(PROMO) Liviu Apetroaie, un metafizician al simplității; Valeriu Stancu, un neoromantic al postmodernismului liric – teme ale emisiunii Dialog intercultural de vineri, 15 MAI 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 15 mai 2026, 09:45

Concret, de la prezentarea volumului SAU NU, stăm de vorbă cu autorul, cu prof. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan și doamna profesor Dorina Apetroaie, mama poetului Liviu Apetroaie.

Anul trecut, poetului Liviu Apetroaie pentru volumul SAU NU i s-au decernat: premiul pentru Poezie al Festivalului Internațional „Grigore Vieru”, ediția a XVII-a, Iași-Chișinău; premiul „Nicolae Turtureanu” al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Iași) și Marele Premiu al Festivalului „Nicolae Labiș”, ediția a 57-a.

Apoi, relatăm de la prezentarea volumului Ceremonia risipirii, carte semnată de către scriitorul Valeriu Stancu, laureat al Premiului Mallarmé (Prix Mallarmé), unul dintre cele mai prestigioase premii literare de pe exuberantul tărâm al literaturii din întreaga lume.

Concret, stăm de vorbă cu autorul și cu Marius Chelaru, critic literar, cel care ne conturează o imagine a volumului semnat de către Valeriu Stancu, dar ne amintește și de Premiul Mallarmé (Prix Mallarmé), 2025, obținut de către poetul ieșean pentru volumul de poezie L’insomniaque fusil de Rimbaud (editura Éditions Phi din Luxemburg, 2024).

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, nu-mi rămâne decât a vă invita diseară (vineri, 15 MAI a.c.), începând cu ora 20 și 30 de minute, alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a conferit titlul de Doctor Honoris Causa scriitoarei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 27 MARTIE 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 27 martie 2026, 05:17

În ziua de marți, 17 martie 2026, începând cu ora 17, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, scriitoarea Ana Blandiana avea să susțină conferința Poezie și proză sau despre ce se vede în oglindă, prelegere despre care, pe scurt, precizează…

Stimați prieteni, doamna Ana Blandiana ne-a vorbit și despre Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, realizat și administrat de Fundația Academia Civică.

Memorialul este format din Muzeul de la Sighet și din Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului. Fondatori ai Memorialului sunt Ana Blandiana și Romulus Rusan.

Despre Muzeul de la Sighet, scriitoarea Ana Blandiana avea să ne precizeze că „s-a întâmplat mult, mult peste ce am visat noi. A fost o minune că am reușit, pornind fără niciun ban, să terminăm un proiect de câteva milioane de euro”.

Pe lângă aceste teme, doamna Ana Blandiana se arată împăcată în suflet că elevii studiază în programa școlară „represiunea comunistă”, știut fiind faptul că începând cu anul școlar 2025-2026, „Istoria Comunismului în România” a devenit disciplină obligatorie pentru elevii de clasa a XII-a, zi, și a XIII-a, seral/frecvență redusă.

Dragi prieteni, imediat după dialogul cu doamna Ana Blandiana, am stat de vorbă cu domnul profesor, specialist în Științe Economice, Liviu-George Maha, rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cel care în contextul evenimentului de față, avea să suțină „tinerii, studenții noștri și noi cu toții avem nevoie de repere, avem nevoie de exemple și doamna Ana Blandiana este un astfel de model, de verticalitate, de curaj. Este ceea ce au nevoie tinerii de astăzi pentru a vedea pe ce se construiește o viață dedicată valorilor, democrației, statului de drept și perfomanței pe toate planurile”.

După cum bine știți, reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) au conferit în ziua de luni, 16 martie 2026, începând cu ora 14, în Sala Senatului, titlul de Doctor Honoris Causa doamnei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române.

În cele ce urmează, vă invităm să urmăriți discursul rostit de către doamna Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române, cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Ana Blandiana precizează că „este o recunoaștere către întregul șir de personalități care au făcut ca Iașul să fie capitala culturală a țării”, pentru a ajunge la concluzia că „la Iași m-am simțit întotdeauna bine, pentru că este un loc în care oamenii se poartă ca și când ar fi în stare să aducă o veste mai bună. Sper din toată inima că ceea ce simt este adevărat și vă mulțumesc. Sunt emoționată pentru ceea ce ați făcut pentru mine”.  

După încheierea festivității de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa doamnei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române, am invitat la dialog pe scriitorul Lucian Vasiliu, cel care în câteva minute a scos în evidență șirul de personalități care au clădit și clădesc identitatea culturii românești în lume, susținând despre Ana Blandiana că „este o personalitate incontestabilă pe toate meridianele lumii”, temă a unei viitoare ediții a emisiunii Dialog intercultural.

Referitor la acele prezentate, conchidem din Laudațio în onoarea scriitoarei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române, Laudațio rostit de către doamna conferențiar universitar, doctor în Filologie, Livia Iacob de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, director al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: „Opera culturală a doamnei Ana Blandiana trebuie privită drept o panoramă relevantă a deceniilor noastre, o radiografie scrisă în rugăciune. Domnia sa ne-a împărtășit cu nobilă, maiestuoasă generozitate pagini despre copilărie și amintirile ei (duioase sau crude, cu bunica, mama, tatăl percheziționat, deportat în Băragan), a scris despre delațiuni, umilință și suferințe, despre entuziasm, candoare și deziluzie, despre munca pe șantier în Clujul proletarizat, despre mirabila bursă în SUA și Premiul Herder, despre o audiență istorică la Suzana Gâdea, despre întâlnirile magice cu Mircea Eliade și cu Emil Cioran, despre exil, diasporă, migrație, despre cutremurul din 1977, despre George Ivașcu (student al Universității ieșene, în ani interbelici) și despre revista România literară. Sunt memorabile paginile care mărturisesc posterității despre frig, frică, foame, despre scrisoarea către Președintele Ceaușescu, despre radio Europa liberă, despre alegerile de la Uniunea Scriitorilor, despre Alianța Civică și disoluția PAC, despre PenClub, despre Memorialul Sighet și marii noștri deținuți politici, despre Eminescu, Corneliu Coposu, dar și despre Mozart”.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, nu-mi rămâne decât a vă invita diseară, începând cu ora 20 și 30 de minute, alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Facebook)

Iulian Buta, „prizonierul liber” prin dragostea pentru „eroul cuvânt” – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 20 MARTIE 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 20 martie 2026, 08:40

Stimați prieteni, în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural (Radio Iași, h 20:30-21)facem vorbire despre poezia lui Iulian Buta.

Ținând cont de situația specială a lui Iulian Buta, în deschiderea emisiunii, stăm de vorbă cu doamna Mihaela Buta, mama lui Iulian, ce care ne povestește despre studiile făcute de fiul său, spunându-ne că „niciodată nu ne-am gândit să renunțăm la visul lui Iulian de a învăța. Iulian a arătat tot timpul că poate”.

Astăzi, eleva Anastasia Elena Bolotă, clasa a VI-a, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași, ne recită câteva poeme din creația lui Iulian.

Dragostea pentru cuvânt suprinsă în cărțile sale, ne este descrisă, cu trăiri și emoții, de către Iulian Buta, iubitor de frumos, de vers, de păsări și animale, de natură, de viață.

Pentru a întări temele aminte, spre finalul emisiunii stăm de vorbă cu pictorul Calistrat Robu, vicepreședinte al Cenaclului de Literatură și Pictură „Octav Băncilă”, cenaclu al Cercului Militar din târgul Iașului, cel care ne povestește, succint, despre poezia și puterea de luptă pe care o are și o arată fiecăruia dintre noi, nimeni altul decât Iulian Buta.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, nu-mi rămâne decât a vă invita, diseară, începând cu ora 20 și 30 de minute, alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Iulian BUTA

EuroEd în straie de sărbătoare cu prilejul Festivalului Primăverii – Anul Nou Chinezesc (Anul Calului de Foc) – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 6 MARTIE 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 6 martie 2026, 05:10

Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Fundației EuroEd din Iași. Știut este faptul că de peste 12 ani în programa școlară a Fundației EuroEd se predă limba chineză, cunoscută fiind astfel elevilor ieșeni – și nu numai – cultura Chinei cu tot ce are frumos și specific.

Cu prilejul sărbătorii de zilele trecute, am stat de vorbă cu doamna profesor univeristar emerit, doctor în Filologie, Anca Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd din Iași. Doamna Profesor, prin cuvânt, ne zugrăvește un tablou al manifestării de zilele trecute, amintindu-ne și de simpozionul pe care reprezentanții aceleiași Fundații l-au organizat în ziua de 12 februarie 2026, începând cu ora 16, în incinta Hotelului Arnia din Iași, subiect de la care relatăm în a doua parte a emisiunii.

Stimați prieteni, pentru a întări cele precizate de către doamna profesor univeristar emerit, doctor în Științe Filologice, Anca Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd din Iași, în cele ce urmează stăm de vorbă cu elevii: David Andrei Ionescu, 9 ani, Oliver George Moise, 9 ani, și Ștefan George Carp, în vârstă de 10 ani, din clasa a III-a, Școala Primară EuroEd.

În cele ce urmează, relatăm de la o altă manifestare culturală organizată de către reprezentanții Fundației EuroEd din Iași, mai exact de către reprezentanții Liceul EuroEd, eveniment organizat în ziua de joi, 12 februarie 2026, începând cu ora 16, în incinta Hotelului Arnia; evenimentul a fost dedicat Festivalului Primăverii – Anul Nou Chinezesc, Anul Calului de Foc și s-a desfășurat într-un cadru academic care a reunit peste o sută de participanți: elevi, profesori, părinți și invitați speciali.

Evenimentul a fost moderat de către profesor de limba chineză Maria Lacqua și profesor de limba și literatura română Lucreția Pascariu.

Până a sta de vorbă cu doamna profesor Lucreția Pascariu, pe scurt, vă comunicăm că programul manifestării a inclus intervenții ale reprezentanților mediului academic și economic ieșean, alocuțiuni care au evidențiat relevanța competențelor interculturale și conexiunile dintre educație și mediul profesional. Comunicările au fost completate de ateliere interactive, oferind elevilor prezenți la eveniment un context autentic de învățare în parteneriat cu Institutul Confucius.

În cadrul Liceului EuroEd, studiul a patru limbi străine – engleză, franceză, germană și chineză – reprezintă un pilon strategic al formării academice. Festivalul confirmă angajamentul instituției față de diversitate, față de dialogul intercultural și excelența educațională, temă pe care o conturăm spre finalul ediției cu doamna profesor Carmen Antoniță, director al Liceului EuroEd.

Până atunci, stăm de vorbă cu doamna profesor de limba și literatura română Lucreția Pascariu, cea care ne creionează o imagine a sărbătorii, cu accent pe dragostea pe care o au elevii EuroEd în ceea ce privește învățarea limbii chineze și nu numai; prezența reprezentanților Centrului Cultural Japonez și Centrului Cultural Corean, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la sărbătoarea de zilele trecute, altă temă a dialogului.

Dragi ascultători, în aceeași zi de joi, 12 februarie 2026, începând cu ora 16, atunci când, la Iași, în incinta Hotelului Arnia, reprezentanții Fundației EuroEd au sărbătorit Festivalului Primăverii – Anul Nou Chinezesc, Anul Calului de Foc, am invitat la dialog și pe doamna profesor de limba chineză Maria Lacqua, cea care a moderat manifestarea din ziua de 10 februarie 2026 din Atrium, incinta Palas Mal, arătându-se vizibil emoționată atât de actul cultural întreprins, cât și de sărbătoare. Buna comunicare dintre reprezentanții Fundației EuroEd și cei ai Institutului Confucius, o altă temă a dialogului. Prezentarea programului din ziua de joi, 12 februarie 2026, program care reflectă dialogul intercultural și diversitatea, un alt subiect al dialogului.

Dragi ascultători, vă reamintim că relatăm de la Festivalului Primăverii – Anul Nou Chinezesc, Anul Calului de Foc, manifestare desfășurată, la Iași, în ziua de joi, 12 februarie 2026, începând cu ora 16, în incinta Hotelului Arnia, Șoseaua Arcu, Nr. 26. În cele ce urmează, stăm de vorbă cu doamna profesor de limba engleză Carmen Antoniță, director al Liceului EuroEd din Iași, cea care ne creionează o imagine a celor două zile de sărbătoare – Atrium, Palas Iași; Hotel Arnia – cu accent pe buna comunicare dintre dascăli și părinți, dintre dascăli și elevi. Mai aflăm, de la doamna director faptul că atragerea elevilor spre studiul limbilor străine – engleză, franceză, germană și chineză – din programele școlare ale Fundației EuroEd este deja o normalitate, pentru că de peste 12 ani se pune accentul pe diversitate, pe dialogul intercultural.

Dragi ascultători, pentru că am vorbit despre Anul Nou Chinezesc, facem precizarea că reprezintă un interval dedicat reunificării familiei și totodată a comunității, comunitate în cadrul căreia tradițiile prind viață prin ritualuri încărcate de o simbolistică aparte. De exemplu, culoarea roșie, element esențial al sărbătorii, simbolizează: norocul, bucuria și protecția împotriva energiilor întunericului, prezente – în ultima vreme – atât de vizibil în lume și pe pământ.

În această perioadă, casele sunt împodobite cu felinare și dragoni roșii din hârtie, iar participanții poartă haine în ton cu această culoare, pentru a atrage prosperitatea și bunăstarea, fapt confirmat de mai toți participanții la cele două manifestări pe care le-am prezentat în ediția de astăzi a emisiunii noastre.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât a vă invit în ziua de vineri, 6 MARTIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

(promo, audio) Sărbătoare în Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, la 36 de ani de la înființare – temă a emisiunii de miercuri, 18 FEBRUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 18 februarie 2026, 09:59

Manifestarea s-a desfășurat la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea, imediat după Sfânta Liturghie de la biserica ortodoxă de rit vechi „Sfântul Ioan Teologul”.

Așadar, anul acesta, la 12 februarie, s-au împlinit 36 de ani de la pronunțarea sentinței judecătorești privind înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Cu acest prilej, manifestarea de duminică a fost deschisă prin vizitarea Expoziției – „Comunitatea Rușilor Lipoveni din România – 36”, expoziție special amenajată în foaierul Teatrului „Jean Bart” din Tulcea; expoziția a surprins mărcile identitare ale rușilor staroveri din România: de la sfânta icoană, lestovka, poisul, cărțile vechi, cărțile de astăzi, până la ocupații, de ieri și de astăzi, ale membrilor comunității.

Imediat, în sala de spectacol a teatrului a fost organizat un frumos eveniment cultural – artistic dedicat Zilei Comunității Rușilor Lipoveni din România, culturii și limbii materne.

Programul a fost susținut de către membrii ansamblurilor folclorice – ,,Lodka” al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea, „Novosiolki” al Comunității Rușilor Lipoveni din Ghindărești, „Slaveanskaia karuseli”, Comunitatea Rușilor Lipoveni din Iași, respectiv „Novaia zaria”, grup al Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani, precum și de către ansamblurile de dansuri tradiționale „Molodțî” din Tulcea și „Raduga” din Iași, alături de grupul de elevi pregătit de către doamna profesor de limba rusă Nadea Casian.

Înaintea spectacolului, atât reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România, ai Departamentului pentru Relații Interetnice, Guvernul României, cât și cei ai administrației județului Tulcea, cu prilejul sărbătorii, au susținut cuvântări prin intermediul cărora a fost amintită activitatea comunității desfășurată pe parcursul celor 36 de ani de la înființare, activitate reflectată în păstrarea, conservarea și promovarea mărcilor identitare specifice rușilor staroveri din România.

Pentru început, difuzăm discursul domnului deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din România, cel care, prin cuvânt, creionează o imagine a celor 36 de ani de la înființarea comunității, cu accent pe importanța ziei de 12 februarie; „credința ortodoxă de rit vechi este temelia identității noastre spirituale”, ne mai precizează domnul deputat Silviu Feodor; domnul deputat își amintește cu recunoștință de membrii fondatori ai comunității; aproape de finalul discursului, domnul deputat Silviu Feodor aduce tututor membrilor implicați în bunul mers al comunității pe parcursul celor 36 de ani, mulțumirile cuvenite.

Vă reamintim că relatăm de la Ziua Comunității Rușilor Lipoveni din România, a culturii și a limbii materne, manifestare care s-a desfășurat, la Tulcea, în ziua de duminică, 15 februarie 2026, începând cu ora 13, în incinta Teatrului „Jean Bart”.

În cele ce urmează, ascultăm discursul rostit de către subsecretarul de stat Dincer Geafer de la Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României, cu prilejul sărbătorii de zilele trecute, discurs în care ne amintește de importanța educației în limba maternă, cu accent pe promovarea diversității lingvistice; aproape de final, domnul Dincer Geafer, Departamentul pentru Relații Interetnice, transmite tuturor membrilor Comunității Rușilor Lipoveni din România, cu prilejul sărbătorii, felicitările cuvenite.

După cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, relatăm de la Ziua Comunității Rușilor Lipoveni din România, a culturii și a limbii materne, manifestare care s-a desfășurat, la Tulcea, în ziua de duminică, 15 februarie 2026, începând cu ora 13, în incinta Teatrului „Jean Bart”.

În cele ce urmează, stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, specialist în Filologie, Feodor Chirilă, cel care în perioada iunie 1995 – septembrie 1996 a condus Comunitatea Rușilor Lipoveni din România.

Domnul profesor Feodor Chirilă, unul dintre fondatorii Comunității, ne vorbește despre strămoșii rușilor staroveri, oameni neclintiți din credința străbună, povestindu-ne și despre buna comunicarea dintre rușii staroveri și celelalte minorități din România.

Universitarul Feodor Chirilă ne amintește și de contribuția adusă de către rușii staroveri la zestrea culturală și nu numai a României; ocupațiile și hărnicia rușilor lipoveni sunt scoase în evidență de către domnul profesor Feodor Chirilă, mulțumindu-i pentru că și-a deschis inima și sufletul și ne-a acordat acest interviu; aproape de finalul dialogului, domnul profesor ne precizează că rușii staroveri sunt o „etnie a dialogului”, având pentru toți membrii Comunității, în special pentru generația tânără, câteva gânduri.

