Iaşi: DON GIOVANNI LA TEATRU³

Publicat de dvlad, 26 iunie 2017, 23:35

DON GIOVANNI LA TEATRU³

Un proiect al Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași,

în colaborare cu Teatrul Național Iași

27 iunie, ora 20.00, Teatru³

29 iunie și 1 iulie, ora 19.00, Teatru³

regia: Ovidiu Lazăr

scenografia: Nicolai Mihăilă

coregrafie: Oana Sandu

conducerea muzicală: Consuela Radu Țaga

Distribuția:

Mihai Ciucălău
Octavian Ionescu
Edith Adetu
Paul Celmare
Ivan Dikusar
Maria Miler
Daniela Goria
Sabina Gurgu
Mădălin Munteanu
Egidiu Ciuraru
Diana Vornicu
Ecaterina Blaj
Daniela Dumitru

la pian: Laura Turtă
la clavecin: Ana Șnaider

DON GIOVANNI – opera operelor

Dacă prin dramaturgul spaniol Tirso de Molina Don Juan a obținut certificatul de naștere în literatura scenică, în arta europeană aceeași temă o întâlnim în baletul lui Gluck, în opera lui Mozart, în celebrul poem simfonic al lui Richard Strauss, iar mai apoi deplasându-ne pe tarâmul picturii o regăsim la Delacroix, iar în poezie la Byron sau Pușkin.

Sinteza poetico-muzicală realizată de tandemul Lorenzo da Ponte – Wolfgang Amadeus Mozart a creat una dintre capodoperele teatrului liric, reprezentând o originală dezbatere asupra setei de cunoaștere transpusă în planul plăcerilor simțurilor, cu dimensiuni eroice și totodată tragice ale destinului uman. Substanța muzicală a operei îmbină elementele dramatice cu cele comice, de operă bufă. Partea lentă, Andante, reprezintă o condensare la maximum a dramei, în timp ce mișcarea Allegro încântă și cucerește prin veselia și exuberanța ei.  Dramatismul încordat, patetismul nobil și firescul situațiilor din viața de zi cu zi se contopesc în unitatea concepției dramatice, fiind traduse prin mijloace muzicale corespunzătoare: un recitativ cu efecte dramatice (Donna Anna, Don Giovanni), melodica patetică și solemnă a ariilor de opera seria (Donna Anna, Don Ottavio), un limbaj muzical natural, adaptat situațiilor din viața obișnuită (Leporello, Don Giovanni, Zerlina și Masetto). Totul se raportează la un singur centru de interes: cel al Desfrânatului pedepsit. Supranumită dramma giocoso, opera Don Giovanni este un exemplu de perfecțiune a limbajului muzical și a expresiei teatrale, fapt pentru care Wagner a considerat-o opera operelor.

lector univ. dr. Consuela Radu-Țaga

UN MOZART ASTRAL

O certitudine: Mozart a fost profund afectat de moartea tatălui său, Leopold. Absența acestuia a devenit obsedantă, răvășitoare, definitivă şi s-a topit adânc în muzică.
Altă certitudine: Leporello este Mozart însuşi. Neliniștit, curios, mereu uimit şi uimitor, vesel, mirat, trist. Un temperament muzical de extracție astrală, întrupat într-un om nesăbuit şi imprevizibil.
Aşadar, un spectacol DON GIOVANNI construit pe axul Tată-Fiu (Comandor-Leporello), similar oarecum cuplului shakespearian Prospero-Ariel.
Don Giovanni devine astfel Cel Ales de Tată spre a-i arăta Fiului expulzat în Lume cum este şi ce face un Om. Un soi de excurs inițiatic la care participă doar o singură dată (ca tată al Annei) şi care îl va ajuta pe Fiu să îi ia locul, în deplină cunoştință de cauză.
Precum Cosmosul care veşnic se descompune, pentru a se recompune veşnic…
Personajele trebuie să aibă firesc, atitudine, adevăr. Situațiile sunt simple, esențial umane, cu densă încărcătură emoțională. Relațiile se bazează pe contururi ferme, pentru că se nasc din „coliziuni” fundamentale: iubire, trădare, crimă, răzbunări abisale.
Un spectacol construit împreună cu studenți din ani terminali şi cu masteranzi care, alături de Consuela, de Laura, de Oana, de Nicolae, de cei din corul Cantissimo şi de cei din echipa tehnică, au clădit Familia Don Giovanni. Diversă, polifonică, armonioasă în contrariile ei inevitabile…
Un spectacol inedit în istoria recentă a Teatrului Național din Iași.
Toți interpreții sunt la Început şi de aceea m-am implicat în destinele lor cu îndârjirea unui „mercenar” care trebuie să câştige lupta comună: personajele şi spectacolul. Pentru unii voi rămâne doar o întâmplare a ființelor lor. Pentru câțiva poate o Întâlnire esențială…
Ceea ce ştiu însă precis este faptul că ei m-au ajutat să-l înțeleg pe Mozart mai mult decât îl iubesc.
Şi le mulțumesc.

Ovidiu Lazăr
Regizor artistic, Teatrul Național Iaşi
Prof.univ.dr.(asociat), Universitatea de Arte Iaşi