#StareaEducației (INTERVIU) Metoda ”KATA în clasă” promovată în tot mai multe școli din țară de Asociația ASCENDIS. Carmen Ciuraru: ”Este o metodă care  antrenează abilitățile de lucru în echipă, perseverența și ne ajută să vedem greșelile ca pe niște oportunități de învățare.”

Publicat de Andreea Drilea, 23 aprilie 2025, 10:00

O inițiativă care aduce în școli un mod cu totul diferit de a învăța, un exercițiu care îi ajută pe elevi să-și antreneze gândirea științifică pornind de la o metodă folosită inițial în mediul industrial este “KATA în clasă” sau, pe scurt, KIC.

Kata vine din limba japoneză și înseamnă un mod de a exersa o abilitate. Asociația ASCENDIS, care susține educația, având o echipă de 100 de traineri cu experiență, consultanți și psihologi, merge în școlile din România pentru a promova programul KATA.

Potrivit reprezentanților organizației, proiectul împărtășește motto -ul asociației și anume „de la potențial la performanță”. Astfel, sunt organizate în școli sesiuni interactive gratuite cu elevi și cadre didactice, cărora li se oferă un kit complet, cu toate materialele necesare pentru ca profesorii să poată aplica metoda adaptată la nevoile clasei lor. Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre acest program cu Carmen Ciuraru, coordonator programe Asociația ASCENDIS.

Andreea Daraban: Ce înseamnă, de fapt KATA și cum a ajuns această metodă din industrie în clasă?

Carmen Ciuraru: Asociația Ascendis traduce practic subiecte de training pe care le avem în companii către mediul educațional. Asta e menirea noastră, să aducem în zona de învățare subiecte și metode noi  sau instrumente pe care le folosim deja cu adulți. De aici și ideea acestui atelier numit “Kata în clasă”. Kata este un model care a început să fie folosit industrial, iar de către trainerii noștri este folosit în cursuri care îi ajută pe manageri, pe angajați, ajută echipele din companii să facă lucrurile mai bine,  având acest mindset, această gândire de tip științific, adică concentrându-se mereu pe ideea de cum aș putea să fac lucrurile mai bine. Mike Rother,  cel care a dezvoltat metoda alături de alți cercetători de la Universitatea din Michigan, a tradus această metodă în niște exerciții și un model simplificat pentru școli,   de aici și numele ”Kata în clasă”.

Andreea Daraban:  Cum arată concret o sesiune KATA în clasă? Ce se întâmplă în cele 45 de minute?

Carmen Ciuraru:  Elevii sau participanții,  pentru că adeseori desfășurăm acest atelier și cu profesorii,  au o misiune, respectiv pasul unu din metoda Kata, respectiv aceea de a atinge un obiectiv și anume să asambleze în echipă un puzzle de 15 piese,  în cel mai scurt timp, adică în câteva secunde. Au la îndemână câteva fișe, prin care încercăm să ne concentrăm pe modul în care acționăm și să găsim metode noi de a face lucrul asta mai bine, mai eficient, atât la nivel de cum se îndeplinește o sarcină, cum asamblăm puzzle-ul cât și la nivel de echipă, cum lucrăm în echipă. După fiecare încercare, în care noi ne propunem de fiecare dată un lucru nou, o strategie nouă, o idee nouă, avem zona de reflecție, în  care ne gândim dacă am implementat ce ne-am propus, ce am învățat din acest experiment, ce am învățat de la cei din jur și așa mai departe. Și practic acest proces de reflecție, în care tot timpul mă gândesc ce am învățat și ce aș putea să fac mai bine data viitoare reprezintă esența Kata.

Andreea Daraban: Ați mers prin multe școli din țară pentru a promova această metodă. De curând ați fost și la Iași.

Carmen Ciuraru:  Da, am fost în peste 40 de școli și aproape 2000 de elevi au beneficiat de acest atelier. La Iași, avem un parteneriat destul de lung cu școala din Valea Lupului, dar și cu alte școli, atât din Iași cât și din împrejurimi. Noi avem și un birou în Iași și cumva reușim să ajungem uneori și în această zonă.

Andreea Daraban: Așadar, mergeți și în alte județe ale Moldovei.