Referitor la cele prezentate, în finalul emisiunii, difuzăm o secvență audio din Izgonirea lui Avaakum… „protopopul Avvakum Petrov este unul dintre stâlpii Ortodoxiei de rit vechi, un biruitor în lupta cu mai marii lumii de atunci pentru păstrarea intactă a valorilor Bisericii ruse. Viaţa lui Avvakum a fost o continuă prigoană: din cei 62 de ani cât i-a fost dat să trăiască, 25 şi i-a petrecut în surghiun, prin Siberia ori în nord, dincolo de Cercul Polar, printre oameni buni sau, cel mai adesea, printre lupi. A fost, fără voia lui, unul dintre descoperitorii de noi ţinuturi, fiind trimis, sub escorta oamenilor din suita voievodului Afanasie Paşkov, în expediţia din Dauria, un ţinut în care a ajuns la un moment dat şi cărturarul moldav Nicolae Milescu Spătarul. De altminteri, cei doi au fost contemporani, protopopul îşi scria povestea vieţii în momentul în care Milescu Spătarul pornea spre îndepărtata Chină din porunca ţarului Aleksei Mihailovici. Avvakum va sfârşi pe rug în anul 1682, la Pustozersk, odată cu alţi trei mucenici întru credinţă: preotul Lazar, diaconul Fiodor şi călugărul Epifanie. Biserica Ortodoxă de Rit Vechi l-a trecut pe Avvakum în rândul sfinţilor, în vreme ce opera acestuia e un mare câştig al literaturii lumii”, după cum ne mărturisea într-un interviu mai vechi universitarul ieșean Leonte Ivanov.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de miercuri, 18 FEBRUARIE 2026, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM) pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Redactia Zorile (Facebook)

Dialogul intercultural reflectat în arhitectură și pictură – temă a emisiunii de vineri, 13 FEBRUARIE 2026, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 13 februarie 2026, 10:17

Mulți dintre dumnevoastră, prieteni ai Radio Iași, știți că o parte dintre înregistrările pe care le-am realizat au fost difuzate în emisiunile din grila noastră de programe, în special în emisiunea Tradiții, emisiune pe care o puteți urmări în fiecare joi seară, imediat după ora 21.

Astăzi, facem popas, în deschiderea emisiunii, în incinta primăriei orașului Târgu Ocna din județul Bacău. Interlocutor avem pe domnul Cristian Aurelian Ciubotaru, edilul șef al orașului Târgu Ocna, cel care ne creionează, prin cuvânt, un tablou al orașului, cu accent pe fenomenul turistic pe care-l întâlnim în oraș atât prin zestrea culturală a acestuia, cât și prin cea arhitecturală.

Descrierea actului educațional (creșă, școlile gimnaziale, liceul) din Târgu Ocna, Bacău, o altă temă a dialogului.

Reamintim că povestim despre o parte dintre proiectele implementate în orașul Târgu Ocna, județul Bacău; orașul este format din localitățile Poieni, Târgu Ocna – centrul administrativ – și Vâlcele.

Orașul este situat în sud-vestul județului Bacău, mai exact pe malurile râului Trotuș, acolo unde acesta primește apele afluenților Slănic și Vâlcele, și unde intră în depresiunea Tazlău-Cașin.

Pentru că în dialogul cu edilul șef al orașului Târgu Ocana, am amintit de contribuția arhitectului ieșean Ciprian Struț la realizarea din punct de vedere architectural a unor obiective (creșa, grădinițe, școli etc.) din oraș, în cele ce urmează pentru a întări ideile exprimate în primul interviu pe care l-am difuzat, invităm la dialog chiar pe arhitectul Ciprian Struț, împlinind, astfel, o idee, un gând pe carel-am enunțat în primul interviu postat.

Toate cele pe care le-am amintit și pe care le discutăm sunt reflectate în proiecte, proiecte care sunt date în folosință sau vor fi date în folosință în următoarea perioadă, precum creșa din orașul Târgu Ocna, ințiative pentru comunitata în care astăzi facem popas.

Tursimul, după cum ne spune următorul interlocutor al ediției, domnul arhitect Ciprian Struț, trebuie susținut prin valorile arhitecturale pe care le realizăm în zonă.

Dragi prieteni, până a începe dialogul cu al doilea interlocutor al emisiunii, pentru că am amintit de turism, facem precizarea că orașul Târgu Ocna și-a câștigat renumele prin câteva recorduri înregistrate la nivel național.

De exemplu, aici a fost primul și singurul centru de exploatare a sării din Moldova (secolul XV), care timp de câteva secole a exportat „aurul alb” pe trei continente – Europa, Asia și Africa.

Aici a fost prima sondă de foraj mecanic din România și a treia din lume – 1861. Primul funicular din țară realizat de către inginerul Anghel Saligny pentru transportarea sării (1885).

În Târgu Ocna sunt cele mai multe de biserici raportate la numărul de locuitori – 30 de așezăminte religioase la mai puțin de 14.000 de locuitori.

În cele ce urmează, relatăm de la finisajul expoziției Căutând sateliții (Looking for satellites), manifestare desfășurată, la Iași, nu demult, în incinta Galeriei ArtEast de pe Strada Păcurari, Numărul 8.

Expoziția a fost semnată de către artistul plastic Gabriel Caloian.

Până a începe dialogul cu Gabriel Caloian, pe scurt, îi creionăm un portret biografic. S-a născut la 21 ianuarie 1979, în Buzău. Trăiește și lucrează în târgul Iașului. Gabriel Caloian a absolvit în anul 2008 Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design, Iaşi, secţia Grafică, iar în anul 2010, masteratul de Grafică, din cadrul aceleiași facultăți. Din anul 2009 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Iași. Este laureat al Premiului Național pentru Grafică acordat în anul 2020 de către reprezentanții Uniunii Artiștilor Plastici din România. În contextul manifestării de zilele trecute, artistul plastic Gabriel Caloian avea să declare:

Imediat după dialogul cu artistul plastic Gabriel Caloian, am stat de vorbă cu doamna Dana Lungu, curator artistic al expoziției Căutând sateliții.

Dana Lungu ne precizează „Gabriel Caloian este o voce unică în peisajul artistic ieșean, pentru că prin ceea ce realizează are o puternică încărcătură dinspre avangarda istorică înspre suprarealism”.

Dana Lungu ne creionează, prin cuvânt, o imagine concretă și completă a expoziției semnată de către artistul plastic Gabriel Caloian.

Într-o lume a conflictului, Gabriel Caloian prin expoziția de față „ne invită să privim cerul”, ne mai spune Dana Lungu.

Aproape de finalul dialogului, interlocutorul nostru pentru fiecare dintre dumnevoastră are o invitație de a păși spre  Galeria ArtEast, Strada Păcurari, Numărul 8, târgul Iașului.

Referitor la cele prezentate, conchidem: „Iubește ceea ce faci și fă ceea ce iubești. Nu asculta pe nimeni altcineva care îți spune să nu faci asta. Fă ceea ce vrei, ceea ce iubești. Imaginația ar trebui să fie centrul vieții tale” – Ray Bradbury, scriitor american.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 13 FEBRUARIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Iulian LÂNĂ

Monahul André Scrima și Domnitorul Gr. Al. Ghica – viața și opera  pentru Dumnezeu și Țară – într-un continuu Dialog intercultural (teme ale emisiunii din ziua de vineri, 2 IANUARIE 2026, ora 20:30) cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 31 decembrie 2025, 10:28

Conferința s-a desfășurat în ziua de vineri, 12 decembrie 2025, începând cu ora 13, în sala „B. P. Hasdeu”.  Facem precizarea că domnul profesor Ioan Alexandru Tofan este autorul a două cărți dedicate părintelui Andrei Scrima, Omul lăuntric. André Scrima şi fizionomia experienţei spirituale, Bucureşti, Humanitas, 2019 şi André Scrima, un „gentleman creştin”: portret biografic, Bucureşti, Humanitas, 2021.

În prima secvență audio pe care o difuzăm, domnul profesor ne descrie monahismul, cu accent pe lucrarea Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual în tradiţia răsăriteană, Bucureşti, Humanitas, 1996. De ce nu există o reprezentare a Duhului? a Duhului Sfânt? se întrebă părintele Andrei Scrima.

Răspuns la această întrebare aflăm prin vocea universitarului ieșean. Pe lângă acest subiect, domnul profesor ne oferă detalii, prin cuvânt, despre alte teme de interes major în ceea ce privește „trăirea”… pe cale a părintelui Andrei Scrima.

Dragi prieteni până a asculta finalul conferinței susținută de către domnul profesor Ioan Alexandru Tofan despre părintele Andrei Scrima, pe scurt, anunțăm subiectul celei de-a doua părți a emisiunii noastre.

Concret, nu demult, în sala Cupola din incinta Palatului Braunstein, Iași, a fost lansat volumul Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. GHICA (1849-1856), carte semnată de către istoricul Leonid BOICU. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Junimea în Colecția „Historia magistra vitae”. De la prezentarea cărții difuzăm două interviuri cu istoricii Florin CÎNTIC și Cătălin TURLIUC, motiv în plus de a sta alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Dialog intercultural, până la ora 21.

Vă reamintim că difuzăm a doua parte a conferinței André Scrima, pe cale, prelegere suținută de către domnul profesor universitar, specialist în Filozofie, Ioan Alexandru Tofan de la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice (Departamentul de Filosofie) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Conferința a fost susținută, nu demult, la Iași, în sala „B. P. Hasdeu” din incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Până a asculta concluziile conferinței, se cuvine a aminti câteva din cărțile părintelui Andrei Scrima, cărți care sunt într-o frumoasă armonie cu discursul universitarului ieșean: Comentariu la Evanghelia după Ioan. Capitolele 18-21, traducere din franceză de Anca Manolescu, București, Humanitas, 2003; Despre isihasm, volum îngrijit de Anca Manolescu, traducere din franceză de Maria-Cornelia Ică, Anca Manolescu, Toader Saulea, traducere din engleză de Sorana Corneanu, București, Humanitas, 2003; Biserica liturgică, volum îngrijit de Anca Manolescu, traducere din franceză, cuvânt înainte și note de Anca Manolescu, prefață de Mihail Neamțu, București, Humanitas, 2005; Antropologia apofatică, volum îngrijit, introducere și note de Vlad Alexandrescu, București, Humanitas, 2005; Ortodoxia și încercarea comunismului, volum îngrijit, introducere și note de Vlad Alexandrescu, traduceri de Vlad Alexandrescu, Lucian Petrescu, Miruna Tătaru-Cazaban, București, Humanitas, 2008; Comentariu integral la Evanghelia după Ioan, traducere din arabă de Monica Broșteanu, traducere din franceză de Anca Manolescu, București, Humanitas, 2008 și multe, multe altele.

În cele ce urmează, relatăm de la prezentarea volumului Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. GHICA (1849-1856), carte semnată de către istoricul Leonid BOICU; volumul a fost lansat, nu demult, la Iași, în Sala Cupola din incinta Palatului Braunstein. Despre carte au vorbit istoricii: Florin CÎNTIC și Cătălin TURLIUC.

Moderator al manifestării a fost doamna profesor Simona MODREANU, manager al Editurii Junimea; amfitrion a dost doamna Aurica ICHIM, manager al Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

Înaintea lansării cărții, am invitat la dialog pe istoricul Cătălin Turliuc, cel care ne vorbește despre istoricul Leonid Boicu, dar și despre cartea pe care a scris-o, carte reeditată, cercetare dedicată domnitorului Grigore Alexandru GHICA.

Dragi prieteni, vă invităm să ascultați, cu atenție, pentru că, în exclusivitate, aflăm amănunte atât despre viața, cât și despre realizările domnitorului Grigore Alexandru GHICA.

Stimați ascultători, vă reamintim că relatăm – în exclusivitate – de la prezentarea volumului Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. GHICA (1849-1856), carte semnată de către istoricul Leonid Boicu. Volumul a fost lansat, nu demult, la Iași, în Sala Cupola din incinta Palatului Braunstein.

În cele ce urmează, difuzăm un interviu cu istoricul Florin Cîntic, cel care ne zugrăvește, prin cuvânt, o imagine generală asupra domniei și figurii  domnitorului Grigore Alexandru GHICA, teme reflectate în volumul scris de către istoricul Leonnid Boicu și reeditat, nu demult, de către reprezentanții Editurii Junimea din târgul Iașilor.

Vă invităm să ascultați, cu atenție, pentru că istoricul Florin Cîntic, în discursul său lămurește multe teme controversate, subiecte discutate – la Iași și nu numai – în ultimele zile.

În ton cu toate cele pe care le-am prezentat, se cuvine a aminti cuvintele cronicarului Miron Costin: „Că nu ieste alta şi mai frumoasă, şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 2 IANUARIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Dialogul intercultural în arhitectura de ieri și de astăzi – temă a emisiunii de vineri, 5 DECEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 5 decembrie 2025, 06:37

În acest context, ne-am îndreptat atenția spre un specialist în arhitectură, pentru a ne lămuri în ceea ce privește din punct de vedere arhitectural mediul în care conviețuim; în ediția de astăzi ne plimbăm pe calea undelor atât prin țară, prin satele și orașele noastre, cât și prin străinătate, evident că vorbim despre cum ne raportăm la ceea ce privim și ne adresăm întrebările – suntem mulțumiți de mediul în care trăim? Suntem împăcați cu noi înșine?

Numele primului invitat al ediției este Ciprian Struț, originar din Botoșani, absolvent al Liceului „A. T. Laurian” și al Facultății de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” Iași. 

Spre finalul emisiunii Mina Cristiana, președinte al Asociației Armonia Lu¢mina ne prezintă un proiect foarte interesant care are ca obiectiv promovarea muzicii bizantine atât în țară, cât și în afara granițelor. În programul proiectului în următoarea perioadă – în Suceava și Roman – vor fi organizate două evenimente, manifestări despre care aflăm amănunte spre finalul ediției, motiv în plus de a sta alături de noi, până la ora 21.

Stimați prieteni, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu arhitect Ciprian Struț, cel care în prima secvență audio pe care o diuzăm ne creionează, pe scurt, o imagine a „brutalismului conceptual”, idee surprinsă într-o ghid arhitectural, ghid în care este reflectată activitatea de peste 20 de ani a interlocutorului nostru, dar nu vom vorbi despre portofoliu, ci despre idei, opinii, noțiuni de care ar trebui cu toții să ținem cont, oriunde ne-am afla, în ceea ce privește arhitectura care ne înconjoară.

Astăzi, în exclusivitate, povestim despre arhitectura care ne încojoară, în satele sau în orașele noastre; imaginea mediului în care conviețuim are efect/ efecte asupra sufletului nostru? Contează mediul în care pășim, clipă de clipă, asupra stării noastre sau a copiilor noștri? Cât de importantă este arhitectura în ceea ce privește dezvoltarea mediului de afaceri? Cum este acasă la noi și cum este în străinătate? Cum construim – prin noutate – bucuria pe care vreau să o ofer celorlalți prin mediul arhitectural care ne înconjoară? Încercăm să găsim răspunsuri la întrebările pe care le-am amintit în cele ce urmează împreună cu arhitect Ciprian Struț, căruia îi mulțumim pentru că împărtășește – pentru dumnevoastră – din experența sa.

Reamintim că stăm de vorbă cu arhitect Ciprian Struț, originar din Botoșani, astăzi locuitor al Iașului.  Povestim, în exclusivitate, despre domemniul arhitecturii, „procesul și produsul planificării, proiectării și construirii clădirilor sau a altor structuri”.

Ne întrebăm – Cum au supraviețuit marile clădiri ale umanității? gândindu-ne la marile civilizații ale lumii.  Cum am pune în valoare ce avem identitar acasă la noi? Ce și cum trebuie să aplicăm pentru a ne bucura sufletul?

Ține cineva cont de toate acestea atunci când începe a implementa proiecte majore pentru orașul, satul, localitatea în care trăim? Cum erau casele ieri? Cum sunt casele astăzi?

Invitatul nostru, deși l-am provocat să ne enumere câteva dintre proiectele implementate de-a lungul timpului, din modestie, nu a făcut-o, amintindu-ne doar lucrarea Trecut, prezent și viitor, Școala Nr. 1, Târgu Ocna, județul Bacău, „exemplu de intervenție conștientă, asumată și lucidă asupra patrimoniului construit – o arhitectură a clarității și a responsabilității. Noul și vechiul coexistă, îndrumând imaginarul să compare și vizionarul să constate că modernizarea devine un act de continuitate”, după cum ne precizează invitatul nostru în ghidul despre care am făcut vorbire în dialogul care constituie firul narativ al ediției de astăzi.

Dragi prieteni, și pentru că s-a amintit de responsabilitate, aproape de finalul dialogului, interlocutorul nostru face apel, evident, ca toți factorii decidenți din societatea noastră, să fie responsabili în tot ceea ce întreprind. Ideal ar fi ca responsabilitatea să fie cap de afiș în mai toate domeniile, pentru a evita deraiatul trenurilor, tramvaielor sau căderea pereților școlilor în care învață copiii noștri.

Amintim câteva premii pe care arhitect Ciprian Struț, invitat al ediției de astăzi a emisiunii noastre, le-a oținut la diverse concursuri din domeniul arhitecturii: PREMIUL I -RAM ‘24- SECTIUNEA III ARHITECT ÎN COMUNITATE  REVITALIZAREA SPAȚIULUI URBAN DIN ORAȘUL DARABANI; RESTAURANT SI TERASA CLUB HAMAK IASI, PROIECT SELECTAT LA BIENALA NAȚIONALĂ DE ARHITECTURĂ, 2016 și altele.

Referitor la cele pe care le-am discutat, închei prin a aminti doar câteva cuvinte ale lui Winston Churchill, om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial: „Prețul măreției este responsabilitatea”.

