Maestrul George Vintilă a plecat la îngeri… 30 martie 1924 – 2 aprilie 2015

Publicat de dvlad, 2 aprilie 2015, 16:20 / actualizat: 3 aprilie 2015, 12:41

Fostul dirijor şi director al Filarmonicii de Stat Moldova Iaşi, maestrul George Vintilă, a murit la vârsta de 91 de ani.

Maestrul George Vintilă era născut la 30 martie 1924 la Huşi, într-o familie de muzicieni, a studiat la Conservatorul ieşean, cu maestrul Antonin Ciolan. Este absolvent al Conservatorului P. I. Ceaikovski din Moscova, coleg de generaţie cu Ghenadi Rojdestvensky, Igor Oistrach, Evgheni Svetlanov. În perioada 1955-1959 a activat ca dirijor titular la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca şi ca lector la clasa de dirijat a Conservatorului Gh. Dima. Din 1959 s-a stabilit la Iaşi, desfăşurându-şi activitatea pe mai multe planuri: dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Moldova, până în anul 1986, când s-a pensionat; director al aceleiaşi instituţii până în 1968, profesor de muzică de cameră şi orchestră la Liceul de Arte Octav Băncilă, profesor la clasa de orchestră şi dirijat a Conservatorului George Enescu, colaborator la Opera de Stat.

Cariera artistică a maestrului George Vintilă a cuprins peste 1500 de concerte simfonice şi educative în ţară şi peste 150 de concerte în străinătate: Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Italia, Iugoslavia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Armenia, Uzbekistan etc. A colaborat cu peste 800 de muzicieni, între care nume de prestigiu precum David şi Igor Oistrach, Yakov Zak, Daniil Şafran, Boris Gutnikov,Viktor Tretiakov, Vladimir Spivakov, Claire Bernard, Thérese Dussaut, Monique Haas, Jean-Jacques Kantorow, Kazimir Wilkomirski, Mack McCray, Yoshi Unno, Silvia Şerbescu, Aurelia Cionca, Eliza Ciolan, Lola Bobescu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov, Alexandru Demetriad, Valentin Gheorghiu, Ştefan Ruha, Petre Ştefănescu-Goangă, Valentin Teodorian, Maria Şindrilaru, Viorica Cortez, Magda Ianculescu, Iulia Buciuceanu, Dan Grigore şi mulţi alţii.

A fost decorat cu mai multe ordine şi medalii, între care Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural şi Ordinul Steaua României în grad de cavaler.

Începând din această dimineaţă de 2 aprilie, maestrul nostru drag s-a mutat acolo sus, printre îngerii cu harpe, trâmbiţe, flaute… Era o bucurie fiecare întânire cu el, cu doamna lui dragă, Erzilia, care l-a vegheat o viaţă… Calde îmbraţişări, condoleanţe şi veşnică amintire… Dumnezeu să îl odihnească în pace!

„Nu am fost invitat niciodată la Festivalul Enescu. Eu în loc să mă concentrez asupra mea, să evoluez… de-abia acum îmi dau seama unde aş fi putut ajunge… M-am ocupat de toate problemele organizatorice ca director… Eu când văd acum cine face carieră internaţională… Sunt 15 – 20 mari dirijori, e adevărat, dar când îi văd pe unii… n-au nici o şcoală. Sunt nişte amatori. Celibidache a fost un geniu ca dirijor. Dar imitaţia e întotdeauna proastă.
Ţin minte ca şi-acum, când a venit la Iaşi [Celibidache], a vrut să ne vadă şi pe mine şi pe Baciu dirijând. Mă gândeam ce să aleg. Mi-era frică de el. Baciu şi el… a dirijat Enescu, parcă din Suita a II-a, iar eu am luat din Francesca da Rimini, partea a 2-a, variaţiunile cu harpă, solo de clarinet… N-a vrut să mergem în sala mare, am cântat din sala de jos, a corului, cam gălăgioasă. Ne-a spus că i-a plăcut. “Aţi realizat ceva, aici în Iaşi!”, ne-a spus. A trecut şi el prin Conservatorul din Iaşi… ne-a povestit cum venea la repetiţiile lui Antonin Ciolan şi avea partiturile păstrate, cu însemnările pe care şi le făcuse la repetiţii. Pe-atunci el cânta la un restaurant de pe Lăpuşneanu, improviza… era un foarte bun pianist. După care a plecat în Germania. Ne-a povestit cum a stat şase ani fără să dirijeze nimic… Prea multe sfaturi nu ne-a dat, n-a stat să comenteze prea mult. A făcut câteva observaţii despre dozajul sonorităţilor, în special la fortissimo în anumite părţi. Dar eu am avut instinctul de a alege ceva care să nu facă gălăgie mare, mai ales că eram în sala de jos.” (interviu din 30 martie 2012, Daniela Vlad)

(30 martie 2012, din emisiunea Univers Muzical, realizator Daniela Vlad)

(Daniela Vlad/ FOTO arhiva personală George Vintilă)