Carmen Ciuraru:  Da, orice școală care e interesată și își dorește să învețe mai întâi să experimenteze metoda KATA, ca apoi să o poată aplica la clasă este binevenită și încercăm să ajungem în toate școlile care solicită acest lucru.

Andreea Daraban:  Cum sprijină practic Asociația Ascendis școlile pentru a adopta această metodă?

Carmen Ciuraru: În primul rând, oferim aceste ateliere în mod gratuit. Atunci când școlile sunt interesate, venim în școala respectivă și susținem noi două ateliere, unul cu o clasă de elevi și unul cu o grupă de profesori. Atelierele sunt un pic mai extinse, deși ele se pot desfășura și pe parcursul unei ore de curs. Noi le desfășurăm pe parcursul a două ore,  tocmai pentru a avea mai mult timp în zona de reflecție, mai ales pentru profesori, pentru ca aceștia să poată identifica mai ușor și colabora pentru a vedea unde pot integra metoda Kata.  Deși vorbim despre o metodă de gândire științifică, nu are neapărat legătură cu științele exacte, așa cum mulți dintre noi  ar putea să o asocieze, ci are legătură cu absolut orice materie. De asta  la atelierele noastre sunt invitați și consilierii școlari și bibliotecari, oricine are legătură cu lucrul cu elevii, pentru că e mai degrabă un mod de a ne antrena gândirea flexibilă și cum anume învățăm din experimente.

Andreea Daraban:  Pentru ce clase este adresată această metodă?

Carmen Ciuraru:  De la clasa a IV-a în sus.  Ne comportăm ca niște oameni de știință și vom înregistra tot ceea ce am realizat în fiecare experiment și atunci participanții trebuie să poată exprima destul de rapid, în scris, niște idei, niște ipoteze, să măsoare timpul și așa mai departe. Am observat că deseori, chiar la clasele a IV-a,  dar și la a VII-a sau a VIII-a,  cei care sunt cumva înaintea unui examen beneficiază poate mai mult de învățămintele acestor experimente ”KATA în clasă”, pentru că în urma acestui șir de patru-cinci experimente pe care le facem, putem să observăm și o evoluție, să vedem că de fapt, evoluția nu e întotdeauna liniară, de la un rezultat mai slab la unul mai bun ci din contră,  aceasta oscilează. Iar asta le antrenează zona de perseverență, de planificare și modul în care se raportează la greșelile care pot apărea pe drum.

Andreea Daraban:  După participarea la aceste ateliere, profesorii pot să susțină la clasă astfel de cursuri?

Carmen Ciuraru: Da. Fiecare școală participantă primește la finalul atelirelor un Kit cu toate materialele necesare. Toate fișele și explicațiile sunt disponibile gratuit, online. După ce profesorii au trecut prin experiență, au discutat, au planificat, au văzut unde se poate aplica în planificarea școlară, în predarea fracțiilor, în modul în care analizăm un text sau un film pe o anumită temă, deja au planul și pot integra un astfel de atelier la propria clasă, iar kitul poate să circule, desigur, de la un profesor la altul.

Andreea Daraban: Ce aduce diferit ”Kata în clasă! față de metodele tradiționale de predare?

Carmen Ciuraru:  N-aș spune neapărat că e ceva diferit, căci din contră, e un lucru pe care cred că mulți dintre profesori îl aplică poate la nivel personal și se întreabă de fiecare dată când ies din clasă ce am făcut bine, ce au înțeles copiii, ce ar trebui să fac diferit data viitoare. Ceea ce facem prin această metodă, care este experențială, care ne invită să ne jucăm, este că dăm  vizibilitate  acestui proces al reflecției. Pentru că filosofia KATA nu este atât de mult despre schimbare, ci mai degrabă un ingredient pe care îl aducem în orice mediu de lucru, fie că e o chipă de la lucru, fie că e o clasă de copii, fie că e o echipă din cancelarie. E această obișnuință, acest mod de gândire în care ne concentrăm asupra a ce am putea să facem mai bine și chiar când am descoperit modul în care ne iese cel mai bine un lucru, să nu rămânem acolo, să ne dorim să experimentăm continuu și să vedem ce am putea să descoperim mai departe. Asta îi ajută mult pe copii  pentru a-și diversifica, spre exemplu, strategiile de învățare, pentru că deseori rămân blocați la ”mai citesc o dată”, ”mai scriu o dată” și nu experimentează poate moduri noi de învățare.