Al doilea interlocutor al ediție de astăzi este Mina Cristiana, președinte al Asociației Armonia Lu¢mina, cea care ne vorbește despre Concertul Caritabil de Muzică Bizantină și Colinde – „Caravana Creștină”, manifestare care se va desfășura zilele viitoare în Suceava și Roman, județul Neamț.

Manifestările culturale despre care aflăm amănunte concrete au ca obiectiv realizarea și promovarea unui film documentar dedicat muzicii bizantine; actorul principal fiind Farya Faraji, compozitor, muzician şi producător video de origine iraniană, stabilit în Québec (Canada), invitat al unei viitoare ediții a emisiunii noastre.

Referitor la cele prezentate, conchidem: „Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac”, Mihai Eminescu.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 5 DECEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: arhitect Ciprian STRUȚ

Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX – în prezentarea autorului, istoric Simion-Alexandru Gavriș – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 31 OCTOMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 31 octombrie 2025, 07:43

Subiectul dialogului cu istoricul Simion-Alexandru Gavriș se referă la cartea – Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Timpul din târgul Iașului.

Cartea se deschide cu o prefață semnată de către Mircea Platon, specialist în Științe Istorice, prefață intitulată Album de familie cu strămoși uitați sau despre „rezistența morală a omului într-adevăr civilizat”.

Nu ne rămâne decât să începem dialogul cu istoricul Simion-Alexandru Gavriș, cel care după ce ni se prezintă ne conturează, pe scurt, o imagine de ansamblu a cărții Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX.

Invitat al ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural avem pe istoricul Simion-Alexandru Gavriș, cel care ne vorbește despre cartea – Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Timpul din târgul Iașului.

Până a ne vorbi despre principalele capitole din cartea pe care am amintit-o, pe scurt, creionăm un portret biografic al invitatului ediției.

Simion-Alexandru Gavriș este angajat al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române începând din anul 2016.

A publicat volumele de autor: Ipostazele unei biografii politice: Manolache Costache Epureanu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013; Viața și opiniile prințului Grigore Mihail Sturdza, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015.

Împreună cu istoricii Mihai-Ștefan Ceaușu și Liviu Brătescu, a coordonat volumul: Regalitatea română: perspective istoriografice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2017.

Simion-Alexandru Gavriș a editat, împreună cu Mihai-Cristian Amăriuței, volumul: Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente, volumul I: Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2022.

Simion-Alexandru Gavriș este autor a numeroase studii și articole, publicate în reviste de specialitate și volume colective, pe teme privind istoria politică și intelectuală a conservatorismului sau istoria aristocrației, informații pe care le găsim pe siteul Academiei Române, Filiala Iași.

În următoarele minute, Simion-Alexandru Gavriș ne vorbește despre principalele capitole din cartea – Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, și anume: Părintele „trădător” al conservatorismului românesc: Manolache Costache Epureanu; Subiect și obiect de legendă: Prințul Grigore Mihail Sturdza; Frânturi din viața unui lider: Lascăr Catargiu.

Imediat după ce aflăm amănunte concrete despre temele amintite, invitatul ediției de astăzi ne vorbește despre noutatea pe care o aduce volumul de față în istoriografia românescă.

Stimați prieteni, vă reamintim că vorbim despre cartea Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Timpul din Iași.

Invitat al emisiunii avem pe autorul volumului, istoricul Simion-Alexandru Gavriș, cel care în cele ce urmează ne vorbește despre guvernarea Lascăr Catargiu (1871-1876), subiect reflectat în paginile volumului, paginile 53-59, text intitulat – Când România a descoperit stabilitatea: guvernarea Lascăr Catargiu.

 O altă temă despre care invitatul ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural ne vorbește se referă la „începuturile politice ale Junimii”, paginile 98-104.

Reamintim că invitat la microfonul Radio Iași, avem pe istoricul Simion-Alexandru Gavriș căruia, nu demult, i-a ieșit de sub teascurile Editurii Timpul din Iași cartea Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, volum care surprinde teme de interes pentru istorici, filologi, etnografi; dar și pentru profesori, jurnaliști.

Din următoarea secvență audio pe care o difuzăm, de la istoricul Simion-Alexandru Gavriș aflăm detalii concrete despre „cel dintâi rector al Universității din Iași și lumea politică”; Munca, deloc ușoară, întinsă pe o perioadă de două decenii, din spatele cercetării de față, o altă temă a dialogului.

Constatăm că imediat după apariția cărții Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX reacțiile din lumea academică și nu numai nu au întârziat să apară, alt subiect al dialogului.

Dragi ascultători, în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, după cum bine știți, stăm de vorbă cu istoricul Simion-Alexandru Gavriș de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Academia Română, Filiala Iași.

Vorbim despre cercetarea: Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Timpul din Iași.

Din ultima secvență audio pe care o difuzăm, aflăm amănunte despre un alt subiect reflectat în cartea pe care am amintit-o, și anume: „Unioniști, separatiști și ruși: Rusia și Regulamentele Organice în publicațiile politice românești din anii Unirii Prncipatelor”.

Mai aflăm, de la invitatul nostru amănunte concrete despre un alt proiect editorial pe care-l are în lucru.

Referitor la cele pe care le-am prezentat, conchidem: „E istoria unei lumi fără posteritate, pentru că România Mare s-a scuturat de multe dintre fericitele pre-judecăți, adică certitudini legitimate istoric, și virtuți ale Regatului, adică a ceea ce Mihail Sadoveanu avea să numească nostalgic, imediat după 1918, „țara mea mică și bine întocmită”, România comunistă a trecut la lichidarea fizică a claselor sociale purtătoare ale acestor virtuți, iar România post-comunistă a asfaltat progresist până și locurile unde crescuseră asemenea buruieni și năpârci reacționare. Puși față în față cu asemenea personaje, e ca și cum am descoperi un cufăr cu jurnale și fotografii ale unor strămoși despre care nu știm nimic, a căror existență ne-a fost ascunsă până acum. A unor strămoși uitați, desconsiderați, asasinați. Astfel, dacă Barbu Catargiu a fost ucis în 1862 în ceea ce a fost primul asasinat politic din istoria României moderne, Manolache Costache Epureanu trebuia să lupte din greu cu manipularea sfruntată a istoriei, operată de Liberali, pentru a reaminti rolul jucat de elitele boierești în deșteptarea națională a românilor”, am citat din prefață cărții despre care am vorbit în ediția de astăzi a emisiunii noastre, prefață semnată de către Mircea Platon, doctor în Istorie, stârnindu-vă, astfel, interesul pentru cartea căreia, pe cât am reușit, i-am conturat o imagine.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 31 OCTOMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

(AUDIO) Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale – temă a emisiunii de vineri, 17 OCTOMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 17 octombrie 2025, 10:21

Școalа de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale este un prim eveniment cultural și științific din cadrul unui proiect de colaborare pe termen lung convenit în principiu cu Centrul Internațional de Multiculturalism din Baku, aflat sub patronajul Președinției Republicii Azerbaidjan, colaborare care oferă în perspectivă multiple oportunități de a explora relațiile de prietenie și colaborare între România și Azerbaidjan, dar și între participanții la proiect din țările Bazinului Mării Negre și Bazinului Caspic.

Evenimentul a reunit peste 30 de studenți, masteranzi și doctoranzi din Romania, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Azerbaidjan și Georgia, care au participat la prelegeri, ateliere, excursii, întâlniri online cu scriitori din spațiul caucazian, o partidă simultană de șah cu campioana europeană și națională Maria Anistoroaei din Iași.

În contextul evenimentului Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale, întâi de toate invităm la dialog pe prof. univ. dr. Conțiu Tiberiu Șoitu, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cel care-și exprimă o opinie atât despre Școala de vară, cât și despre o parte din temele dezbătute în programul manifestării.

De la aceeași manifestare – Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale – în următoarele minute invităm la dialog pe istoricul Nelu Cristian PLOSCARU, cel care ne precizează cum s-a conturat ideea organizării acestui eveniment în târgul Iașului; aflăm amănunte și despre tema școlii de vară, o temă care de-a lungul veacurilor a fost în centrul atenției pentru mai marii lumii; mai aflăm de la istoricul Nelu Cristian PLOSCARU și ce perspective se creionează atât pentru organizatori, cât și pentru participanți în ceea ce privește Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale.

Stimați prieteni, vă reamintim că relatăm de la Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale, eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 8-12 septembrie 2025, în incinta Casei Universitarilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

În cele ce urmează, de la aceeași manifestare stăm de vorbă cu Valeria Jidraș de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, cea care își exprimă o părere despre deschiderea manifestării, amintind și de importanța perspectivelor unui astfel de eveniment pentru fiecare participant.

La Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale, subiect al ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, am avut prilejul să invit la dialog și pe Cristina Mațcu, tot din Chișinău, de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, cea care imediat după ce ni se prezintă își exprimă o părere concretă despre importanța manifestării de față atât pentru cariera sa, cât și pentru ceilalți participanți.

Stimați prieteni, în după amiaza zilei de 10 septembrie 2025 în programul Școalii de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale a fost organizată o întâlnire cu șahista ieșeană Maria Anistoroaei, clasa a VI-a, Școala Varlaam Mitropolitul, întâlnire prin intermediul căreia Maria a jucat șah cu participanții la eveniment.

Înaintea startului partidei de șah, timp de câteva minute, am stat de vorbă cu Maria Anistoroaei, Campioană Europeană la Șah în anul 2023, categoria de vârstă 10 ani, cea care ne povestește atât despre performanța pe care am amintit-o, cât și despre alte competiții la care a ieșit învingătoare. Aflăm amănunte despre primele momente când s-a apucat de șah, dar și despre principalele meciuri pe care le-a disputat până în prezent.

Dragi prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural relatăm de la Școala de vară Bazinul Mării Negre și Bazinul Caspic: Istorie, tradiții și perspective multiculturale, eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 8-12 septembrie 2025, în incinta Casei Universitarilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Manifestarea a fost organizată de către Centrul de Istorie a Relațiilor Internaționale al Facultății de Istorie, prin prof. univ., doctor în științe istorice, Nelu Cristian PLOSCARU, împreună cu Centrul de Multiculturalism Azerbaidjan al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prin conf. uiversitar, doctor în Filologie, Ludmila BEJENARU, director al Centrului amintit, pe care, acum, aproape de final, o invităm la dialog.

Referitor la cele pe care le-am prezentat, închei: „Înlăuntrul nostru suntem la fel, cultura e singura care face diferență”, Confucius, filozof chinez; „Cultura omenească e ritm solidificat în fapte. Cercetând faptele găseşti ritmul”, Vasile Pârvan, istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 17 OCTOMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Cartea și filmul într-un continuu dialog intercultural – teme ale emisiunii de vineri, 3 OCTOMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 3 octombrie 2025, 09:48

Concret, nu demult, la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău s-a desfășurat etapa finală a ediției a XXXV-a a Concursului literar transfrontalier „La izvoarele înțelepciunii”, ediție consacrată scriitorului Aureliu Busuioc. Competiția a avut ca obiectiv promovarea lecturii și familiarizarea elevilor cu viața și activitatea personalităților din literatura, cultura, istoria națională și universală, cât susținerea educației tinerilor prin carte și lectură și schimbul de bune practici între elevii de pe cele două maluri ale Prutului. Etapa finală se desfășoară prin rotație la Iași și la Chișinău.

Concursul, organizat de Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași în parteneriat cu Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” Chișinău, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Inspectoratul Școlar Județean Iași și alte instituții, a reunit în etapa finală câte zece elevi concurenți de liceu din Iași și din Republica Moldova, elevi care au promovat primele trei etape (locală, municipală/raională, județeană/republicană).

Cei 20 de elevi participanți au fost de la licee din Chișinău, Criuleni, Mărăndeni, Hînceşti, Soroca, Florești, Bălți și Iași. Concurenții din Iași au fost elevi de la Colegiul „Costache Negruzi”, coordonați de către profesor, doctor în Filologie, Mihaela Doboș și profesor Bianca-Alina Burciu.

Înaintea deschiderii evenimentului, am invitat la dialog pe doamna Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, Chișinău, cea care ne oferă o imagine a vieții și operei scriitorului Aureliu Busuioc. Eugenia Bejan ne vorbește și despre vocația de traducător a lui Aureliu Busuioc, pentru ca aproape de finalul dialogului să ne amintească și de actul cultural din instituția pe care o coordonează.

Stimați prieteni, după cum bine știți, în prima parte a emisiunii relatăm de la etapa finală a ediției a XXXV-a a Concursului literar transfrontalier „La izvoarele înțelepciunii”, ediție consacrată scriitorului Aureliu Busuioc.

Până a afla mai multe amănunte despre viața și opera lui Aureliu Busuioc, de la fiul acestuia, invitat de onoare al evenimentului, pe scurt, vă amintim subiectul al doilea al emisiunii. Concret, împreună cu doamna profesor Ioana Petcu de la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași vorbim despre filmul artistic „Z”, în regia lui Costa Gavras, peliculă care a rulat în programul proiectului „Multiculturalitate în arta cinematografică”, proiect aflat la ediția a IV-a, desfășurat, nu demult, la Iași, în Sala „Diotima” din incinta Casei de Cultură „Mihai Ursachi”.

Așadar, de la ediția a XXXV-a a Concursului literar transfrontalier „La izvoarele înțelepciunii”, ediție consacrată scriitorului Aureliu Busuioc, în cele ce umează stăm de vorbă cu domnul Cornel Busuioc, fiul scriitorului Aureliu Busuioc. Misiunea tatălui, după cum ne spune, a fost ca „lumea de aici”, evident, din ținuturile de la est de Prut, „să nu uite limba română”.

Competiția a constat într-o singură probă orală, în cadrul căreia fiecare participant a realizat o caracterizare argumentată a unui personaj reprezentativ din unul dintre romanele lui Aureliu Busuioc, selectate din bibliografia recomandată. Răspunsurile au fost evaluate de un juriu de specialitate, prezidat de către scriitorul Ivan Pilchin, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, și de profesor Emanuela Ilie, doctor în Filologie, de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

În cele ce urmează, stăm de vorbă cu elevii care s-au situat pe primul loc al concursului: Simona Butnariu, Colegiul Național „Costache Negruzzi”, târgul Iașului și Veronica Tudor, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, orașul Florești, Republica Moldova. Dialogului ni se alătură și eleva Alexandra Lăpușneanu de la  Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași.

În contextul Concursului literar transfrontalier „La izvoarele înțelepciunii”, ediție consacrată scriitorului Aureliu Busuioc atât participanții, cât și organizatorii au felicitările cuvenite, pentru că prin intermediul acestuia am avut, avem și vom avea prilejul să ne gândim la limba română, cea mai de preț comoară a tuturor românilor din toate colțurile lumii.

În a doua parte a emisiunii relatăm de la manifestarea „Multiculturalitate în arta cinematografică”, ediția a IV-a, eveniment desfășurat, nu demult, la Iași, în Sala „Diotima” din incinta Casei de Cultură „Mihai Ursachi”, stăm de vorbă cu doamna profesor Ioana Petcu de la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Concret, relatăm din seara dedicată Comunității Elene din Iași, atunci când a rulat filmul „Z”, în regia lui Costa Gavras, născut la 12 februarie 1933 în Iraia, Grecia.

Subiectul filmului în contextul perioadei în care ne aflăm, altă temă despre care aflăm amănunte din prima secvență audio pe care o postăm.

Stimați prieteni, relatăm de la ediția a IV-a a proiectului „Multiculturalitate în arta cinematografică”, manifestare organizată de către reprezentanții Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi împreună cu liderii minorităților din Iași.

Relatăm, după cum bine știți, de la seara de film dedicată Comunității Elene din Iași. Subiect: filmul „Z”, film dramatic franco-algerian, peliculă realizată în anul 1969 de către regizorul Costa-Gavras.

Concret, filmul este adaptarea cinematografică a romanului omonim al lui Vassílis Vassilikós, scris după asasinarea deputatului grec Grigóris Lambrákis la Salonic în luna mai a anului 1963.

În cele ce urmează, doamna profesor Ioana Petcu de la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, ne oferă mai multe amănunte despre filmul „Z”, cu accent pe ritmicitatea ilustrată în conținutul acestuia; explicația titlului, actorii, coloana sonoră, alte teme ale dialogului. 

Referitor la cele pe care le-am prezentat, închei prin a recomanda cărțile lui Aureliu Busuioc, dar prin a recomada și filmul „Z”, în regia lui Costa-Gavras, teme ale ediției de astăzi.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 3 OCTOMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Viața romilor din Ivești, Galați – trecut și prezent – temă a emisiunii Viața Romilor de luni, 29 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 29 septembrie 2025, 09:41

Concret, stăm de vorbă cu Marcel Gheoca, primarul comunei Ivești și Cezar Stănescu, președinte al Partidei Romilor „Pro Europa” din Comuna Ivești, județul Galați.

Întâi de toate, creionăm un tablou al comunei.

Comuna Ivești este aşezată în partea de sud vest a judeţului Galaţi, de-a lungul soselei D.N. 25, la 53 km de municipiul Galaţi şi 18 km de municipiul Tecuci. Se învecinează la nord cu Umbrăreşti, la sud cu Lieşti, la est cu Griviţa şi la vest cu râul Siret, graniţa cu judeţul Vrancea. Comuna Iveşti este situată în zona de câmpie, pe partea stângă a râului Bârlad care străbate comuna de la nord la sud. Prima atestare documentară a comunei Iveşti, datează de la 15 iulie 1448 şi este reprezentată de documentul eliberat de catre domnitorul Petru al II-lea Muşat, care acorda drept moşie lui Cernat Ploscarul, satul Blajari – actualul cartier Blăjerii de Jos. Ulterior sunt menţionate satele Buceşti (1548) şi Diecheni (1658). La 13 octombrie 1856 a luat fiinţă Târgul Iveşti – unul din cele 90 de oraşe şi târguri ale ţării la acea vreme, informații pe care le găsim pe siteul comunei.

