#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – Povestea unei familii revenite din Grecia după aproape două decenii și provocările integrării celor doi copii în sistemul de învățământ românesc

Publicat de andreeadaraban, 3 decembrie 2025, 08:50 / actualizat: 3 decembrie 2025, 21:00

Tot mai mulți români care au ales calea străinătății decid astăzi să revină pe meleagurile natale. Deși pentru cei din țară reîntoarcerea poate părea firească, pentru familiile care au trăit ani întregi în alte țări, procesul este plin de provocări, mai ales când copiii sunt născuți și educați în sistemele de învățământ ale altor state.

Copiii remigranților întâmpină mari probleme când vine vorba despre adaptarea la sistemul nostru de educație.

Încercăm să înțelegem de ce și care sunt dificultățile cu care se confruntă chiar de la cei care au trăit astfel de experiențe, într-o serie de interviuri pe care le vom difuza săptămânal.

Ioana, pe numele său fictiv, pentru că nu a dorit să își dezvăluie identitatea, iar noi i-am respectat dorința, a locuit împreună cu soțul său în Grecia, timp de aproximativ 20 de ani. Acolo li s-au născut și cei doi copii, Victor și Tudor. În 2020, în plină pandemie, au decis să revină, definitiv, în România, la Iași. Experiența lor arată cât de dificil poate fi pentru copiii românilor remigranți să se adapteze la sistemul nostru de educație.

Viața în Grecia și decizia de a reveni acasă

Ioana a plecat din țară în 2002, alături de viitorul ei soț, renunțând la studii pentru a începe o viață nouă în Atena. Planul inițial era ca după câțiva ani să se întoarcă în România, să-și formeze aici o familie și să continue facultatea,  însă realitatea i-a ținut acolo două decenii.

Copiii au frecventat școala de stat grecească, însă părinții i-au înscris și la o școală românească de weekend, pentru ca limba și cultura română să nu le fie străine. Pandemia a fost impulsul decisiv pentru întoarcere: ”Eram hotărâți de mulți ani să revenim, pandemia doar ne-a ajutat să facem pasul”, mărturisește Ioana.

Primii ani în România: un început mai greu decât se așteptau

Deși copiii își doreau să vină în România, își petreceau deseori vacanțele în țară,   trecerea la sistemul educațional românesc a fost dificilă. Părinții au decis ca Victor și Tudor să repete clasa a V-a, respectiv clasa I, pentru a recupera diferențele de programă.

Ioana recunoaște că momentul revenirii, la Iași, în plină pandemie, a complicat foarte mult procesul: înscrierea s-a făcut online, nu existau vizite la inspectorat, iar consilierea  de care au beneficiat a fost minimă. Totul a fost descoperit „din mers”, cu multă implicare din partea părinților. ”Mulți profesori nici nu știau că băieții vin din alt sistem. Au aflat abia când au observat dificultăți la scriere sau la ritmul de lucru”, povestește Ioana.

Victor, băiatul cel mare al familiei, a avut parte de un adevărat șoc educațional.  La doar 11 ani, obișnuit în Grecia cu clase cu un număr de elevi redus, activități practice și o atmosferă relaxată, el a fost surprins de sălile aglomerate din școala gimnazială din Iași în care ajunsese, volumul mare de teorie și accentul pus pe cele două discipline de examen,  româna și matematică.

A făcut pregătire suplimentară, în privat,  la cele două materii și a învățat intens pe cont propriu. Deși unii dascăli au încercat, pe alocuri, să ajute, sprijinul a fost insuficient. Schimbarea repetată a profesorilor de matematică a îngreunat și mai mult situația.

Ioana povestește că de multe ori nu reușea să scrie tot, el nefiind foarte obișnuit cu alfabetul latin, iar din acest motiv a avut un start mai greu. A recuperat cu efort, însă nu  a reușit să ajungă la un liceu pe care și l-ar fi dorit. ”Aici trebuie să te încadrezi într-un tipar. Dacă nu excelezi la română și matematică, ești dat la o parte”, spune Ioana despre percepția fiului ei asupra sistemului educațional. Victor i-a mărturisit mamei sale, în primele luni după revenirea în țară, că profesorii din Grecia par să aibă mai mult suflet decât cei din România.

Tudor, mezinul familiei, a avut parte de o adaptare mai ușoară, dar nu lipsită de provocări. Ioana spune despre fiul ei mai mic că a privit tot procesul cu mai mult optimism. Pentru el, dificultățile au fost mai degrabă tehnice: colegii știau alfabetul și scriau mai rapid, lucruri pe care el le-a învățat în ritm propriu.

Legătura cu Grecia, păstrată cu ajutorul comunității elene din Iași

 Pentru a nu pierde contactul cu țara în care s-au născut, copiii urmează cursuri de limbă greacă la comunitatea elenă. Rezultatele sunt trecute în catalog la disciplina „Limba maternă 2”, ceea ce îi ajută să nu uite limba și să păstreze o punte către Grecia.

Diferențele dintre cele două sisteme educaționale sunt majore, spune Ioana.  Ea afirmă că în Grecia nu există presiunea examenelor pe care copiii o resimt în sistemul nostru, sunt mai puține teme și se pune accent pe activitățile artistice. De asemenea, este încurajată gândirea critică și exprimarea  propriilor opinii, fără teama de a greși sau a fi judecat.

Interviul integral în varianta audio: