți, iar clădirea instituției are o singură intrare, ceea ce facilitează organizarea blocajelor. Conducerea institutului a refuzat să solicite intervenția poliției, chiar dacă o parte dintre studenți au cerut acest lucru pentru a putea reveni la cursuri. Cécile Folschweiller consideră că decizia a fost justificată, în condițiile în care intervențiile forțelor de ordine în alte universități au fost urmate de escaladarea tensiunilor și de distrugeri. „Unde a venit poliția, au fost violențe, au fost probleme și s-a degradat situația și mai mult. Dacă este afectată clădirea, evident că nu poate să fie reluată activitatea”, spune aceasta.

PARCOURSUP, sistemul de admitere care îi nemulțumește atât pe elevi, cât și pe profesori

Una dintre principalele revendicări ale tinerilor vizează Parcoursup, platforma națională prin care se realizează admiterea în învățământul superior francez.

Sistemul centralizează ofertele universităților și ale altor instituții de învățământ superior, oferindu-le absolvenților de liceu posibilitatea de a candida la mai multe programe. În practică, însă, numărul limitat de locuri și criteriile diferite de selecție generează frustrări. „Teoretic, Parcoursup are niște avantaje. Un licean care vrea să se orienteze are la dispoziție toate posibilitățile. Dar poate că și asta este o problemă, pentru că sunt enorm de multe opțiuni”, explică profesoara.

Una dintre cele mai mari nemulțumiri este lipsa de transparență a criteriilor de selecție. Candidații nu înțeleg întotdeauna de ce sunt respinși, în timp ce profesorii din universități se confruntă cu un volum foarte mare de dosare.

La INALCO, pentru specializarea Limba română, selecția este realizată manual, fără utilizarea algoritmilor de clasificare automată. „Noi, la Limba română, clasăm toate dosarele pur și simplu manual. Le citim fiecare. Am refuzat să folosim mașini și algoritmi, pentru că am considerat că totuși putem face noi acest lucru”, spune Cécile Folschweiller.

Munca presupune analizarea notelor și a scrisorilor de motivație ale candidaților. Numărul dosarelor este însă mult mai mare decât cel al locurilor disponibile. „Am avut anul acesta 250 de dosare și, la sfârșit, vin cam 30 de studenți. Este un sistem care produce foarte multe frustrări, pentru că elevii nu știu cum au fost selectați, de ce ajung unde ajung, iar pentru profesori este o muncă enormă și absurdă, pentru că vedem că rezultatul nu convine nimănui”, afirmă interlocutoarea. Mai grav, unii candidați sunt respinși de toate instituțiile la care au aplicat, deși au rezultate școlare bune, și riscă să rămână fără niciun loc în învățământul superior.

Promisiunile guvernului nu rezolvă problemele de fond

Executivul francez a anunțat mai multe măsuri pentru a răspunde nemulțumirilor: investiții în renovarea școlilor, suplimentarea locurilor în universități, limitarea numărului de elevi din clase și modificarea sistemului Parcoursup.

Organizațiile elevilor și studenților consideră însă că aceste anunțuri nu sunt suficiente. Una dintre probleme este chiar caracterul incert al finanțărilor promise. „Sunt considerate promisiuni care foarte probabil nu vor fi ținute. Sunt probleme bugetare grave în Franța, așa că investițiile pentru clădiri sunt foarte puțin sigure”, apreciază Cécile Folschweiller. Aceasta atrage atenția că o parte dintre fondurile anunțate nu reprezintă finanțări directe de la guvern, ci posibilitatea ca regiunile să contracteze împrumuturi pentru lucrările de renovare.

Nici eventualele modificări ale platformei Parcoursup nu ar putea rezolva, în opinia sa, problema de fond și anume insuficiența locurilor disponibile în universități.

O altă dificultate majoră este deficitul de profesori. Deși s-a renunțat la unele reduceri de posturi, numeroase poziții rămân neocupate din cauza numărului tot mai mic de candidați pentru această profesie. „Cine vrea astăzi să predea cu un salariu care a rămas același de 10-15 ani? Studenții nu mai vor să devină profesori. Sunt foarte multe posturi care au rămas vacante, pur și simplu din lipsă de candidați pentru această meserie”, explică profesoara.

O generație care începe să se intereseze de politică

Deși protestele au loc într-un context politic important, Cécile Folschweiller nu consideră că apropierea alegerilor reprezintă principalul motiv al mobilizării. Nemulțumirile sunt legate, în primul rând, de condițiile concrete de studiu și de predare, precum și de lipsa de personal și de resurse.

Totuși, manifestațiile ar putea avea un efect asupra participării civice a tinerilor. „Ar fi o ocazie pentru tineri să se intereseze de politică. S-a constatat deja că foarte mulți tineri nu se mai duc la vot. Dar acum s-au mobilizat în stradă și încep să înțeleagă că ar fi important să se ducă la vot, la alegeri”, consideră interlocutoarea.

 Interviul integral în varianta audio: