Sistemul sanitar din România nu este pregătit pentru transplantul pulmonar, afirmă specialiştii în pneumologie

Publicat de Andreea Drilea, 27 noiembrie 2016, 06:40

Sistemul sanitar din România nu este pregătit, în acest moment, să susţină în deplină siguranţă pentru pacient transplantul pulmonar, au afirmat sâmbătă, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul Ministerului Sănătăţii, reprezentanţi ai Societăţii Române de Pneumologie şi ai Grupului de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societăţii Române de Pneumologie.

Prezenţi la conferinţa de presă, prof. univ dr. Bogdan Miron, conf. univ. dr. Cristian Oancea (Timişioara), prof. univ. dr. Ioan Cordoş, medicii Cristian Cojocaru (Iaşi) şi Andrei Pleşan (Cluj), precum şi o serie de pacienţi care au beneficiat de un transplant de plămâni în Centrul universitar AKH Viena, au accentuat că, deşi actul operator (operaţia în sine), poate fi sustenabil la noi în ţară, monitorizarea post-transplant şi managementul al complicaţiilor postransplant nu sunt fiabile în acest moment în România.

Potrivit acestora, procedurile complexe care trebuie executate post-transplant pentru a diagnostica şi trata aceste complicaţii postransplant pulmonar, extrem de frecvente şi complexe, nu pot fi efectuate corect şi complet în acest moment în România pentru că necesită o serie de aspecte.

Un prim aspect este necesitatea existenţei unei echipe medicale extinse, multidisciplinare, cu o vastă experienţă în domeniu: ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie intervenţională, cardiologie inclusiv intervenţională, anatomie patologică, echipă care nu este disponibilă în acest moment în ţara noastră.

De asemenea, aceştia susţin că medicii specialişti din România (ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie intervenţională, cardiologie, anatomie patologică) cu pregătire standard nu pot asigura aceste îngrijiri post-transplant fără o pregătire amplă, de durată, în centre specializate.

Dotările corespunzătoare pentru această echipă multidisciplinară, laboratoarele şi dotările aferente nu există în acest moment în România, susţin specialiştii amintiţi. Ei precizează că medicaţia post-transplant imunosupresoare (pentru scăderea imunităţii şi diminuarea riscului de rejet, de respingere a organului transplantat) antimicotică (împotriva fungilor, ciupercilor), antivirală, antibiotică de ultimă generaţie etc. presupune costuri imense şi necesită obligatoriu absenţa oricărei discontinuităţi în furnizarea acestor medicamente.

Ei au informat că Viena este singurul centru care a oferit suportul logistic şi medical pentru aceşti pacienţi, Centrul universitar AKH Viena fiind centrul de referinţă pentru majoritatea ţărilor din Europa de Est şi Centrală.

Până în acest moment au fost transplantaţi 38 de pacienţi români de către spitalul universitar AKH Viena, care sunt monitorizaţi în centrele de referinţă din ţară (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj) în strânsă colaborare cu echipa de post-transplant a centrului AKH Viena.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)