Stăm de vorbă, pentru început, cu Marcel Ghioca, edilul șef al comunei Ivești, cel care ne descrie comunitatea pe care o păstorește, cu accent pe proiectele implementate în ultima perioadă în comună. Viața romilor din Ivești, cu plusuri și minusuri, alt subiect al dialogului.

În ediția de astăzi, după cum bine știți din incipit, facem popas acasă la etnicii romi din Comuna Ivești, județul Galați. Până la finalul emisiunii, stăm de vorbă cu Cezar Stănescu, președinte al Partidei Romilor „Pro Europa” din comuna Ivești. Cezar Stănescu este liderul romilor din Ivești, iar în următoarele minute ne vorbește despre numărul etnicilor din comună și despre ocupațiile acestora; actul educațional, o altă temă a dialogului.

Cezar Stănescu ne vorbește și despre copiii domniei sale, aceștia fiind atașați de școală, ca drept dovadă că au pășit din comunitate spre școli de la centru.

Mai aflăm de la Cezar Stănescu, președinte al Partidei Romilor „Pro Europa” din comuna Ivești, detalii despre comunicarea dintre romi și reprezentanții actului amdinistrativ din comună; comunicarea dintre domnia sa și reprezentanții Instituției Prefectului Județului Galați, un alt subiect al dialogului. Mai toți etnicii romi din Ivești sunt creștini ortodocși, dar întâlnim și adepți ai cultului creștin penticostal.

Facem popas, în ediția de astăzi a emisiunii noastre acasă la romii din comuna Ivești, județul Galați. Revenim la dialogul cu Cezar Stănescu, președinte al Partidei Romilor „Pro Europa” din comuna Ivești.

Din ultima secvență audio pe care o postăm din dialogul cu Cezar Stănescu, aflăm că pe etnicii romi din Ivești nu i-a tentat plecarea în străinătate; Cezar Stănescu ne vorbește și despre copilăria petrecută alături de tatăl său, iscusit meșter cazangiu, meserie pe care o practica în diverse colțuri ale țării, acolo unde altădată etnicii romi din Ivești făceau popas.

Aproape de final, pentru toți etnicii romi, interlocutorul nostru are un mesaj.

Pentru că în ediția de astăzi a emisiunii noastre, pe lângă alte teme de interes, am vorbit și despre educația copiilor de etnie romă din Ivești, închei prin câteva cuvinte care aparțin filozofului grec Aristotel: „Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce”; „Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 29 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Viața Romilor.

Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Conferință despre inteligența artificială (AI), la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 26 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 26 septembrie 2025, 08:31

Organizatori ai evenimentului au fost reprezentanți ai domeniului amintit din Azerbaidjan, Germania, Statele Unite ale Americii, Canada, Polonia, Turcia, Cipru și România.

Conferința a fost dedicată lui Lotfi A. Zadeh, părintele logicii fuzzy și al conceptului de variabilă lingvistică, președinte onorific al Conferinței, născut la 4 februarie 1921 în Baku, matematician și informatician, profesor emerit al Universității din California, Berkeley, Statele Unite ale Americii.

Itinerariile românești ale lui Lotfi Zadeh includ șapte vizite în România și participări la conferințe dedicate inteligenței artificiale, o colaborare fructuoasă cu matematicianul Grigore Moisil, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, membru al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR).

Invităm la dialog pe domnul profesor universitar, doctor în Informatică, Adrian Iftene, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cel care ne vorbește despre inteligența artificală și provocările acesteia, amintindu-ne de avantajele AI; obiectivele conferinței, un alt subiect al dialogului. Pentru că vorbim despre inteligența artificială, aflăm și alte informații despre acest subiect de la domnul profesor Adrian Iftene, specialist în Informatică.

În programul conferinței au fost înscriși peste 200 de participanți din Azerbaijan, Canada, Polonia, România, Turcia, Cipru, Tadjikistan, cercetători în domeniul informaticii, inteligenței artificiale, teoriei şi practicii mulţimilor vagi, al logicii şi algoritmilor vagi, lingvisticii computaționale și limbajelor naturale.

Lucrările conferinței au fost susținute în sălile Casei Universitarilor din Iași, în cadrul unei ședințe plenare și a cinci secțiuni.

În ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural atât despre eveniment, cât și despre temele din programul acestuia aflăm mai multe amănunte de la Janusz Kacprzyk, specialist în informatică, profesor la Academia Poloneză de Științe, cercetător la Institutul Industrial de Automatizare și Măsurători, Polonia (System Research Institute, Polish Academy of Sciences, Poland); Kamal Abdulla, rectorul Universității de limbi din Baku, Azerbaidjan și Rufat Azizov, rector al Universității de Stat din Azerbaidjan pentru Industria Petrolieră.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 26 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Cartea – Personalități ale rromilor din România și din alte țări, de prof. univ. Gheorghe Sarău, un nou proiect editorial al Partidei Romilor „Pro Europa” – temă a emisiunii Viața Romilor de luni, 22 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 22 septembrie 2025, 09:47

Astăzi vorbim despre cercetarea – Personalități ale rromilor din România și din alte țări, carte semnată de către domnul prefesor Gh. Sarău. Lucrarea a apărut, nu demult, la Editura Vatra veche din Târgu Mureș.

Din prima înregistrare pe care o difuzăm, aflăm amănunte despre alte două lucrări de importanță pentru suflarea romă din România, cercetări semnate tot de către domnul profesor Gheorghe Sarău.

Este vorba despre: Floarea rromă. I rromani luludǐ. 55 de exponenți rromi din România, decedați după 1989, ediție bilingvă, lucrare apărută în anul 2016 la Editura Vanemonde din București și Promotori ai limbii rromani în România. Confesiuni și biografii, cercetare apărută în anul 2020 la Editura Sigma din București.

Mai aflăm, de la domnul profesor Gheorghe Sarău cine a fost cu ideea apariției cărții Personalități ale rromilor din România și din alte țări. Imediat după ce aflăm detalii despre toate acestea, profesorul Gheorghe Sarău ne creionează o imagine a cărții de față, spunându-ne că proiectul editorial va avea continuitate.

Dragi prieteni, mai aflăm detalii despre conținutul lucrării de față, cu accent pe capitolele acesteia de la Teatru, cinematografie, spectacol…; Arte plastice; Muzică – Soliști (instrumentiști și cântăreți), Compozitori; Arta scrisului (literatură) poeți, prozatori, dramaturgi, folcloriști, traducători; Sport; Educație; Știință – cercetători în diferite domenii ale științei și culturii; Cârmuitori statali, lideri, activiști și funcționari; Militari de carieră și ultimul capitol, capitolul X, Deservenți ai cultelor – Absolvenți de studii teologice.

În următoarele minute, de la domnul profesor Gheorghe Sarău mai aflăm că ideea acestui proiect editorial a aparținut și domnului Nicolae Păun, lider al Partidei Romilor „Pro-Europa” din România; ordonarea personalităților și prezentarea lor în ordinea alfabetică, precum și selecția acestora, alte subiecte despre care aflăm mai multe detalii.

Stimați prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii Viața Romilor vorbim despre cercetarea Personalități ale rromilor din România și din alte țări, carte semnată de către domnul prefesor Gh. Sarău. Lucrarea a apărut, nu demult, la Editura Vatra veche din Târgu Mureș.

Invitat la dialog avem pe domnul profesor Gheorghe Sarău, autorul lucrării Personalități ale rromilor din România și din alte țări.

În cele ce urmează, aflăm detalii despre munca depusă în ceea ce privește apariția acestui proiect editorial de importanță aparte pentru suflarea romă din România, dar și din afara granițelor.

Unii etnici romi, din păcate, nu au dorit să apară în paginile cercetării de față, ne mai spune profesorul Gheorghe Sarău.

Aflăm detalii concrete despre câteva personalități rome atât din țară, cât și din străinătate ale căror biografii și realizări profesionale sunt suprinse în volumul  Personalități ale rromilor din România și din alte țări.

Pentru cei interesați, spre finalul dialogului domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Gheorghe Sarău ne spune modalitatea de a intra în posesia cărții de față.

Referitor la cele prezentate, din prefață cărții, prefață semnată de către Nicolae Păun, președintele Partidei Romilor „Pro Europa”, conchidem: „De bună seamă că vor fi rămas multe personalități și figuri marcante ale rromilor în afara acestei prime sinteze, lucru firesc și explicabil, căci, o primă piedică este legată, din păcate, de un fenomen care se mai manifestă încă în mintea unora, mulți rromi evitând să-și asume dezinvolt identitatea rromă, ceea ce ne face să repetăm, încă, un îndemn al nostru mai vechi: De ce-ți tăinuiești obârșia, etnia? Dacă Dumnezeu te-a lăsat într-un neam oarecare, înseamnă că are un plan cu tine!”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 22 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Viața Romilor.

Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Prof. Gheorghe Sarău (Facebook)

Romii – trecut și prezent – prin vocea sociologului francez Olivier Peyroux – temă a emisiunii Viața Romilor de luni, 15 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 14 septembrie 2025, 09:38

În ediția de astăzi, de la prezentarea cărții Lumile Romilor, difuzăm câteva înregistrări din discursul autorului, cuvântare care surprinde teme din experența sa de teren atât de comunitățile de romi din unele țări ale Europei, cât și din anumite comunități de romi din România.

Până asculta o secvență din discursul lui Olivier Peyroux, autor al cărții Lumile Romilor, vă invităm să-l urmărți pe Vincent Henry, director al Institutului Francez al României la Iași, cel care ne oferă o scurtă biografie a autorului cărții, dar ne amintește și câteva teme surprinse în volumul care constituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii noastre.

Concret, în volumul lui Olivier Peyroux, demontarea prejudecătilor trece prin întrebări precum: Cine sunt romii? De ce au mai multe denumiri? Din ce țări provin? Sunt nomazi? Ce meserii au? Ce semnificație are portul lor tradițional? De ce par diferiți de noi? Olivier Peyroux este sociolog și a lucrat mai mult de un deceniu în România, mai apoi în Franța, cu victime ale discriminării. În anul 2013, pentru una dintre cărțile sale, a primit Premiul Cantas din partea Institutului Francez, informații pe care le găsim atât despre autor, cât și despre carte sa pe site-ul curteaveche.ro

În cele ce urmează, de la Olivier Peyroux aflăm câteva amănunte despre experiența de pe teren din comunitățile de etnici romi atât din România, cât și din alte țări ale Europei.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 15 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Viața Romilor.

Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Cărturești Iași (Facebook)

Ziua Limbii Române, serbată la Săveni (Botoșani) – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 12 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 12 septembrie 2025, 10:07

Concret, în ziua de duminică, 31 august 2025, la Săveni, începând cu ora 11, cu prilejul sărbătorii pe care am amintit-o, s-a desfășurat ședința festivă comună a reprezentanților Cenaclului Ia¢și scrie, Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu” – Păstorel din Iași, alături de reprezentanții Cenaclului Literar „Poesis” din Săveni, cenaclu coordonat de către scriitor Mirela Butacu.

Oraganizatori ai evenimentului au fost reprezentanții Primăriei Orașului Săveni, reprezentată de către edilul șef Relu Petru Tîrzioru, cei ai Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani, ai Societății Culturale Artistice Arlechin, reprezentată de către Flavius Damiean, și, evident, cei ai grupurilor literare amintite.

Întâi de toate, stăm de vorbă cu doamna Mirela Butacu, cea care ne creionează o imagine a manifestării de zilele trecute de la Săveni, amintindu-ne invitații prezenți la eveniment. Mirela Butacu ne vorbește și despre dragostea pentru poezie, afirmând că poezia „sensibilizează, deschide orizonturi, motivează”.

Interlocutorul nostru ne amintește și de edițiile anterioare ale acestei manifestări. Pentru că în centrul atenției este limba română, de la doamna Mirela Butacu mai aflăm cum este trăită și simțită dragostea pentru „întâiul mare poem al unui popor”(Lucian Blaga).

După cum bine știți, relatăm de la Festivalul de cultură și artă „Limba Română – Tezaur al neamului Românesc”, manifestare desfășurată cu prilejul Zilei Limbii Române, 31 august 2025, în amfiteatrul Liceului Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” din orașul Săveni, județul Botoșani.

În următoarele minute, stăm de vorbă cu domnul profesor de matematică Georgică Manole, locuitor al comunei Hănești, județul Botoșani, originar din Ținutul Vrancei, un om activ în peisajul cultural al Botoșaniului și nu numai.

Interlocutorul nostru ne amintește personalitățile comunei Hănești, pentru ca imediat să ne vorbească despre sărbătoarea dedicată limbii române de la Săveni. Mai aflăm și care este contribuția domniei sale în programul evenimentului de la Săveni; profesorul de limba și literatura română din perioada liceului îi este reper, și astăzi, în tot ceea ce întreprinde.

Stimați prieteni, în cele ce urmează invităm la dialog pe actorul, regizorul, publicistul Constantin Adam, originar din Iacobeni, comuna Dângeni, județul Botoşani. Constantin Adam a activat 37 de ani la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani, mai întâi ca actor, apoi ca regizor tehnic.

A interpretat rolul lui Făt-Frumos din Făt-Frumos şi balaurul în peste 600 de reprezentaţii; a mai jucat în Nota zero la purtare (Nicu Dumitran), Omul care a văzut moartea, Opinia publică (Dumitraş), Preşul (Studentul), Bacalaureaţii (Ionescu) ş.a.

Dragi prieteni, pe domnul Constantin Adam l-am întâlnit la Săveni la Festivalul de cultură și artă „Limba Română – Tezaur al neamului Românesc”, atunci când a fost serbată Ziua Limbii Române (31 august ac.), eveniment desfășurat în amfiteatrul Liceului Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”.

În câteva minute, ascultăm povestea unui om îndrăgostit de cultura română prin aprecierea limbii române; povestea limbii române de ieri, din copilăria domniei sale, și povestea limbii române de astăzi, alte teme ale dialogului.

Interlocutorul nostru are și o propunere pentru cei responsabili în ceea ce privește „protecția limbii române”.

„Iubiți limba română, folosiți-vă de ea și încercați să vă exprimați cât mai mult în limba română, pentru că este mult prea frumoasă”, astel încheiem dialogul cu actorul, regizorul, publicistul Constantin Adam.

Dragi prieteni, la Festivalul de cultură și artă „Limba Română – Tezaur al neamului Românesc”, manifestare desfășurată cu prilejul Zilei Limbii Române, 31 august 2025, în amfiteatrul Liceului Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” din orașul Săveni, județul Botoșani, ne-am întâlnit și cu doamna Ana Gaiduc din satul Chiurt, orașul Cupnici, Raionul Edineț, Republica Moldova. Ana Gaiduc este coordonator al Grupului Vocal „Copilărie”, colectiv care activează sub egida Centrului Cultural Chiurt.

Aflăm povestea grupului amintit, cu accent pe repertoriul acestuia. Ana Gaiduc ne spune că în Raionul Edineț, din fericire, tradițiile sunt păstrate cu sfințenie.

Referitor la cele pe care le-am prezentat, închei prin câteva cuvinte care aparțin lui Nichita Stănescu: „Visul vieții mele este să fiu cina la care stă vorbirea țării mele când îi este sete de un vin și de un viu”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 12 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Viața romilor din Fâstâci, Vaslui, prin vocea învățătorului Dumitru Trufia – temă a emisiunii de luni, 8 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 8 septembrie 2025, 08:35

Emisiunea de astăzi o ilustrăm prin câteva melodii specifice zonei în care facem popas, momente muzicale pe care ni le interpretează Fanfara Stemnicul Junior, grup coordonat de către Maricel Raicu.

Concret, astăzi invităm la dialog pe domnul Dumitru Trufia, profesor pentru învățământ primar, profesor de limba romani, consilier pentru problemele romilor în comunitate.

Domnul învățător, în ediția de astăzi a emisiunii noastre ne vorbește despre obiectul de limba romani, materie prin intermediul căreia își dorește ca elevii din comunitate să învețe și să păstreze din mărcile identitare ale înaintașilor.

De la interlocutorul nostru mai aflăm amănunte și despre fanfara din localitate (n.n. Stemnicul Junior); numărul și ocupațiile romilor din comunitate, alte teme ale dialogului.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că – pentru a asculta interviul integral cu domnul învățător Dumitru Trufia-, nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 8 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea Viața Romilor.

Ne auzim online – AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Cultura Vaslui (FACEBOOK)

Cartea – Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării, de doctor Richard Constantinescu – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 29 AUGUST 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 29 august 2025, 09:47

Cartea este semnată de către doctor Richard Constantinescu, coordonator al Centrului Cultural „I. I. Mironescu”, titularul disciplinei de Istoria Medicinei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”.

Evenimentul s-a desfășurat, la Iași, nu demult, în Aula „George Emil Palade” din incinta Universității de Medicină și Farmacie.

Manifestarea a fost organizată de către reprezentanții Centrului Cultural „I. I. Mironescu” în colaborare cu Editura Creator (Brașov) și Clubul Logos.

Invitat special a fost prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rector al UMF Iași, cel care a deschis evenimentul cu o reflecție despre fragilitate și renaștere din perspectiva medicului care confruntă, zilnic, limitele și speranțele vieții.

Despre cartea doctorului  Richard Constantinescu au vorbit Ioana Monica Ciolan – psihoterapeut și psiholog în cadrul Serviciul de Consiliere și Orientare Profesională (SCOP) al UMF Iași; Jessica Secrieru și Bianca Lazăr – eleve ale Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași, membre ale Clubului Logos (coordonator: prof. Serinella Zara).

Înaintea evenimentului, am invitat la dialog pe domnul doctor Richard Constantinescu autor al cărții Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării (Editura CREATOR, Brașov, 2025), titular al disciplinei de Istoria Medicinei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”.

Richard Constantinescu ne vorbește despre leagătura dintre cartea de față și ultimele apariții editoriale pe care și-a pus semnătura atât ca editor, cât și ca autor.

În dialogul pe care-l postăm, Richard Constantinescu ne creionează o imagine a vieții domniei sale, viață suprinsă în oarecare măsură în unele texte din cartea Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării, subiect al ediției de astăzi a emisiunii noastre.

Despre o parte dintre subiectele descrise în cartea de față – durere, traumă, problemele oamenilor – ne mai vorbește autorul, ajungând la concluzia că oricât de greu ar fi în noi este puterea de a trece peste greutățile vieții.

Propun să nu mai întindem vorba, ci să începem dialogul cu Richard Constantinescu.

Vă reamintim că relatăm de la prezentarea volumului Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării, cartea semnată de către doctor Richard Constantinescu, coordonator al Centrului Cultural „I. I. Mironescu”, titularul disciplinei de Istoria Medicinei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”.

Evenimentul s-a desfășurat, la Iași, nu demult, în Aula „George Emil Palade” din incinta Universității de Medicină și Farmacie.

În cele ce urmează, invităm la dialog pe Jessica Secrieru și Bianca Lazăr, eleve ale Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași, membre ale Clubului Logos (coordonator: prof. Serinella Zara).

Jessica Secrieru și Bianca Lazăr au citit cartea Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării, de Richard Constantinescu, și în dialogul pe care-l difzuăm ne împărtășesc din temele prezentate de către autor în paginile acesteia.

„Două voci tinere, limpezi și curajoase, care vor aduce o perspectivă sinceră și directă asupra volumului. Mă bucur că aceste pagini au ajuns și la generația lor – și că au ceva de spus. Chiar au. Uneori, cele mai pătrunzătoare întrebări vin de la cei care abia încep să pășească în lume. Și tocmai de aceea le aștept cu nerăbdare gândurile. Și glasurile”, astfel preciza doctor Richard Constantinescu despre cele două eleve înaintea deschiderii manifestării.

Stimați prieteni, cartea Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării (Editura CREATOR, Brașov, 2025), de Richard Constantinescu, a fost prezentată de către Ioana Monica Ciolan, psihoterapeut și psiholog în cadrul Serviciul de Consiliere și Orientare Profesională (SCOP) al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași.

Ioan Stanomir, critic literar, publicist, politolog, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, despre cartea semnată de către doctorul Richard Constantinescu ne spune că „este o lucrare de frontieră. În paginile sale se împletesc notațiile unui prozator cu reflecțiile unui savant. Viața surprinsă între coperțile ei este expusă cu minuțiozitatea unui chirurg. Fiecare nervură a realului se simte în aceste texte. Act de inițiere și act de comuniune, volumul de fată poartă pecetea autenticității: vocea autorului se distinge, întreagă, în frazele ei”.

În ton cu toate acestea, nu ne rămâne decât să o urmărim pe Ioana Monica Ciolan, psihoterapeut, psiholog.

Referitor la cele prezentate, nu-mi rămâne decât să vă invit pe fiecare dintre dumnevoastră să citiți Răni și renaștere. Arta dureroasă a transformării (Editura CREATOR, Brașov, 2025), de Richard Constantinescu, subiect al ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 29 AUGUST 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: dr. Richard Constantinescu (Facebook)

Cercul Militar Iași – pictură, eseu și cântec popular – teme ale emisiunii Dialog intercultural de vineri, 15 AUGUST 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 14 august 2025, 09:24

Imediat după vernisajul expoziției a fost lansată cartea Jurnalul recunoștinței, partea a III-a, Jurnal pe drumul lung al memoriei, volum semnat de către Maria Velea. Cartea a fost prezentată de către Romeo Romila. Volumul a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura PIM din Iași.

În programul manifestării din ziua de duminică 20 iulie a.c. au fost și câteva momente artistice susținute de către Silvia Aboaice, Beatrice Spiridon, Iulian Gălușcă, Corala „Lirica”, Ansamblul „Florile Prutului”, Karina Zamfirescu, Martina Elena Dumitrașcu.

Organizatori ai acțiunii culturale au fost reprezentanții Cercului Militar Iași, Cenaclului de Literatură și Pictură „Octav Băncilă” Iași, Asociației Literare „Păstorel” Iași și cei ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Iași.

Lucrările vor sta pe simeze până la 31 august 2025, prilej de a vizita Cercul Militar Iași până la sfârșitul lunii și a admira tablourile expuse.

Emisiunea de astăzi o încheiem cu un interviu care are ca protagonistă pe eleva Martina Elena Dumitrașcu, cea care ne vorbește despre dragostea pentru cântecul popular.

Până atunci, invităm la dialog pe artistul plastic, scriitorul Calistrat Robu, cel care ne creionează, prin cuvânt de data aceasta, o imagine a Expoziției de pictură „Salonul de vară”, amintind și de un interesant tablou al domniei sale, lucrare amplasată pe partea stângă în expoziție.

Tabloul este într-o strânsă legătură cu volumul Eseu despre surzenie (Editura PIM, Iași, 2024), constituind chiar coperta acestuia, volum scris împreună cu Romeo Romila și Mircea Țâmpău.

Stimați prieteni, înaintea vernisajului Expoziției de pictură „Salonul de vară”, manifestare desfășurată, la Iași, în ziua de duminică 20 iulie 2025, începând cu ora 14, în incinta Cercului Militar din Dealul Copoului (Bulevardul „Carol I”, Nr. 7), am invitat la dialog și pe artistul plastic Viorica Muraru, originară din ținutul Botoșaniului, astăzi trăitor în târgul Iașului.

Viorica Muraru ne povestește despre primele momente când și-a dat seama că are în inimă și suflet talantul picturii, talant pe care l-a șlefuit și prin intermediul căruia face lumea mai bună.

Artistul plastic Viorica Muraru ne amintește și despre copilărie, „inima tuturor vârstelor”, după cum ne spune Lucian Blaga, copilărie trăită într-o frumoasă horă a bisericii strămoșești cu tradițiile locurilor natale; toate acestea sunt reflectate în lucrările interlocutorului nostru, o altă temă pe care o surprindem în următorul interviu. 

La manifestarea de zilele trecute din incinta Cercului Militar Iași − Expoziția de pictură „Salonul de vară” −, am stat de vorbă și cu pictorul naiv Maria Lupu din satul Osoi, comuna Comarna, județul Iași. Maria Lupu este omul ancorat în a păstra, conserva și promova din tradițiile, datinile, obiceiurile de altădată din satul natal, toate acestea fiind reflectate atât în discurs, cât și în pânzele pe care le făurește, o parte dintre acestea find expuse în incita Cercului Militar Iași din dealul Copoului.

Dragi prieteni, imediat după vernisajul Expoziției de pictură „Salonul de vară”, manifestare desfășurată, la Iași, în ziua de duminică, 20 iulie 2025, începând cu ora 14, în incinta Cercului Militar din Dealul Copoului (Bulevardul „Carol I”, Nr. 7), am asistat și la câteva momente artistice. Unul dintre acestea a fost susținut într-un mod deosebit de frumos de către eleva Martina Elena Dumitrașcu, elevă în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Titu Maiorescu” din Iași. Martina Elena Dumitrașcu ne pune povestea cântecului popular, amintindu-ne de straiele populare pe care le îmbracă la evenimentele dedicate păstrării, conservării și promovării culturii tradiționale; interlocutorul nostru ne amintește și melodiile populare pe care le-a interpretat la manifestarea de zilele trecute de la Iași, acțiune culturală care constituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural.

Martina Elena Dumitrașcu ne amintește și care este interpretul de muzică populară preferat. Pe lângă toate acestea, Martina Elena ne spune că are în palmares câteva premii foarte importante, distincții obținute la concursurile de pe exuberantul târâm al muzicii populare; invitatul nostru ne destăinuie câteva detalii despre un important proiect pe care-și dorește a-l îndeplini în următoarea perioadă.

Referitor la cele prezentate, încheiem prin câteva versuri din poezia Omul, volumul Lauda lucrurilor, de George Călinescu: „Călcat-am roua fîneții/ Cu piciorul gol,/ În trifoiul dimineții/ M-am întins ca pe-un țol./ Cu capul pe-a mielului lână/ Am dormit ca pe o indiană stofă/ Însetat, la fântână/ Am băut apă din cofă./ Mulțumit este omul cuminte/ de cimpoi și de fluier,/ De nisipul fierbinte,/ De-al bondarului șuier”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 15 AUGUST 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Calistrat ROBU

Actul educațional în Comunitatea Romă din Fâstâci, comuna Cozmești, Vaslui – temă a emisiunii Viața romilor de luni, 11 AUGUST 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 10 august 2025, 09:10

Primul interlocutor al emisiunii este domnul Hristache Sima, edilul șef al comunei Cozmești.

Din prima secvență audio pe care o postăm, aflăm amănunte despre realizările administrației locale; Hristache Sima ne prezintă comuna Cozmești, pentru ca, mai apoi, să ne vorbească și despre muzica de fanfară, muzică pe care aproape toți etnicii romi din satul Fâstâci o au în sânge. Oamenii responsabili de soarta etnicilor romi din comună și nu numai a acestora, o altă temă a dialogului cu edilul șef al comunei Cozmești. Evident că alături de toate acestea, pe agenda de lucru a administrației locale sunt mult mai multe proiecte, alt subiect al dialogului.

Vă reamintim că în ediția de astăzi a emisiunii Viața Romilor, facem popas în comuna Cozmești, județul Vaslui. Primul interlocutor al ediției este domnul Hristache Sima, edilul șef al comunei.

În următoarele minute aflăm detalii despre câteva proiecte pe care administrația locală le are pe agenda de lucru; aproape de finalul dialogului atât pentru cetățenii comunei, cât și pentru ascultătorii Radio Iași, edilul șef al comunei Cozmești are câteva mesaje.

Unul dintre aceste mesaje constă într-o invitație de a vizita Mănăstirea Fâstâci, mănăstire cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Pentru a vă stârni interesul, facem precizarea că pictura mănăstirii „este realizată în tehnica frescă (după reparațiile terminate în 1977), de către pictorul Vasile Pascu din Focșani. La intrarea în pronaos, pe dreapta (peretele vestic), este tabloul votiv al ctitorului Mihail Racoviță (1721) ținând biserica în mâna dreaptă și Iisus Hristos care binecuvintează biserica”, după cum găsim pe siteul protoieriavaslui.ro

În următoarele minute, facem popas în incinta Școlii Gimnaziale „Cezar Botez” din satul Fâstâci, Cozmești. Stăm de vorbă cu doamna Irina Dănilă, profesor de limba franceză, responsabil de actul educațional din comună.

Doamna director Irina Dănilă, imediat după ce ne prezintă situația învățământului, ne oferă amănunte concrete despre câteva proiecte pe care le-a implementat, în ultima perioadă, la nivelul școlilor din comunitate.

Stăm de vorbă, după cum bine știți, cu doamna profesor Irina Dănilă, manager al actului educațional din comuna Cozmești, Județul Vaslui.

În cele ce urmează, împreună cu doamna director povestim despre buna comunicare dintre elevi. Participarea elevilor la concursuri, un alt subiect al dialogului. Doamna director Irina Dănilă aduce mulțumirile cuvenite colegilor profesori care au fost implicați în buna implementare a proiectelor de la nivelul actului educațional din comună. Pe lângă toate acestea, pentru că este vacanță, doamna Irina Dănilă, căreia îi mulțumim pentru deschidere și amabilitate, atât pentru elevi, cât și pentru dascăli are câteva mesaje.

Referitor la cele prezentate, închiem postarea noastră prin câteva proverbe despre educație: „Timpul este cel mai bun educator”; „Vinde-ți caftanul și ia-ți abecedar”; „Bambusul nu se îndoaie după ce a crescut, copilul nu învață când este mare”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 11 AUGUST 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Viața romilor.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: prof. director Irina Dănilă

Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca, de Dumitru Lecca – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 8 AUGUST 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 8 august 2025, 06:37

Volumul a fost lansat, la Iași, nu demult, în incinta Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova”.

Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca, ediția a III-a, revizuită și adăugită, semnată de către Dumitru Lecca a văzut lumina tiparului la Editura Magic Print din Onești.

Volumul a fost prezentat de către scriitor Mihaela Băbușanu și istoricul Anton Coșa. Evenimentul a fost presărat și de câteva momente artistice susținute de către soprana Marina Porumb, acompaniată la pian de Ciprian Oloi.

Înaintea lansării cărții, am invitat la dialog pe autorul acesteia. Dumitru Lecca ne spune povestea cărții, cu accent pe istoricul familiei sale, amintindu-ne și de munca din spatele acestui proiect editorial. Aflăm răspuns de la domnul Dumitru Lecca și la întrebarea – Cui ne adresăm prin intermediul acestui volum?

Stimați prieteni, vă reamintim că în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural relatăm de la prezentarea cărții Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca, ediția a III-a, revizuită și adăugită, semnată de către Dumitru Lecca. Cartea a fost lansată, la Iași, nu demult, în incinta Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova”, muzeu situat pe Strada Mihail Kogălniceanu, Nr. 11.

În următoarele minute, invităm la dialog pe istoricul Anton Coșa, cel care ne creionează o imagine a cărții Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca, de Dumitru Lecca.

Aproape de finalul dialogului, Anton Coșa ne vorbește despre importanța istoriei în zestrea culturală a românilor, susținând că „pentru mine ca istoric, în mod evident, istoria contează, dar văd astăzi, din păcate, faptul că istoria este tot mai atacată, de aceea este nevoie ca nu doar istoricii, ci fiecare membru al națiunii române să conștientizeze importanța istoriei”.

De la aceeși manifestare, în cele ce urmează postăm discursul doamnei Mihaela Băbușanu, scriitor, cea care ne vorbește despre biografia domnului Dumitru Lecca, sportiv de performanță, amintind și de primele sale cărți Mingea buclucașă și Vis împlinit, volume care au văzut lumina tiparului la Editura Magic Print din Onești, județul Bacău în anul 2024.

Imediat după ce aflăm amănunte despre cele amintite, Mihaela Băbușanu ne vorbește și despre strctura cărții – Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca, de Dumitru Lecca.

Referitor la cele prezentate, conchidem: „Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea” – Ludwig van Beethoven.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 8 AUGUST 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Săptămâna Culturală Chineză a fost serbată la UMF Iași prin prelegeri, evenimente, concursuri – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 25 IULIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 24 iulie 2025, 11:49

Manifestările culturale au avut loc zilnic, între orele 19:00 și 20:30, în Amfiteatrul „Radu Ursache” și Sala P4 ale institutului, institut situat pe Str. Săulescu, Nr. 4.

Fiecare zi a fost dedicată unei teme: prelegere – Comparație între folclorul chinez și cel românesc; Recital – Cântece populare chinezești; Atelier – Caligrafie chineză; Prezentare și spectacol – Instrumente muzicale clasice chinezești și dans; Proiecție de film – Ingredientele vieții („Eat Drink Man Woman”), regia Ang Lee, film care explorează teme culturale și familiale în contextul societății chineze contemporane.

Înaintea deschiderii evenimentului, am invitat la dialog pe domnul Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Ne ajută cu traducerea doamna Gabriela Cuciureanu, coordonator din partea română a Institutului „Confucius”, căreia îi mulțumim atât pentru traducere, cât și pentru invitația la manifestare.

Realatăm de la manifestarea – Săptămâna Culturală Chineză.

Evenimentul s-a desfășurat, la Iași, în perioada 26–30 mai 2025.

Locul de desfășurare: Institutul „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Str. Săulescu, Nr. 4.

Imediat după ce am stat de vorbă cu domnul Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, am invitat la dialog pe doamna prof. univ. dr. Georgeta-Liliana Foia, prorector pentru Cooperare și Parteneriate instituționale academice internaționale, UMF Iași.

Stimați prieteni, în agenda Săptămânii Culturale Chineze, Iași, 26–30 mai 2025, au fost și câteva reprezentații artistice susținute de către studenții care au participat la cea de-a XXIV-a ediție a competiției „Podul Chinezesc”, manifestare desfășurată în la începutul lunii mai 2025, la Institutul „Confucius” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Institutul „Confucius” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (ICUMF) a participat pentru prima dată la acestă competiție și a obținut rezultate deosebite, marcând un moment important în activitatea sa dedicată promovării limbii și culturii chineze.

Institutul „Confucius”, UMF Iași, a fost reprezentat de studenții: Doina Zavtoni, Adrian Gabriel Tataru, Dimitrie Iețcu și Andreea Bechir.

Aceștia au concurat la toate cele trei secțiuni ale competiției: discurs tematic, test de cunoștințe despre cultura chineză și probă de talent.

Deși a fost prima lor participare la etapa pe România a competiției „Podul Chinezesc”, concurenții studenți ieșeni au demonstrat entuziasm și implicare deplină în toate etapele concursului.

Așadar, în urma jurizării, toți cei patru studenți pe care i-am amintit au fost distinși cu premiul al III-lea.

În contextul celor precizate, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu Dimitrie Iețcu, participant la competiția culturală „Podul Chinezesc” de la Cluj, cel care a oferit o interpretare expresivă a piesei clasice „Luna îmi reprezintă inima”.

Dimitrie ne creionează o imagine concretă a concursului, aducând mulțumirile aferente dascălilor – de la Institutul „Confucius”, UMF Iași – implicați în predarea limbii chineze.

În următoarele minute, invităm la dialog pe studentele – Doina Zavtoni, cea care la competiția „Podul Chinezesc”, Cluj-Napoca, a emoționat publicul prin interpretarea sensibilă a cântecului chinezesc „Lumea îmi dăruiește” și Andreea Bechir, cea care a adus energie și grație pe scenă prin dansul tradițional „Calul Roșu”.

Le-am întâlnit, la Iași, în cadrul manifestării Săptămâna Culturală Chineză, 26 – 30 Mai 2025 și, despre temele amintite, ne oferă mai multe amănunte.

Stimați prieteni, până la final, din seara a doua a Sptămânii Culturale Chineze, difuzăm un alt dialog pe care l-am realizat cu Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Din nou, ne ajută cu traducerea doamna Gabriela Cuciureanu, director din partea română a Institutului „Confucius”, UMF Iași, căreia îi mulțumim atât pentru traducere, cât și pentru invitația la manifestare.

