#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”
Publicat de andreeadaraban, 14 ianuarie 2026, 11:04
Ministerul Educației a aprobat, la finalul anului trecut, introducerea a două noi discipline opționale de gimnaziu, incluse în curriculum la decizia elevului din oferta școlii: Elemente de Educație Media Digitală, destinată elevilor de clasa a VI-a, și Educație pentru Viață – alege, acționează, inspiră, adresată claselor V-VII. Noile opționale vin ca răspuns la realitățile unei societăți profund marcate de mediul online, rețele sociale și tehnologie, care influențează semnificativ modul în care copiii comunică, se informează și gândesc.
Opționalul Elemente de Educație Media Digitală a fost elaborat în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și urmărește dezvoltarea competențelor de gândire critică, analiză a informației și utilizare responsabilă a conținuturilor digitale. În acest context, în emisiunea Starea Educației, Andreea Daraban a discutat cu Cristina Jamscheck, director de programe al CJI, despre importanța acestui demers și impactul său pe termen lung.
Potrivit Cristinei Jamscheck, educația media ar trebui să înceapă încă de la vârste fragede, deoarece copiii trăiesc deja într-un univers digital care, pentru ei, reprezintă „lumea reală”. Elevii se confruntă zilnic cu un amestec de fapte, opinii, informații înșelătoare și conținut manipulator, fără a avea întotdeauna instrumentele necesare pentru a le diferenția.
Centrul pentru Jurnalism Independent lucrează în acest domeniu încă din 2017, inițial la nivel liceal, formând profesori prin cursuri acreditate de Ministerul Educației. Aceste cursuri, destinate în special profesorilor de discipline umaniste, îi ajută să integreze elemente de educație media în orele lor obișnuite, prin așa-numita „infuzare curriculară”, a mai spus Cristina Jamscheck. Totuși, evaluările de impact au arătat că, din cauza presiunii examenelor și a programei încărcate, această integrare este limitată, motiv pentru care opționalele dedicate sunt esențiale pentru aprofundarea conceptelor.
Alegerea clasei a VI-a pentru introducerea opționalului Elemente de Educație Media Digitală nu este întâmplătoare, spune directorul de programe al CJI. La această vârstă, elevii ating un nivel cognitiv care le permite să înțeleagă concepte abstracte și să dezvolte gândirea critică.
Cristina Jamscheck susține că programa opționalului este construită în jurul a două competențe generale majore. Prima vizează capacitatea elevilor de a gestiona relația cu media și de a o utiliza responsabil. Aceasta include înțelegerea modului în care funcționează rețelele sociale și algoritmii, conștientizarea riscurilor legate de datele personale, precum și utilizarea critică a noilor tehnologii, inclusiv a instrumentelor de inteligență artificială. A doua competență generală se referă la analiza critic-reflexivă a mesajelor media, prin metode precum deconstrucția mesajului și modelul SIFT, care îi ajută pe elevi să evalueze sursa, contextul și credibilitatea informațiilor.
Un accent important este pus și pe înțelegerea libertății de exprimare: ce înseamnă aceasta, care sunt limitele ei și de ce este esențială pentru o societate democratică, dar și unde trebuie trase granițe clare, de exemplu în cazul discursului instigator la ură sau al amenințărilor la adresa siguranței publice.
”Școala nu poate să se delimiteze de această realitate”, subliniază Cristina Jamscheck. Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar lipsa adaptării sistemului educațional riscă să adâncească ruptura dintre viața reală a elevilor și ceea ce învață la școală.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Cât de importantă este introducerea opționalului Elemente de Educație Media Digitală în școala românească?