Andreea Daraban:  Așadar, ce abilități dezvoltă ”KATA în clasă” la elevi, dincolo de gândirea științifică?

Carmen Ciuraru:  Poate că cel mai frumos este să îi vedem cum lucrează în echipă și cum reacționează în fața eșecului. Și chiar printre concluziile lor, care mie mi-au rămas în minte și în suflet, a fost faptul că ei scriau ca o concluzie că atunci ”când sunt stresat nu mă pot concentra sau nu vreau să las un joc sau o greșeală să-mi strice o prietenie”. Așa că, uite, vorbim chiar și de zona asta de lucru în echipă și relaționare, iar cel mai mult cred că ne antrenează mentalitatea flexibilă, adică să nu ne lăsăm doborâți sau limitați de greșeli, ci să le vedem ca niște oportunități noi de învățare. Antrenează totodată perseverența, pentru că e nevoie de ea pentru a putea trece mai departe, precum și atenția la fapte și nu doar la ipoteze și păreri.

Andreea Daraban:  Asociația ASCENDIS are și alte proiecte care vin în sprijinul elevilor. Consilierea în carieră este unul dintre acestea. Ne puteți detalia?

Carmen Ciuraru:  Noi folosim un instrument psihometric, Harisson Assessment, validat internațional în mediul de business și așa cum vă spuneam, încercăm să folosim cât mai multe dintre instrumentele noastre și pentru mediul educațional.  Acest instrument  este potrivit pentru licenii de peste 16 ani și ne-am dorit ca el să fie cât mai mult accesibil acestora, pentru că vedem că nu există, la capacitatea necesară, acest serviciu în școlile din România. Așadar, oferim consiliere în carieră individuală pe baza acestor rapoarte. Practic, pentru școlile beneficiare oferim 10 burse, constând în rapoartele Harrison și consilierea acestor elevi. Noi, de obicei, colaborăm direct cu școlile, iar unitățile de învățământ  sunt cele care selectează cei 10 beneficiari. Ne dorim să extindem numărul acesta. Asta depinde foarte mult de fondurile disponibile pentru a face asta. Atunci când găsim și sponsori locali interesați să susțină comunitatea, aceștia pot susține și pot oferi burse pentru oricât elevii își doresc.

Andreea Daraban:  Și cuantumul acestor burse la cât se cifrează?

Carmen Ciuraru:  Pentru un elev, sesiunea de consiliere și  rapoartele Harrison au un cost de aproximativ 200 euro. Cele 10 licee în care am mers până acum,  anul acesta,  fac parte din proiectul asociației ASCENDIS numit ”Grow Your Carreer” și au fost până acum susținute integral de noi. Acum extindem aceste parteneriate la nivel de țară, iar la nivel local încercăm să găsim cât mai mulți sponsori pentru a oferi această șansă cât mai multor elevi.

Andreea Daraban: Ce trebuie să facă școlile pentru a beneficia de acest program de consiliere în carieră?

Carmen Ciuraru:  Există un formular pe site-ul nostru sau pur și simplu ne pot  scrie pe email pentru a se înscrie. Avem nevoie de un profesor coordonator care să ne ajute cu toată zona asta de organizare, de semnat documente și așa mai departe. Apoi fiecare școală își selectează elevii beneficiari.

Andreea Daraban:  Cine face această consiliere în carieră?

Carmen Ciuraru: Consilierii noștri care sunt acreditați pentru a folosi acest instrument. Sunt psihologi acreditați de sistemul Harisson Assessment.

Varianta audio a interviului:

Carmen Ciuraru este coordonator programe Asociația ASCENDIS. Are experiență în diferite medii: din corporate către antreprenoriat și ONG-uri. Pasiunea pentru marketing a explorat-o încă din studenție, în departamente de marketing. Începând cu 2009 a dezvoltat și coordonat, în mediul nonprofit, proiecte culturale și experiențe turistice ce promovează patrimoniul local, accesul liber la activități culturale și turismul responsabil, pentru localnici și străini. In Ascendis, s-a alăturat inițial diviziei de organizare evenimente în 2012. Ulterior, pasiunea pentru educație s-a întâlnit cu misiunea Asociației Ascendis și au continuat să se dezvolte împreună.