În seara a doua a manifestării am asistat la un frumos recital de cântece populare chinezești.

Locul desfășurării: Amfiteatrul „Radu Ursache”, Institutul „Confucius”, UMF Iași, Str. Săulescu, Nr. 4..

Participanții au ascultat cântece populare reprezentative din diverse regiuni ale Chinei, inclusiv Mongolia, Tibet, Platoul Loess, Hong Kong și Taiwan.

În cele ce urmează, de la Chen Gong, directorul chinez al Institutului „Confucius”, mai aflăm amănunte despre activitatea Institutului „Confucius”, UMF Iași, după un an de la deschidere, mulțimind tuturor celor implcați în buna desfășurare a evenimentelor culturale.

Competiția „Podul Chinezesc”, Cluj-Napoca, mai 2025, subiect pe care l-am prezentat în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, temă descrisă de către studenții: Dimitrie Iețcu, Doina Zavtoni și Andreea Bechir, mulțumindu-le pentru deschidere și dialog.

Referitor la cele prezentate, conchidem: „Dacă îi vorbești unui om în limba pe care o înțelege, vei ajunge la mintea lui. Dacă îi vorbești în limba sa, vei ajunge la inima lui”, Nelson Mandela, laureat la Premiului Nobel pentru Pace, 1993.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 25 IULIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași

Romii din Cozmești, Vaslui – trecut și prezent – temă a emisiunii Viața romilor de luni, 21 IULIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 20 iulie 2025, 11:48

Primul interlocutor al emisiunii este domnul Hristache Sima, edilul șef al comunei Cozmești. Din primele două secvențe audio pe care le difuzăm, aflăm amănunte despre realizările administrației locale; Hristache Sima ne prezintă comuna Cozmești, pentru ca, mai apoi, să ne vorbească și despre muzica de fanfară, muzică pe care aproape toți etnicii romi din satul Fâstâci o au în sânge. Oamenii responsabili de soarta etnicilor romi din comună (unul dintre ei fiind doamna Adriana Lungu, mediator sanitar, al doilea interlocutor al emisiunii) o altă temă a dialogului cu edilul șef al comunei Cozmești. Evident că alături de toate acestea, pe agenda de lucru a administrației locale sunt mult mai multe proiecte, alt subiect al dialogului.

Vă reamintim că în ediția de astăzi a emisiunii noastre, facem popas în comuna Cozmești, județul Vaslui. Primul interlocutor al ediției este domnul Hristache Sima, edilul șef al comunei. În următoarele minute aflăm detalii despre câteva proiecte pe care administrația locală le are pe agenda de lucru; aproape de finalul dialogului, atât pentru cetățenii comunei, cât și pentru ascultătorii Radio Iași, edilul șef al comunei Cozmești are câteva mesaje.

Unul dintre aceste mesaje constă într-o invitație de a vizita Mănăstirea Fâstâci, mănăstire cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Pentru a vă stârni interesul, facem precizarea că pictura mănăstirii „este realizată în tehnica frescă (după reparațiile terminate în 1977), de către pictorul Vasile Pascu din Focșani. La intrarea în pronaos, pe dreapta (peretele vestic), este tabloul votiv al ctitorului Mihail Racoviță (1721) ținând biserica în mâna dreaptă și Iisus Hristos care binecuvintează biserica”, după cum găsim pe siteul protoieriavaslui.ro

Până la finalul emisiunii, stăm de vorbă cu doamna Adriana Lungu, mediator sanitar în Comunitatea Romilor din comuna Cozmești, județul Vaslui. Aflăm amănunte concrete despre atribuțiile pe care domnia sa le are în comunitate. După 20 de ani de activitate, doamna Adriana Lungu s-a familiarizat cu mai toți membrii comunității, încât aceștia și-au deschis sufletul în fața specialistului. Dacă ieri erau mult mai conservatori, astăzi etnicii romi din comună sunt într-o bună comunicare cu mediatorul sanitar. Bătrânii și soarta acestora, un alt subiect despre care doamna Adriana Lungu ne oferă amănunte.

Anii au trecut, iar copiii invitatei noastre au crescut, încât au pășit spre școli înalte, băiatul cel mare urmând, la liceu, o secție apropiată de meseria mamei, ca drept dovadă că mama a jucat și joacă un rol important în formarea vlăstarelor familiei și chiar în formarea tinerilor din comunitate.

Referitor la cele prezentate, încheiem prin proverbele: „Dacă nu mergi în pădure după lemne, înțepenești lângă sobă”; „Munca pe care o îndeplinim cu plăcere, ne scapă de truda ei”; „Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de luni, 21 IULIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Viața romilor.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Medicină și farmacie, la Roman, prin medici implicați și în viața cetății – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 18 IULIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 18 iulie 2025, 07:03 / actualizat: 18 iulie 2025, 10:02

Concret, facem popas în incinta Casei Fălcoianu, punct muzeal de pe strada Cuza Vodă, Nr. 20, Roman. Clădirea este în componența Muzeului de Istorie din Roman. Clădirea este monument istoric, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice din Ținutul Neamțului.

Muzeograf Iulia Butnariu ne prezintă zestrea muzeului, cu accent pe expoziția dedicată istoriei Medicinei și Farmaciei din ținutul în care facem popas.

Spre finalul emisiunii, împreună cu doamna Iulia Butnariu vorbim despre biografia și realizările doctorului Epifanie Cozărescu, figură emblematică a veții medicale și culturale romașcane, fondatorul Colecției Societății de Istorie a Medicinei și Farmaciei din Roman.

Până atunci, în exclusivitate, aflăm amănunte concrete despre conținutul expoziției, cu accent pe biografia medicului Mihail Burada (Iași, 1841 – plecat în „satul stelelor” în anul 1918, Roman). Mihail Burada – medic, compozitor, pianist, membru-fondator și președinte al Societății Culturale „Miron Costin” din Roman, frate al vestitului istoriograf Teodor T. Burada.

Mihail Burada a compus lucrări inspirate din folclorul nostru, acestea fiind apreciate de către compozitorul, dirijorul, profesorul, criticul de muzică Eduard Caudella.

Doctorul Alexandru Vasiliu (1859-1913) și obiectele din zestrea sa, expuse în incinta încăperii pe unde astăzi ne plimbăm pașii (n.n. Casa Fălcoianu, Roman, Neamț) și orizontul cultural pe care-l aveau medicii la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, medici implicați în viața cetății, alte subiecte despre care aflăm amănunte.

Dragi prieteni, invitată a ediției de astăzi a emisiunii noastre este doamna Iulia Butnariu, muzeograf, Muzeul de Istorie Roman din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț.

Facem popas, după cum bine știți, în incinta Casei Fălcoianu, punct muzeal situat pe strada Cuza Vodă, Nr. 20, Roman, județul Neamț.

În cele ce urmează, doamna Iulia Butnariu ne prezintă viața și contribuțiile de-a lungul timpului a trei importanți medici la viața cetății romașcane și nu numai.

Piesele din zestrea pe care ne-o prezintă invitatul ediției sunt în strânsă legătură cu evenimentele majore din istoria României, spunându-ne că „nu ai cum să separi viața medicală de viața cetății”.

În centrul atenției ne sunt medicii – Vafrino Marini, deschizătorul drumului spre marea chirurgie la Roman; Constantin Mârzescu, cel care a trăit între anii 1879-1929, considerat primul doctor care a efectuat operații de cancer genital la Iași, recunoscut pentru devotamentul și conștința de care dădea dovadă în actul medical, respectiv medicul Nicolae Fălcoianu, medic militar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, activând ca director al Spitalului Militar din Roman, subiecte despre care aflăm amănunte, în exclusivitate, de la muzeograf Iulia Butnariu.

Muzeograf Iulia Butnariu în ultima secvență audio pe care o postăm, ne povestește despre Epifanie Cozărescu (24 ianuarie 1914 – 4 martie 2010), medic renumit, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul istoriei medicinei și farmaciei. Epifanie Cozărescu s-a născut la Cernăuți, a urmat studiile la Facultatea de Medicină din Iași, devenind doctor în științe medicale în anul 1941 cu teza intitulată Leziuni medulare și rănile de coloană vertebrală.

A fost pasionat de istoria medicinei și a creat Muzeul Medico-Farmaco-Istoric al Spitalului din Roman, contribuind semnificativ la conservarea patrimoniului medical românesc.

Epifanie Cozărescu a fost președinte de onoare al Societății de Istorie a Medicinei și Farmaciei din Roman, Neamț și cetățean de onoare al orașului. Doctorul Epifanie Cozărescu a fost pasionat de literatură, de istoria medicinei, de fotografie, implicat în viața cetății rămâne o personalitate în comunitatea medicală și culturală din România. Este recunoscut pentru dedicarea sa în slujba semenilor și pentru eforturile de a păstra vie istoria medicală a țării, un alt subiect despre care aflăm mai multe amănunte.

Referitor la cele prezentate, încheiem prin câteva proverbe spuse de către Hippocrates din Kos, cel mai vestit medic al Greciei antice și considerat „părintele medicinei” ca recunoaștere a contribuțiilor sale ca fondator al Școlii Hipocratice de Medicină, prin care a stabilit medicina ca profesie distinctă de alte domenii: „Sufletul e acelaşi în toate fiinţele vii, deşi corpul fiecăreia e diferit”; „Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea”; „Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 18 IULIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Cartea – ȘAPTE ZILE CU CEZAR IVĂNESCU, de Viorel Ilișoi – subiect al emisiunii Dialog Intercultural de vineri, 4 IULIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 2 iulie 2025, 12:36

Anul acesta Viorel Ilișoi a trimis lumii o interesantă carte, carte intitulată ȘAPTE ZILE CU CEZAR IVĂNESCU. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura GRI din București. Prefața cărții este semnată de către Clara Aruștei. Volumul, paginile 21-63, conține și o biobliografie semnată de către Theordor Codreanu și Clara Aruștei.

Imediat după apariție, despre cartea semnată de către jurnalistul Vorel Ilișoi, Clara Aruștei, fiica adoptivă a scriitorului Cezar Ivănescu, avea să susțină: „Virulentul volum de convorbiri Șapte zile cu Cezar Ivănescu, realizat în 1997, apare abia acum deoarece poetul, știind că nu va fi înțeles și acceptat de contemporani, așteptându-se chiar de represalii, a decis să nu-l publice în timpul vieţii sale. Cititorii vor descoperi nu doar un mare poet – genial, polemic, efervescent, cu o conștiință extrem de lucidă și o sensibilitate uneori exacerbată –, ci și un erudit rafinat, de o subtilitate intelectuală rară, un caracter neînfricat și o personalitate tulburătoare”.

În contextul succintei introduceri pe care am făcut-o, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu jurnalistul Viorel Ilișoi, cel care ne spune povestea cărții de față, poveste care are ca protagonist pe unul dintre cei mai mari poeți ai țării – Cezar Ivănescu.

Dragi prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural povestim despre cartea ȘAPTE ZILE CU CEZAR IVĂNESCU, carte semnată de către jurnalistul Viorel Ilișoi. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura GRI din București, având o prefață, paginile 5-20, semnată de către Clara Aruștei.

Până a reveni la dialogul cu invitatul ediției, se cuvine a aminti cărțile pe care le-a scris: Necunoscutul Mihai Codreanu (Editura Muzeelor Literare, Iași, 2014); Viața literară pe Bahlui. Anchetă literară publicată în Revista „Timpul” (Iași, 1997-1998), revăzută, completată și amănunțit adnotată, carte care a văzut lumina tiparului la Editura GRI din București; Cele mai frumoase reportaje (Editura GRI, București, 2017); Strălucitor (Editura GRI, București, 2021); Eroii mei (Editura GRI, București, 2023).

În următoarele minute, Viorel Ilișoi ne vorbește despre personalitatea poetului Cezar Ivănescu, despre eurdiția sa, spunându-ne că „în poezia sa vezi și simți zbuciumul continuu de căutare a sacrului”. „Pentru Cezar Ivănescu poezia este un ritual prin care încearcă să găsească sacrul”, ne mai spune Ilișoi. Invitatul ediției ne mai spune și care sunt meritele cărții –  ȘAPTE ZILE CU CEZAR IVĂNESCU (Editura GRI, București, 2025).

Invitat al ediției de astăzi: jurnalistul Viorel Ilișoi.

Tema dialogului: ȘAPTE ZILE CU CEZAR IVĂNESCU, carte care a apărut – anul acesta – la Editura GRI din București. Aflăm, din următoarea secvență audio pe care o postăm făptul că volumul de față este pentru toți cei cei care iubesc limba română.

Dragi prieteni, mulți dintre dumnevoastră știți că poetul Cezar Ivănescu (născut la 6 august 1941, Bârlad, Vaslui – plecat în „satul stelelor” la 24 aprilie 2008, București) era un tip vulcanic, era un om care nu stătea prea mult la discuții, încât spunea tot timpul lucrurilor pe nume; pe lângă toate acestea trebuie să facem precizarea că pe cât de aprig și năvalnic se manifesta, Cezar Ivănescu era și un om foarte sensibil, sensibilitate pe care de cele mai multe ori și-o manifesta cântând, încât, după cum ne spune Viorel Ilișoi, „a încercat să reunească într-un corp comun muzica și poezia”. 

Referitor la cele prezentate, încheim prin cuvintele regretatului etnolog Petru Ursache: „Pledez cu convingere și pe baza criteriilor de valorizare general acceptate că Ivănescu este unul dintre cei mai de seamă poeți din toate timpurile. Cercetătorul de azi și de mâine este (va fi) în măsura să susțină cu noi argumente afirmațiile mele. Atât”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 4 IULIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (pe toate frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Viorel ILIȘOI

Ziua Națională a României, emoții și înțelesuri – temă a emisiunii Dialog Intercultural de vineri, 27 IUNIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 27 iunie 2025, 10:50

Evenimentul și-a propus să aducă în atenția publicului, și a și reușit, cele mai importante evenimente și personalități din istoria poporului român, de la formarea sa și până la încoronarea de la Alba Iulia.

În deschiderea manifestării a conferențiat prof. univ., dr. în Științe Istorice, Mihai Cojocariu, cel pe care, după cum mulți dintre dumneavoastră știți, l-am ascultat într-o ediție trecută a emisiunii noastre.

În centrul atenției a fost vernisajul Expoziției „Efigii Istorice” prin intermediul căreia au fost prezentate lucrări de artă ale artistului Valentin Tănase, piese din colecțiile Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați și medalii, timbre din colecția doctorului Victor Bejan.

În cadrul manifestării Grupul de chitariști „UnFolk” al Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria” din Ungheni, Republica Moldova, a prezentat un frumos și emoționant program artistic. Conducător artistic al „UnFolk” este doamna Aliona Leșanu, cea pe care, astăzi, o invităm la dialog.

Manifestarea a avut loc în ziua de vineri, 29 noiembrie 2024, începând cu ora 11 în incinta Palatul Braunstein din târgul Iașului.

Prin intermediul înregistrărilor pe care le postăm, ne amintitm și de ziua de 26 iunie, zi în care în țara noastră s-a marcat – Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.

Întâi de toate, invităm la dialog pe artistul plastic Valentin Tănase, cel care ne conturează, prin cuvânt, o imagine a expoziției „Efigii istorice”, expoziție care are o însemnătate aparte pentru Domnia Sa, spunându-ne că în viața sa „istoria este o carte vie”.

Aflăm amănunte concrete despre tablourile expuse și conținutul acestora, amintindu-ne, astfel, de fiecare moment important din istoria țării noastre. „Copilăria a fost însoțită întotdeauna de istorie”, ne mai precizează artistul plastic Valentin Tănase. 

În cele ce urmează, îl urmărim pe domnul profesor universitar, doctor în filozofie, Petru Bejan, eseist, critic de artă, cel care ne creionează, prin cuvânt, o imagine a expoziției organizată cu prilejul Zilei Naționale a României.

Mulțumim pentru înregistrare colegei noastre Natalia Maxim.

Dragi prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre relatăm de la un frumos eveniment organizat, la Iași, cu prilejul Zilei Naționale a României. Manifestarea a fost organizată de către reprezentanții Muzeului Municipal „Regina Maria”.

Evenimentul și-a propus să aducă în atenția publicului, și a și reușit, cele mai importante evenimente și personalități din istoria poporului român, de la formarea sa și până la încoronarea de la Alba Iulia.

Aproape de finalul evenimentului ne-am întâlnit și cu reprezentanții Grupulului de chitariști „UnFolk” al Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria” din Ungheni, Republica Moldova, grup care a prezentat un frumos și emoționant program artistic. Conducător artistic al „UnFolk” este doamna Aliona Leșanu, cea pe care o invităm la dialog, interviu încărcat emoții, trăiri, semnificații.

În cele ce urmează, postăm un dialog cu omul de cultură Nicolae Băciuț, director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural național Mureș, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Interlocutorul nostru ne precizează că pentru Domnia Sa „Ziua Națională este în fiecare zi”; prezența tinerilor la un astfel de eveniment – precum Ziua Națională a României-, după cum ne mai spune Băciuț, este vitală, îmbucurătoare.

Referitor la cele prezentate, încheiem prin câteva cuvinte care aparțin scriitorului Alexandru Vlahuță: „Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii stămoși de odinioară, mândru că poți spune: Sunt român!”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 27 IUNIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (pe toate frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași (FACEBOOK)

Bate viața SF-ul? – temă a emisiunii Dialog intercultural – vineri, 30 MAI 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 30 mai 2025, 06:40

Interviurile sunt realizate de către subsemnatul și au ca protogoniști scriitorii de fantasy Mircea Țara, Laura Nureldin și Silviu Genescu.

Știut este faptul că una dintre secțiunile FILIT este dedicată Casei Fantasy și, an de an, se desfășoară în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași, mai exact în incinta Filialei „Ion Creangă”, Casa Sindicatelor.

Concret, de la ediția a XI-a a FILIT, întâi de toate difuzăm un interviu cu scriitorul Mircea Țara.