Cristina Jamscheck: Noi credem că educația media trebuie să facă parte din educația copiilor încă de la vârste mici, poate chiar mai devreme de gimnaziu. În momentul acesta, noi intervenim la toate nivelurile împreună cu parteneri care lucrează pe învățământul primar, iar noi pe gimnazial și liceal. Noi am început cu liceul, am vrut să vorbim cu tinerii, încă din 2017, despre această problemă, despre faptul că suntem foarte mult online și că acolo ne întâlnim cu tot felul de informații, care unele sunt doar opinii, unele sunt fapte, unele sunt opinii factuale, dar altele nu. Și iată cum se creează un univers în care copilul nu mai știe să-și dea seama ce e informație de încredere și cum să se raporteze la toate lucrurile care se întâmplă în acest nou univers, dar care pentru ei e lumea reală, spre deosebire de noi, care mă rog, avem un oarecare scepticism, pentru că am apărut înainte de era rețelelor sociale. Am pornit în acest demers lucrând cu profesori. Formăm profesorii în Educație media într-un curs, se numește ”Avizat complementar”. E o formă de acreditare la nivel național, acreditare pe care o oferă Ministerul Educației și oferim acest curs de 60 de ore profesorilor de discipline umaniste în principiu, care apoi să meargă la clasă și să lucreze cu elevii în două modalități. Prima modalitate, cu care am și început, este cea a infuzării curiculare, adică profesorul se duce la disciplina lui, la ora lui obișnuită și include elemente de Educație media acolo unde se întâlnesc cu conceptele de disciplină. Asta se întâmplă deja la liceu.
Andreea Daraban: Sunt profesori care au fost deja pregătiți de dumneavoastră și se întâmplă de ceva timp la liceu fără să există neapărat un opțional în acest sens.
Cristina Jamscheck: Există și la liceu un opțional care se numește Educație Digitală și Abilități Media, EDAM pe scurt. Există de câțiva ani acel opțional în oferta națională, pe care profesorii îl preiau și îl fac ca o completare practic pentru ceea ce fac prin infuzarea curriculară. Ne-am dat seama din evaluările de impact că pentru o disciplină, de exemplu, ca limba română unde presiunea bacalaureatului și a examenului e foarte mare, profesorii pot include limitat concepte de educație media și atunci e nevoie de opțional pentru aprofundarea conceptelor de educație media și a domeniilor de conținut. Același lucru îl facem și la gimnaziu. Noi am început formarea profesorilor de gimnaziu de aproximativ 2 ani. Lucrăm cu profesori de diferite discipline. La fel, îi încurajam pe de o parte să infuzeze, pe de altă parte am creat acest opțional pentru clasa a VI-a unde ei pot să abordeze mult mai așezat fiecare dintre domeniile de conținut ale educației media.
Andreea Daraban: De ce doar pentru clasa a VI-a? Ce a contat în această alegere?
Cristina Jamscheck: A contat foarte mult faptul că în acel moment copilul are un nivel cognitiv în care începe să înțeleagă mult mai mult abstractul și gândirea critică. Are nevoie de concepte abstracte, are nevoie de legături, de raționalizări și atunci ne-am gândit că acela e cel mai relevant punct în care noi să pornim intervenția structurată la gimnaziu. Asta nu înseamnă că educație media nu se poate face la clasa a V-a. În programa de educație socială, de exemplu, unul dintre primele concepte pe care ei le studiază la disciplină este referitor la fapte și opinii. Fapte și opinii reprezintă unul dintre conceptele centrale și pentru educație media. Și atunci, ceea ce facem este să conectăm la clasa a V-a, la nivelul de înțelegere a copilului, aceste concepte și să le explicăm care e diferența, de ce e important să se uite la fapte, să caute faptele, să caute opiniile bazate pe fapte.
Andreea Daraban: Ce conține programa opționalului de educație media pentru elevii de clasa a VI-a?
