(VIDEO) Mănăstirea Cămârzani: nou și monumental…

Publicat de Nicolae Tomescu, 26 februarie 2021, 12:56 / actualizat: 5 martie 2021, 9:15

„Pictez”, în culorile aparatului foto și ale camerei de luat vederi, o lume care trebuie privită și cu ochii tăi pentru a o înțelege…

Proiect © Nicolae Tomescu

FILM „Mănăstirea Cămârzani: nou și monumental…”

Stavrofora Maria Deac, Stareța Mănăstirii Cămârzani

Maica Haralambia

realizator: Nicolae Tomescu

operator imagine: Nicolae Tomescu

montaj: Alexandru Iurea

Nu departe de Fălticeni, pe cuprinsul actualei comune Vadu Moldovei (satul Cămârzani), încă din anul 1863, boierul Emanoil Morţun a construit o biserică de mir – în incinta conacului pe care îl stăpânea[1]…

Gherasim Putneanul[2] a redeschis fostul schit de călugări… Mormântul lui, deopotrivă locurile de înhumare ale familiei Morţun, ctitorii lăcaşului, se află în cimitirul mănăstirii, situat lângă vechea biserică…

Agenda gândurilor, căutând un loc plin de inspirație, a adăugat rădăcini la care ne-am putea întoarce – în și prin ordine, spiritualitate, cadru natural; se întâmplă, atunci când pătrunzi în mănăstire, ca zidurile de piatră, poarta pictată de sub clopotniţă, inventarul lucrurilor temeinice și de folos (casa praznicală, chilii, trapeze, aghezmanar, lumânărar/, mai ales cele două biserici care îngăduie și chiar aşează, în preajma lor, straturile cu flori, însoțite de ateliere de pictură, sculptură, croitorie, lumânări, se întâmplă – spuneam – ca toate cele despre care am făcut vorbire și pe care le-am filmat să alunge ceața deasă care ne-a pătruns în memorie; Cămârzani pare să se împartă în clipe infinite; oriunde ai pleca, locul este în tine, ai încredere că nu te va părăsi, că ești în stare să-i conduci și pe alții înăuntru…

Cu atât mi mult cu cât în muzeul mănăstirii există lucruri pe care le poți aminti și copiilor tăi, indiferent unde te afli, indiferent de timp…

În cuprinsul complexului mănăstiresc de la Cămârzani funcţionează şi tipografia[3] Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor…

Totul este despre oameni… Ce rămâne din/despre oameni (după ce trec)? Ideile lor, zidirile acestora (spirituale, dar și cele cu sens de clădire, de construcție)…

Biserica nouă[4] (cu hramul „Naşterii Maicii Domnului”) a fost construită cu ajutorul enoriaşilor, mai ales prin efortul obştii de maici[5] – care a înfrumuseţat catapeteasma (spoită cu aur, picturi şi sculpturi realizate în atelierele proprii). Interiorul bisericii este încăpător, luminos, îmbină elemente moderne şi de tradiţie moldovenească; icoana Maicii Domnului este considerată făcătoare de minuni…

[1] La moartea celui invocat (anul 1898), biserica cu hramul Sfântul Gheorghe” a devenit parohială; odată cu desfiinţarea conacului (1938), a fost ascuns acest semn al comuniunii oamenilor cu Dumnezeu; după Al Doilea Război Mondial, moşia boierească a fost exproprietărită iar pământurile împărţite veteranilor de război. Din iniţiativa preotului Gheorghe Baltag, biserica avea să devină schit de călugări, aparţinând, din punct de vedere administrativ, mănăstirilor din vecinătate (Neamţ, Slatina şi Râşca). Iată și un răspuns la ororile războiului, la perioada la fel de crâncenă care i-a succedat: renașterea bisericii parohiale/până în anul 1992; în decembrie, anul deja amintit, avea să fie sfinţit întreg complexul mănăstiresc; obştea era formată din 12 maici (venite dinspre Mănăstirea Burdujeni), cu doar câteva chilii; îmbunătăţirea şi construcţia au presupus inclusiv achiziţionarea, în 1994, a mai multe clădiri – acestea fiind modificate şi îmbinând arhitectura tradiţională, elementele religioase, deservind obştea…

[2] Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor…

[3] Maicile tipăresc broşuri şi cărţi având conţinut istorico-religios, distribuite gratuit credincioşilor…

[4] În anul 2000, de hramul vechii bisericii, Gherasim Putneanul a pus piatra de temelie a noii biserici (la 4 ani distanță s-a produs și sfinţirea acesteia)…

[5] Condusă de Maica Stareţă Stavrofora Maria Deac, obștea îl are ca duhovnic pe părintele Ignatie Radu (venit de la mănăstirea Putna); cele mai multe maici au absolvit studii superioare, şi-au găsit rostul în lume (participarea la slujbe şi rugăciune, activitățile de îndrumare, fizică şi spirituală, a enoriaşilor, treburile din gospodărie, de la fermă, de pe câmp) la Mănăstirea Cămârzani…