S-a născut la 10 ianuarie 1987 în Baia Mare, ținutul Maramureșului, fiind absolvent al Facultății de Litere, secția română-engleză din cadrul Universității de Nord.

Mircea Țara a tradus cartea Drumul înfometat, volum semnat de către Ben Okri, romancier și poet nigerian. Mircea Țara a absolvit, imediat după terminarea facultății, un masterat în marketing online în cadrul Academiei de Studii Economice din București.

A debutat în literatura Fantasy cu − Inima dragonului, carte care a văzut lumina tiparului Crux Publishing, în anul 2017, primul volum dintr-o serie high-fantasy al cărui fir al narațiunii se desfășoară pe tărâmurile Nlithiei, teritorii încărcate de mister și magie.

Seria Baladele Nlithiei se completează, mai apoi − cu volumele: Căderea celor 7 turnuri (Crux Publishing, 2019) și Vrăjitoarea de foc (Crux Publishing, 2020).

Propun să începem dialogul cu Mircea Țara, pentru a-i afla din secrete, taine care constituie impulsul, dorința, imboldul pentru fiecare dintre noi de a vedea și simți alți oameni, alte lumi, alte idei.

Dragi prieteni, de la ediția a XI-a, 2023, a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, ne purtăm pașii spre ediția a XII-a, 2024.

Suntem, după cum bine știți, în aceeași Casă Fantasy, secțiune a marelui Festival, dar de data aceasta invităm la dialog, după cum am spus și în incipitul postării, pe Laura Anca Mariam Nureldin, născută la 11 octombrie 1979, chiar la Iași, fiind de meserie jurnalist și prezentator TV al Observatorului de pe postul Antena 1.

 În trecut, Laura a fost prezentator la Antena 3, de unde a demisionat în anul 2018. Tatăl Laurei este de origine sudaneză.

Până a începe dialogul cu Laura, facem precizarea că cel care moderat întâlnirile Casei Fantasy din programul FILIT a fost scriitorul Dan Doboș, director al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”.

Laura Nureldin ne amintește câteva secvențe din viața sa, de la copilăria trăită alături de bunica, profesoară de limba și literatura română, până la  începutul carierei de jurnalist, punctându-ne și momentele când a pus capăt.

Microbul presei? Pasiunea pentru aceasta ? Trăirile de jurnalist? Sunt întrebări la care, subtil, Laura Nureldin ne răspunde fără ezitare.

Toate acestea, mai tot timpul au fost dominate de dragostea pentru scris.

În cele ce urmează, stăm de vorbă cu Silviu Genescu, născut la 13 septembrie 1958 în Timișoara. Este scriitor, traducător și ziarist.

L-am întâlnit, la Iași, la ediția a XII-a, 2024, a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere. Secțiunea: Casa Fantasy; Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, Filiala „Ion Creangă”, Casa Sindicatelor.

Silviu Genescu nu este doar un scriitor clasic al fantasticului și al SF-lui românesc, dar este și un traducător fabulos. A tradus Urzeala tronurilor, de George R. R. Martin.

Publică, pentru prima data, povestirea Transplant, în revista „Forum studențesc” din Timișoara.

Aflăm, din interviul pe care-l difuzăm amănunte concrete despre momentul declanșator în ceea ce privește scrisul în universul lui Silviu Genescu, copleșit fiind de – Apollo 11 –  prima misiune în care omul a pășit pe suprafața satelitului natural al Pământului, Luna.

Misiunea a îndeplinit visul președintelui american John F. Kennedy, și anume – acela de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul anilor 1960, obiectiv exprimat într-un discurs ținut înaintea unei întruniri a Congresului Statelor Unite ale Americii la 25 mai 1961.

Aflăm detalii concrete despre rolul pe care-l are traducătorul în literatură, și anume „de vector între o cultură și alta”. Traducătorul înlătură bariera limbii, ne mai spune Genescu. Interlocutorul nostru ne mai spune și care-i este scriitorul preferat.

Conchidem, „Dacă vrei să fii un învingător în viață, trebuie să depășești constant cea mai bună variantă a ta”, Robert Kiyosaki, investitor, om de afaceri, scriitor american.

Dragi prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 30 MAI 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Romanul Codicilul, de Lili Crăciun, subiect al emisiunii Dialog intercultural – vineri, 25 APRILIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 24 aprilie 2025, 12:39

Dragi prieteni, nu demult, la Iași, în librăria cafenea „Orest Tafrali” din incinta Universității „Alexandru Ioan Cuza”, am participat la prezentarea celui mai recent roman al scriitoarei Lili Crăciun. Este vorba despre romanul Codicilul, carte apărută în anul 2024 la Editura pentru Artă și Literatură din București. Prezentarea romanului a fost făcută de către scriitorul Liviu Antonesei, cel pe care – spre finalul ediției – îl și ascultăm cu o părere atât despre Lili Crăciun, cât și despre isprava sa editorială.

Până a începe dialogul cu Lili Crăciun, pe scurt, îi creionăm un portret.

Lili Crăciun este absolventă a Liceului Pedagogic din Suceava și a Facultăților de Filozofie și Drept din Iași. Lili Crăciun și-a prezentat constant cărțile în târgul Iașului, oraș în care a locuit și lucrat, după cum ne precizează în interviu, timp de 21 ani.

A scris: Menajerele soacrei mele; Prizonieri ai umbrelor; Pașaport spre paradis; Șopârle cu cheiță; Din colțul prispei și Ancora.

Interlocuotrul nostru ne povestește despre temele pe care le surprinde în narațiunile sale, teme care „ficționează realitatea”.

Subiectul romanului Codicilul, carte apărută în anul 2024 la Editura pentru Artă și Literatură din București, ne este amintit, subtil, pe scurt, de către autoare, stârnindu-ne, astfel, interesul de a ne apropia de volum.

Evident că discutăm și despre reacțiile pe care le stârnește  proza pe care ne-o propune Lili Crăciun.

Vă reamintim că relatăm de la prezentarea romanului Codicilul, de Lili Crăciun, carte apărută în anul 2024 la Editura pentru Artă și Literatură din București. Manifestarea s-a desfășurat la Iași, nu demult, în librăria cafenea „Orest Tafrali” din incinta Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

În cele ce urmează, împreună cu scriitoarea Lili Crăciun povestim despre copilărie, despre scriitorii dragi sufletului Domniei Sale (Fiodor Mihailovici Dostoievski, Franz Kafka, Jon Fosse, Lev Nikolaevici Tolstoi). Abordăm și alte teme de interes pe care le găsim reflectate în narațiunile sale, dar nu vă putem vira încă răspunsul, stânindu-vă interesul de a ne urmări până la final.

După cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre relatăm de la prezentarea romanului Codicilul, de Lili Crăciun. Cartea a apărut în anul 2024 la Editura pentru Artă și Literatură din capitală.

Evenimentul s-a desfășurat la Iași, nu demult, în librăria cafenea „Orest Tafrali” din incinta Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

În cele ce urmează, binecunoscutul scriitor Liviu Antonesei își exprimă o părere atât despre autoare, cât și despre romanul său, opinie care ne determină și mai mult de a citi scrierile despre care s-a făcut vorbire în ediția de astăzi a emisiunii noastre.

Referitor la cele prezentate, conchidem: „A mă întreba dacă citesc, e ca și când m-ai întreba dacă respir”; „Nu există prieten mai loial decât cărțile”, Ernest Hemingway, romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în anul 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 25 APRILIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Rușii Staroveri din Botoșani – Sfânta Biserică și Muzeul: mărci identitare ale comunității – teme ale ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de miercuri, 9 APRILIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 9 aprilie 2025, 11:30

Pentru că suntem în perioada premergătoare sărbătorii Învierii Domnului, Sfintele Paști, în prima secvență audio pe care o postăm, liderul Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani ne descrie atmosfera postului Paștelui din interiorul comunității, amintindu-ne faptul că tânăra generație este implicată în păstrarea obiceiurilor, morale și spirituale, moștenite de la înaintași.

Dragi prieteni, astăzi facem popas acasă la rușii staroveri (rușii de veche credință) din Municipiul Botoșani. Invitat la dialog avem pe domnul Ovidiu Ivanov, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni.

Pentru că în prima înregistrare pe care am postat-o, invitatul nostru ne-a descris atmosfera din aceste timpuri, momente prealabile sărbătorii Învierii Domnului, Sfintele Paști, în cele ce urmează Ovidiu Ivanov ne zugrăvește, prin cuvânt, un tablou al Sfintei Biserici din Comunitatea Staroveră Botoșăneană.

Aflăm detalii despre hramul Sfintei Biserici, cu accent pe atmosfera înălțătoare din aceste timpuri, într-o comunicare spirituală aparte, unică, dintre membrii comunității și Dumnezeu.

Până a afla amănunte concrete despre cele prezentate, vă comunicăm că proiectarea bisericii a început în anul 1853, iar ridicarea din piatră și cărămidă arsă a durat probabil peste douăzeci de ani, luând în considerare faptul că turnul clopotniței (kolokolʼnea) a fost construit conform planului topografic al urbei, arhitect Ștefan Emilian, după anul 1872, după cum găsim pe site-ul Comunității Rușilor Lipoveni din România. 

După cum bine știți, în ediția de astăzi facem popas acasă la rușii de veche credință din Municipiul Botoșani. Invitat la dialog avem pe domnul Ovidiu Ivanov, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni.

În cele ce urmează, interlocutorul nostru, pentru fiecare dintre dumneavoastră, prieteni ai Radio Iași, cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, Sfintele Paști, sărbătoare care se apropie cu pași repezi, are un mesaj. Imediat după ce ascultăm gândurile de bine și de frumos, Ovidiu Ivanov ne vorbește despre punctul muzeal pe care-l are în zestrea sa Comunitatea Staroveră din Municipiul Botoșani. 

Apoi, de la Ovidiu Ivanov, președinte al Comunității Rușilor Staroveri din Municipiul Botoșani, ascultăm povestea Muzeului Comuntății; punctul muzeul aflat în incinta Centrului Cultural „Corneliu Finașcu” (Strada Popa Șapcă, Nr. 37) despre care aflăm amănunte este de câțiva ani în circuitul turistic al județului Botoșani și nu numai. Mai aflăm amănunte și despre vizitatorii care trec pragul acestui important muzeu al rușilor de veche credință din Municipiul Botoșani.

Astăzi, facem popas acasă la etnicii ruși staroveri, ruși de veche credință, din Municipiul Botoșani.

În cele ce urmează, domnul Ovidiu Ivanov, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani, ne vorbește despre zestrea pe care o găsim atât de frumos expusă în incinta Muzeului.

Familia, Sfânta Biserică, Cultura și Dialogul intercultural, de ieri și de astăzi, cu ceilalți, sunt principalele teme reflectate în muzeul comunității; aproape de final, invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre, pentru fiecare dintre dumneavoastră, are o invitație de a vizita Comunitatea Rușilor Staroveri din Botoșani și de a înțelege trecutul și prezentul acesteia, ruși de veche credință care la mijlocul secolului al XVII-lea și mai târziu – în urma reformelor patriarhului Nikon, au luat drumul pribegiei.

Vă dau întâlnire, la o nouă emisiune din grila noastră de programe, mâine seară (joi, 10 APRILIE 2024), imediat după ora 21, atunci când vă invit să urmăriți emisiunea Tradiții. Nu uitați de emisiunea Dialog intercultural de vineri, ora 20 și 30 de minute, de pe toate frecvențele Radio Iași.

Referitor la cele prezentate, încheiem prin cuvintele Mântuiroului: „De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede”.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de miercuri, 9 APRILIE 2025, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM) pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Fundația EuroEd – dialog intercultural prin civilizația Chinei și proiecte europene – teme ale emisiunii Dialog intercultural de vineri, 28 MARTIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 27 martie 2025, 09:48

Concret, în una din zile am participat la câteva evenimente culturale în incinta Liceului EuroEd, unitate de învățământ situată pe Strada Sărăriei, Nr. 212. Și pentru că în ediția de astăzi a emisiunii noastre facem popas în incinta Fundației EuroEd, spre final învităm la dialog pe Andreea Corina Ionel, coordonator al Departamentului Proiecte, cea care ne zugrăvește un tablou al departamentului, amintindu-ne principalele proiecte pe care fundația le are în desfășurare. Andreea Corina Ionel ne vorbește și despre rezultatele obținute în urma proiectelor implementate de către reprezentanții Fundației EuroEd, precizându-ne și care este grupul țintă al acestor proiecte.

Întâi de toate, invităm la dialog pe doamna director, Liceul EuroEd, Carmen Antoniță, profesor de limba Engleză și pe Marius Patraș, profesor de Arte Plastice. Interlocutorii noștri ne vorbesc despre sărbătoarea Anului Nou Chinezesc, amintindu-ne principalele activități organizate cu acest prilej. Comunicarea cu reprezentanții actului cultural din partea Republicii Populare Chineze, reflectată într-un interesant dialog intercultural, care se dorește a avea continuitate, un alt subiect al dialogului.

În cele ce urmează, stăm de vorbă cu Fan Di, profesor de limba chineză la Liceul EuroEd. Ne ajută cu traducerea doamna profesor Maria Lacqua, cea pe care am avut-o invitată la dialog într-o ediție trecută a emisiunii noastre.

Interlocutorul nostru ne oferă câteva date biografice, cât și câteva gânduri cu prilejul sărbătorii de zilele trecute din incinta Liceului EuroEd.

După cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre facem popas în incinta Fundației EuroEd din Iași, mai exact în incinta Liceului EuroEd, Strada Sărăriei, Nr. 212, acolo unde, nu demult, s-a desfășurat Sărbătoarea Anului Nou Chinezesc, festivitate reflectată în câteva acțiuni culturale de înaltă ținută. În timpul manifestării am avut prilejul să stau de vorbă și cu Ming Lin, student în anul pregătitor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Interlocutorul nostru ne spune povestea sa, cu accent pe câteva repere culturale România versus China, arătând astfel dialogul intercultural dintre cele două țări.

De la aceeași sărbătoare, în cele ce urmează stăm de vorbă cu Tang Jun, profesor de limba chineză la Școala Primară EuroEd, cea care ni se prezintă, iar mai apoi ne vorbește despre elevii cărora le predă limba chineză. Ni se alătură dialogului și studentul Ming Lin, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cel care ne oferă câteva amănunte atât despre China, cât și despre Confucius sau Kong Fu Zi, filozof chinez, născut în regiunea Lu, cel care a influențat gândirea asiatică. Confucius s-a născut în anul 551 înainte de Hristos și a murit în anul 479 înainte de Hristos.

Până la finalul ediției de astăzi a emisiunii noastre, stăm de vorbă cu Andreea Corina Ionel, coordonator al Departamentului Proiecte în cadrul Fundației EuroEd din Iași. Interlocutorul nostru ne creionează, prin cuvânt, o imagine a principalelor proiecte accesate, implementate sau în curs de desfășurare în programul fundației pe care o reprezintă. Aflăm și cui se adresează proiectele pe care Andreea Corina Ionel ni le prezintă, dar mai aflăm detalii și despre factorii implicați în buna desfășurare a acestor proiecte; rezultatele proiectelor, un alt subiect al dialogului. Tot ceea ce se întâmplă prin intermediul acestor proiecte ale Fundației EuroEd, după cum ne precizează intelrocutorul nostru, se reflectă în comunitatea ieșeană și nu numai.  

Raportat la cele prezentate, conchidem: „Cultura este un al doilea soare pentru cei culți” (Heraclit); „Cultura nu înseamnă să citești mult, nici să știi multe; înseamnă să cunoști mult” (Fernando Pessoa); „Cultura nu se moşteneşte, se cucereşte” (André Malraux).

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 28 MARTIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Iașul, oraș al dialogului interucultural – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 21 MARTIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 20 martie 2025, 10:00

În timpul manifestării s-a făcut vorbire și despre cartea Cântă cucu-n Cernăuți (Dacă n-am cânta, am plânge), volum semnat de către doamna Maria Toacă, președinte al Societății Doamnele Române din Cernăuți. Apariția cărții a fost posibilă cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Volumul a văzut lumina tiparului în anul 2024 la Editura Misto din Cernăuți.

Atât despre temele suprinse în paginile volumului, subiecte de importanță majoră pentru oamenii din ținutul Bucovinei istorice, pentru că interlocutorul nostru își dorește ca volumul să ajungă în mai multe școli, cât și despre viața culturală − de ieri și de astăzi – din ținuturile la care facem referire aflați mai multe amănunte din dialogul următor.

Iașul continuă să fascineze, un alt subiect al interviului cu doamna Maria Toacă.

Întârim acest subiect și prin următoarele înregistrări pe care le postăm, înregistrări prin intermediul cărora reflectăm dialogul interlcultural din cetatea Iașului prin manifestări, evenimente, acțiuni de înaltă ținută.

Stimați prieteni, în următoarele minute ralatăm de la o altă manifestare culturală organizată de către reprezentanții Societății Scriitorilor Fără Frontiere în parteneriat cu cei ai Muzeului „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova. Este vorba despre lansarea volumului de versuri Muguri de cuvinte, semnat de către Maricica Murariu, carte care a văzut lumina tiparului în anul 2024 la Editura PIM din târgul Iașului. Evenimentul s-a desfășurat în incinta Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” de pe Strada Mihail Kogălniceanu, nr. 11, târgul Iașului.

Manifestarea culturală a fost deschisă prin prelegerea „Mihail Kogălniceanu și scrierile sale” susținută de către muzeograf Mihaela Tudose, subiect al unei viitoare ediții a emisiunii noastre.

Înaintea evenimentului am stat de vorbă cu Maricica Murariu, autor al cărții Muguri de cuvinte, cea care ne spune povestea volumului de față, amintindu-ne temele surprinse în poemele sale, pentru ca, aproape de finalul dialogului să ascultăm poezia – Rugă pentru sufletul meu.