Cristina Jamscheck: Programa de opțional pornește de la două competențe generale. Vrem ca copiii să dobândească competențe de a gestiona relația cu media și de a o utiliza responsabil. A gestiona relația cu media înseamnă să se uite să înțeleagă ce vrea rețeaua socială de la ei, cum să interacționeze cu rețeaua socială, cum funcționează algoritmii. În momentul în care se duc pe un chatbot de inteligență artificială, cum ar fi chatGPT, și interacționează cu el, să-i știe atât avantajele, cât și limitele și riscurile pe care le presupune. Atunci când ne referim la date personale, să vedem ce date personale dăm unei rețele sociale despre noi, ce informații dăm și de ce ar trebui să fim mai atenți la acest lucru. Pe de altă parte, am vrea ca elevii să înțeleagă valoarea libertății de exprimare. Libertatea de exprimare, care în momentul ăsta este instrumentalizată, ducându-o într-o zona în care toată lumea poate să spună ce vrea, când vrea și încercăm să le explicăm copiilor care sunt limitele libertății de exprimare, de ce trebuie să existe dezbatere în societate și vocile să nu fie acoperite, anumite voci să nu fie interzise, dar că există niște limitări, precum discursul instigator la ură și alte câteva, siguranța națională, unde trebuie să avem grijă, pentru că ele nu pot fi acceptate în societate.
Andreea Daraban: Vor fi copiii învățați să distingă între informațiile credibile și conținutul manipulator și cum se va face asta?
Cristina Jamscheck: Da, o a doua competență generală la asta se referă, la analiza critic-reflexivă a mesajului. Noi avem două modele pe care le folosim. Prima este deconstrucția de mesaj, în care ne uităm, practic, la elementele mesajului, încercând să analizăm care sunt caracteristicile sursei, dacă ea este de încredere, dacă are experiență relevantă în domeniu. Ne uităm la conținut și la ceea ce se spune, dar mai ales la ceea ce este omis, la ceea ce nu se spune și de ce nu se spune. Și ne uităm, vă spuneam, la fapte și opinii, pentru că faptele n-au o ideologie și vrem ca copiii să învețe să se uite mai mult după fapte. O a doua metodă pe care o aplicăm este SIFT, un model brevetat de un grup de americani, care, practic, cerne informația prin mai multe site. Sita care privește sursa, sita care privește contextul, mai ales în ce context temporal, în ce context al autorului, adică ce tipare de gândire are autorul pe care le dă mai departe. Și, practic, încercăm să ne uităm, nu neapărat la dihotomia aceasta de fake news versus adevăr, ci, mai degrabă, dintre informație factuală și informație înșelătoare.
Andreea Daraban: Care a fost contribuția Centrului pentru Jurnalism Independent în elaborarea programei pentru elemente de educație media digitală?
Cristina Jamscheck: Noi am creat documentul programei de educație media digitală. Suntem trei autori, Bianca Rus, Monica Halaszi și eu, subsemnata, avându-l ca referent științific pe domnul Dacian Dolean. Suntem o echipă care lucrăm de mult timp împreună, am construit documentul de propunere, am avut feedback din partea Ministerului, există o comisie de experți care analizează documentele acestea, aplicând diferite criterii. Am primit aceste considerații ale lor și am ajuns la această formă finală. Noi avem un parteneriat cu Ministerul Educației la CJI de aproape 10 ani, un parteneriat care acoperă programul de educație media și în care ne sprijinim reciproc. Pe de o parte, ca o mare parte a profesorilor să fie formați în educație media și pe de altă parte ca elevii, într-un număr cât mai mare, prin activități din partea profesorilor sau direct cu ei, să poată să dobândească aceste competențe. Școala nu poate să se delimiteze de această chestiune. Educația media digitală este necesară copiilor pentru că lumea lor este în mare parte online, fie că ne place, fie că nu, și faptul că școala nu se adaptează în momentul ăsta, decât foarte greu la aceste tendințe, face să existe o ruptură între cum se întâmplă viața copilului și ce învață la școală.Vrem să diminuăm, practic, această ruptură și să creăm un pod.
Varianta audio a inetrviului:
