(FILM) „Cascada Pișoaia”/„Cascada de la Vidra”

Publicat de Nicolae Tomescu, 20 aprilie 2021, 13:50

Proiectul „Locuri incredibile, povești de împărtășit”

© Nicolae Tomescu

(FILM) „Cascada Pișoaia”/„Cascada de la Vidra”

operatori imagine: Nicolae Tomescu și Alexandru Iurea

editare video: Alexandru Iurea

Ziua de 15 aprilie 2021 ne-a hărăzit o înregistrare bogată a gândurilor și emoțiilor, mai mult, ne-a dovedit că s-au schimbat reguli în relația Om-Natură (ceea ce impunea alt fel de „Jurnal”, al iernii înstăpânite când oarecum timid, când tot mai apăsat – pe traseul Cluj–Gilău–Someșul Rece–Mărișel, prin Beliș, pe lângă Lacul „Fântânele”, Poiana Horea, Matișești, Horea, Albac, „Vadu Moţilor”, apoi înspre Câmpeni până la Barajul de la Mihoiești-urmând asfaltul care duce din Comuna „Avram Iancu” până în Comuna „Vidra”, satul „Nemeși”;

pe marginea drumului, două panouri informative – unul, pe partea dreaptă, despre „Dealul cu melci”[1], unicat geologic, unul dintre cele mai spectaculoase puncte fosilifere din Transilvania, altul, pe stânga, legat de Cascada „Pișoaia”; teoretic, versantul drept al Arieșului „Mic”, la confluenţă cu pârâul „Slatina”, ar încuraja tihna sătucului de munte (dar aceasta nu se „traduce”, potrivit opiniei mele, prin construcții relativ moderne din care să „auzi căderea apei chemându-și vizitatorii”, dimpotrivă, regiunea trebuie să dețină un microclimat specific determinat de cascadă)…

România este renumită prin cascadele sale[2], prin „căderile” sub un unghi de peste 45°, situate, în general, pe traseul unei ape curgătoare; știm că, în decursul prăbușirii, se produce o ceață, un amestec de apă pulverizată și de aer; însoțită de vuietul caracteristic produs de căderea apei, intensitatea este determinată de înălțimea, gradul de cădere, debitul cascadei; desigur, cascadele pot constitui și puncte de atracție turistică; unele au primit denumiri proprii și sunt însemnate pe hărțile turistice; din punct geologic, prin căderea apei, modifică regiunea din punct de vedere geomorfologic, exercitând o acțiune de eroziune, formându-se astfel cavități în rocile din albia râului; se produce, prin frecare, și fenomenul de ionizare a aerului…

Cascada „Pişoaia”, declarată rezervaţie peisagistică, se întinde pe o suprafaţă de 2,5 hectare… Încadrată într-o pădure de fag şi arbori izolaţi de răşinoase, aflată pe un prag stâncos de calcare cristaline de vârstă paleozoică; căderea /aproximativ 18 m înălţime/ are un front de despletire a firului apei de 25 metri pe abruptul stâncos/; formaţiunile calcaroase de tip travertinic impulsionează spectacolul de ansamblu. Apele din zonă sunt bogate în calcar, acoperă totul cu depuneri, dau naştere la formaţiuni… Din tufele calcaroase localnicii confecţionează cruci care pot fi văzute lângă biserici..

Fluxurile de apă au cizelat rocile, schimbând (incontinuu) aspectul Cascadei „Pișoaia” (numită și „Cascada de la Vidra”)… O schimbare naturală… Dar trăiesc și cu gândul la fragmentare, la poluare, aspecte cauzate de oameni, care pot avea ca rezultat prăbușirea habitatului… „Lăsăm Natura să-și vadă de ale ei?”

[1] „Cascada de la Vidra”, respectiv „Dealul cu Melci”, alcătuiesc două rezervaţii aflate pe teritoriul administrativ al Comunei Vidra din „Apuseni”, devenind atracţii turistice ale sezonului cald… „Dealul cu Melci” (se întinde pe 0,67 hectare, iar aria protejată ştiinţifică ajunge la 4,30 hectare) înseamnă formaţiuni sub formă de melci, încrustate în piatră acum mai bine de 65 de milioane de ani /sedimentele „Cretacicului superior”, formate în fundul stâncos al unei mări; din cauza/datorită presiunii, a acţiunii timpului, bancurile imense de melci s-au pietrificat – pot fi observate formele şi mărimile, diferite, de melci cimentaţi în stâncă, în straturi de 8 până la 10 m grosime/; peste 30 de specii de moluşte şi-au lăsat „amprenta”, alcătuind un recif senonian; din punct de vedere geologic, „Dealul cu Melci” reprezintă un conglomerat de gresii şi marne în care au fost încrustate zeci de specii de moluşte; gasteropodul dominant în straturile de gresii fosilifere poartă denumirea științifică de Acteonella giganteea, o scoică cu cochilie în formă de melc…

[2] Cascadele din România au fost incluse în „topuri internaționale” (pentru a selecta şi aranja, într-o listă, cele mai mari cascade, funcţie de înălţime, pot fi luate în calcul caracteristici precum înălţimea, lărgimea, debitul de apă; unele au devenit celebre, dar numeroase perle sunt mai mari decât cele intens mediatizate, altele pot fi văzute exclusiv pe cale aeriană)…

Cascade din România-top 20 cele mai spectaculoase căderi de apă din România

Cascada „Beușniței”; Cascada „Bigăr”; Cascada „Bâlea”; Cascada „Cailor” – cea mai mare cascadă din România; Cascada „Capra”; Cascada „Clocota”; Cascada „Duruitoarea”; Cascada „Evantai”; Cascada „Lolaia”; Cascada „Lotrișor”; Cascada „Pișoaia” (numită și „Cascada de la Vidra”); Cascada „Pruncea”; Cascada „Șerbota”; Cascada „Tamina”; Cascada „Urlătoarea”; Cascada „Valea Spumoasă”; Cascada „Vălul Miresei”; Cascada „Vânturătoarea”; Cascada „Vârciorog”; Cascada „La Văioaga”…