De la același eveniment (lansare a cărții Muguri de cuvinte, de Maricica Murariu, Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Iași), în cele ce urmează stăm de vorbă cu doamna profesor de limba și literatura română Maria Apetroaiei, redactor-șef al Revistei „Moldova literară”, periodic al Societății Scriitorilor Fără Frontiere. Doamna profesor ne vorbește despre cartea  Muguri de cuvinte, cu accent pe dragostea autorului pentru literă, pentru cuvânt.

Atât primele două subiecte ale emisiunii noastre, cât și dialogul din finalul acesteia – cu scriitor Monica Ramirez – reflectă importanța Iașului în peisajul cultural al României. Așadar, până a sta de vorbă cu Monica Ramirez, scriitoare de fantasy, spionaj și thriller, urmărim dialogul cu Maria Apetroaiei, profesor de limba și literatura română.

Stimați prieteni, nu demult, la Iași, în incinta Filialei „Ion Creangă” (Casa de Cultură a Sindicatelor) a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași, s-a desfășurat a interesantă întâlnire cu publicul a scriitorilor de Fantasy, eveniment cultural din programul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere. Proiectul este finanțat de către reprezentanții Consiliului Județean Iași. Manifestarea a fost moderată de către scriitorul Dan Doboș, directorul Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”. La eveniment au participat elevi și dascăli de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza”, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi”. Festivalul strânge, la Iași, an de an, în luna octombrie, profesioniști de pe exuberantul tărâm al literelor. Invitată în programul evenimentului pe care l-am amintit a fost Monica Ramirez, născută la 6 iulie 1970, București, fiind o scriitoare de fantasy, spionaj și thriller, ce pe care, astăzi, o invităm la dialog. Monica Ramirez a debutat în Statele Unite ale Americii, acolo unde a publicat inițial sub pseudonimul Monica Danețiu-Pană. Cea mai cunoscută operă a sa este seria Alina Marinescu, creație care cuprinde șase volume, una din temele dialogului.

Cărțile Monicăi Ramirez combină teme de spionaj și thriller, uneori cu accente romance. Pentru unele dintre ele, cadrul folosit a fost al unor perioade istorice trecute, precum domnia regelui Henric al II-lea (The Heiress Knight), perioada de glorie a piratului Jean Lafitte (Kit Black), sau Războiul Civil American (Seducția apei). Evident că nu am destănuit toate subiectele pe care le discutăm cu Monica Ramirez, de aceea, vă invit să o urmăriți cu mare atenție.

Dragi prieteni, pentru că am stat de vorbă cu scriitoarea Monica Ramirez, trebui să facem precizarea că în zestrea noastră audio mai avem un interviu cu Domnia Sa, dialog foarte interesant, pe care l-am realizat, nu demult, la Iași, la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România și pe care-l difuzăm într-o ediție viitoare a emisiunii Dialog Intercultural, motiv în plus de a ne fi alături, în fiecare seară de vineri, între 20:30 și 21.  

Referitor la cele prezentate, conchidem: „Cuvintele sunt, desigur, cel mai puternic drog folosit de omenire”, Rudyard Kipling, poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 21 MARTIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (pe toate frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Rușii staroveri – trecut și prezent – din Republica Moldova, prin evenimente și Scrisorile lui Ivan Aksakov  subiecte ale emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de miercuri, 19 MARTIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 18 martie 2025, 08:59

În a doua parte a emisiunii, stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov. Interlocutorul nostru ne vorbește despre cartea – Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov. Volumul a apărut într-o ediție îngrijită, prefațată, tradusă și adnotată de către domnul profesor Leonte Ivanov.

Concret, întâi de toate invităm la dialog pe doamna Evghenia Sacară, cea care ne prezintă Comunitatea Rușilor de Veche Credință din satul Cunicea, Raionul Florești, Republica Moldova, sat atestat documentar în anul 1437; rușii staroveri s-au așezat aici după anii 1720, colonizare întinsă pe durata unui secol, ultimul val de ruși de veche credință venind aici în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aflăm amănunte atât despre trecutul comunității, cu accent pe repertoriul pe care îl are în zestre Grupul Folcloric, cât și despre straiele pe care membrii ansamblului le poartă. Interlocutorul nostru ne povestește despre înaintași, amintindu-ne despre respectul pe care oamenii de astăzi îl au pentru aceștia; Sfânta Biserică în jurul căreia se desfășoară întreaga viață a tuturor credincioșilor de veche credință, un alt subiect al dialogului; interesant este faptul că tinerii comunității sunt atenți la păstrarea, conservarea și promovarea identității pe care o are comunitatea, o altă temă despre care aflăm amănunte.

După cum bine știți din incipitul postării  noastre, în cele ce urmează povestim despre cartea Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov, ediţie îngrijită, tradusă, prefaţată şi adnotată de către profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași în anul 2014.

Până a începe dialogul cu domnul profesor, pe scurt, creionăm un portret al lui Aksakov. A trăit între anii 1823-1886; poet, publicist şi critic literar, format în „atmosfera sufocantă”, instaurată în Rusia prin urcarea pe tron a lui Nikolai I, suveran care a înăbuşit cele mai nobile porniri şi idealuri ale intelectualităţii. Nici pregătirea juridică pe care o obţine după patru ani de studii la Şcoala imperială de profil din Sankt-Petersburg, nici ipostaza de slujbaş al statului nu concordau cu natura pasională, iubitoare de libertate şi cu predispoziţie pentru literatură şi filozofie a acestui ilustru reprezentant al intelectualității ruse. De altminteri, poezia şi chemarea depărtărilor au fost elementele care i-au dat curaj şi l-au însufleţit pe parcursul anilor de muncă extenuantă din capitala nordică a imperiului sau din cine ştie ce fund de provincie, unde era trimis „ca revizor” de către superiori.

Aksakov prefera să cutreiere Rusia, pentru a veni în contact cu o mare varietate de caractere umane, pentru a cunoaşte durerea celor mulţi, nedreptăţile pe care trebuiau să le îndure, într-un cuvînt, pentru a căpăta o experienţă imposibil de însuşit în cancelariile imperiale. Iar această experiență cu privire la Rusia și la locuitorii ei răzbate din fiecare pagină a studiilor, articolelor și eseurilor pe care le-a scris.

Volumul, după cum ne spun reprezentanții editurii, selectează din ampla corespondenţă a poetului, publicistului şi criticului literar Ivan Sergheevici Aksakov (1823-1886), segmentul de scrisori redactate în Basarabia, provincie în care autorul poposeşte la sfârşitul anului 1848, având ca atribuții din partea Ministerului rus de Interne să observe starea de spirit a ortodocşilor de rit vechi după înfiinţarea Mitropoliei de la Fântâna Albă şi restabilirea, după două secole, a ierarhiei bisericeşti starovere.

Pentru a afla contextul politic din Basarabia (1848), dar și din Principatele Dunărene, în perioada la care facem referire, vă invit să aflați mai multe amănunte de la domnul profesor, specialist în Filologie, Leonte Ivanov.

Cartea – Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov – este un epistolar de certă valoare documentară şi literară, menit să suscite deopotrivă interesul istoricilor, antropologilor, sociologilor, etnografilor, literaţilor. Așadar, Aksakov este trimis în Basarabia de către Lev Alekseyevich Perovski, ministru de interne al Rusiei din timpul Țarului Nikolai I. În cele ce urmează, domnul profesor Leonte Ivanov, doctor în Filologie, ne oferă amănunte concrete despre misiunea lui Aksakov în Basarabia.

Dragi prieteni, povestim despre cartea Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov, ediţie îngrijită, tradusă, prefaţată şi adnotată de către profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Lucrarea a văzut lumina tiparului în anul 2014 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Volumul de față suscită interesul, pentru că Ivan Aksakov, prezintă în scrisorile sale, într-un mod inedit, din trăirile și trăsăturile românilor din ținuturile la care facem referire, vorbind despre gospodăriile oamenilor de aici, dar și despre harnicia și frumusețea femeilor; de asemenea, ne oferă amănunte despre credință, port, obiceiuri, fiind atent nu doar la basarabeni, ci și la celelalte minorități conlocuitoare din Basarabia acelor vremuri.

Raportat la cele prezentate, se cuvine a conchide prin câteva cuvinte care aparțin lui Borges, romancier, poet, eseist argentinian: „Întotdeauna m-am imaginat Paradisul ca fiind un fel de bibliotecă”.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de miercuri, 19 MARTIE 2025, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM) pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Rromii din Botoșani – probleme și realizări – prin vocea activistului rom Jupiter Borcoi – subiecte ale emisiunii Viața Rromilor de luni, 17 MARTIE 2025, ORA 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 17 martie 2025, 08:47

În ediția de astăzi a emisiunii Viața Romilor, facem popas acasă la etnicii romi din Municipiul Botoșani. Invitat la dialog avem pe domnul Jupiter Borcoi, lider al romilor din Botoșani, consilier pentru problemele romilor în Primaria Municipiului Botoșani; pentru că am amintit de problemele romilor, astăzi, interlocutorul nostru ne expune câteva dintre acestea, prilej de a ne îndrepta pașii și spre reprezentanții administrației locale, pentru a afla care este situația.

Până atunci, în prima secvență audio pe care o postăm, Jupiter Borcoi ne zugrăvește, prin cuvânt, o imagine a Comunității de Romi din Botoșani, cu accent pe numărul acestora, ocupații, proiecte implementate (dezvoltare a infrastructurii, de antreprenoriat social, educaționale, de formare profesională), programe care au avut și au ca principal obiectiv îmbunătățirea vieții romilor.

Vă reamintim că în ediția de astăzi a emisiunii noastre, facem popas acasă la romii din Municipiul Botoșani. Stăm de vorbă, după cum bine știți, cu domnul Jupiter Borcoi, lider al romilor din Botoșani. Jupiter Borcoi în următoarele minute ne povestește despre câteva probleme pe care, de ani buni, le au etnicii romi din Botoșani. Problemele pe care Domnia Sa le amintește sunt întâlnite și în rândul majoritarilor.

Dragi prieteni, în contextul celor expuse de către Jupiter Borcoi, lider al romilor din Botoșani, consilier pentru problemele romilor în Primaria Municipiului Botoșani, în cele ce urmează ne îndreptăm pașii spre liderii din Primăria Botoșaniului. Aflăm care este opinia reprezentanților Primăriei Botoșani, în ceea ce privește problemele expuse de către liderul romilor.

Invitat la dialog avem pe Bogdan Ciprian Buhăianu, viceprimar al Muncipiului Botoșani.

În emisiunea de astăzi facem popas acasă la romii din Municipiul Botoșani. Stăm de vorbă cu domnul Jupiter Borcoi, lider al romilor din Botoșani, consilier pentru problemele romilor în Primaria Municipiului. Dacă am vorbit despre problemele romilor din Botoșani, dificultăți pe care le întâlnim și în alte comunități din țară, în cele ce urmează povestim și despre realizările din rândul membrilor comunității, arătând, astfel, și o imagine pozitivă a acestora. În această privință, pentru că după o experiență – de peste 20 de ani – ca activist rom, profesor de limba romani, coordonator de programe, autor de manuale, domnul Jupiter Borcoi își poate exprima o părere.

Invitat al ediției avem pe domnul Jupiter Borcoi, lider al romilor din Botoșani. În cele ce urmează, interlocutorul nostru ne expune situația etnicilor romi din comunitățile județului Botoșani – Dorohoi, Coșula, Ștefănești, Flămânzi, Săveni, Bălușeni, Mihăileni, Hlipiceni, Trușești și altele – comunități în care viața romilor are urcușuri și coborâșuri. În contextul problemelor din anumite comunități, aproape de finalul dialogului, domnul Jupiter Borcoi sugereză membrilor comunităților din județul Botoșani – mai mult angajament, mai multă implicare. 

Referitor la cele prezentate, încheiem prin câteva proverbe despre muncă, hărnicie și sârguință: „Prin muncă și stăruință vei ajunge la dorință”; „Fă astfel ca nicio oră să nu-ți treacă fără rod”; „Harnicia este soră bună cu bucuria”; „Pământul rodește unde mâna muncește”.

În speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de luni, 17 MARTIE 2025, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Viața Rromilor.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Ziua Națională a ROMÂNIEI – trăiri și semnificații – temă a emisiunii Dialog Intercultural de vineri, 28 FEBRUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 27 februarie 2025, 08:58

În deschiderea manifestării a conferențiat prof. univ., dr. în Științe Istorice, Mihai Cojocariu, cel pe care, astăzi, îl și ascultăm.

În centrul atenției a fost și vernisajul Expoziției „Efigii Istorice” prin intermediul căruia au fost prezentate lucrări de artă ale artistului Valentin Tănase, piese din colecțiile Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați și medalii, timbre din colecția doctorului Victor Bejan.

În cadrul manifestării Grupul de chitariști „UnFolk” al Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria” din Ungheni, Republica Moldova, a prezentat un frumos și emoționant program artistic. Conducător artistic al „UnFolk” este doamna Aliona Leșanu, cea pe care, spre finalul emisiunii, o invităm la dialog.

Manifestarea a avut loc în ziua de vineri, 29 noiembrie 2024, începând cu ora 11 în incinta Palatul Braunstein din târgul Iașului.

Până a sta de vorbă cu artistul Valentin Tănase, cel care ne vorbește despre importanța expoziției „Efigii istorice”, o invităm la dialog pe doamna Aurica Ichim, manager al Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, ce care ne oferă o imagine completă a acțiunii culturale de zilele trecute din târgul Iașului.

În cele ce urmează, de la același eveniment invităm la dialog pe artistul plastic Valentin Tănase, cel care ne conturează, prin cuvânt, o imagine a Expoziției „Efigii istorice”, expoziție care are o însemnătate aparte pentru Domnia Sa, spunându-ne că în viața sa „istoria este o carte vie”.

Aflăm amănunte concrete despre tablourile expuse și conținutul acestora, amintindu-ne, astfel, de fiecare moment important din istoria țării noastre. „Copilăria a fost însoțită întotdeauna de istorie” ne mai precizează artistul plastic Valentin Tănase. 

Înaintea deschiderii manifestării de zilele trecute de la Iași, din incinta Palatului Braunstein, eveniment dedicat Zilei Naționale a României, am avut stat de vorbă și cu istoricul Mihai Cojocariu, cel care ne vorbește despre importanța datei de 1 Decembrie din Istoria Românilor.

Istoricul Mihai Cojocariu apelează la câteva documente istorice, pentru că așa este și firesc, întărind viziunea înaintașilor în ceea ce privește însemnătatea patriei; din păcate, istoricul Mihai Cojocariu, cu părere de rău, amintește despre modul cum se face astăzi politică, aducând în centrul atenției actanții principali ai istoriei noastre; interlocutorul nostru se arată profund nemulțumit de ceea ce se întâmplă, astăzi, în ceea ce privește păstrarea, conservarea și promovarea mărcilor identitare pe care le au românii în zestrea lor spirituală și materială.

Dincolo de festivismul pe care îl arătăm la fiecare mare sărbătoare, imediat uităm de importanța istoriei pe care ne-au lăsat-o înaintașii și pentru care mulți dintre ei s-au jertfit chiar cu prețul vieții. Dragii noștri ascultători, toate acestea reies din discursul istoricului Mihai Cojocariu, de aceea vă invităm să-l urmăriți cu mare atenție, pentru că rar, din păcate, spunem lucrurilor pe nume.

Dragi prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre relatăm de la un frumos eveniment organizat, la Iași, cu prilejul Zilei Naționale a României. Manifestarea a fost organizată de către reprezentanții Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

Evenimentul și-a propus să aducă în atenția publicului, și a și reușit, cele mai importante evenimente și personalități din istoria poporului român, de la formarea sa și până la încoronarea de la Alba Iulia.

Manifestarea a avut loc în ziua de vineri, 29 noiembrie 2024, începând cu ora 11 în incinta Palatului Braunstein din târgul Iașului.

Stimați prieteni, aproape de finalul evenimentului ne-am întâlnit și cu reprezentanții Grupulului de chitariști „UnFolk” al Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria” din Ungheni, Republica Moldova,  grup care a prezentat un frumos și emoționant program artistic.

Conducător artistic al „UnFolk” este doamna Aliona Leșanu, cea pe care o invităm la dialog.

Istoricul Mihai Cojocariu vorbea în discursul Domniei Sale de o scriere de-a istoricului, omului politic, publicistului Mihail Kogălniceanu, reamintim că este vorba despre Ștefan cel Mare în târgul Băiei și închiem amintind câteva cuvinte din această scriere, evident, dacă ne uităm doar la titlul acesteia ne dăm seama că este vorba despre Principele Ștefan cel Mare, cităm: „Nici una din însușirile cu care poeții s-au plăcut a împodobi pe poruncitorii națiilor nu-i lipsea: vitejie, duh înalt, iubire de dreptate unită cu o cuvenită energie spre a insufla totodată respect și dragoste, adevărata înțelegere a duhului poporului și a trebuințelor sale, iubirea patriei mai mult decât a tronului său și, în sfârșit, și acele virtuți private, acea umilință ce raportează toate isprăvile nu sieși, ci Dumnezeului atotputernic, acea blândețe ce trage inima supușilor, acea dărnicie ce vine în ajutorul fieștecărui lipsit și pătimaș. Istoria a patruzeci și șapte de ani a domnirii sale dovedește prin vii fapte toate aceste drepte laude. Numele său din numele tuturor domnilor Moldovii este singurul care de către străini nu este mai puțin slăvit decât de pământeni. Pontiful Romei l-a declarat valul creștinității, toți regii și stăpânitorii Europei în viață-i încă i-au mărturisit și i-au recunoscut meritul și puternica lucrare în respingerea barbariei turcești și, prin urmare, în apărarea civilizației Europei”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 28 FEBRUARIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (pe toate frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași (FACEBOOK)

Iași – Dialog intercultural prin noi apariții editoriale – temă a emisiunii Dialog Intercultural de vineri, 21 FEBRUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 20 februarie 2025, 09:42

Concret, s-a făcut vorbire despre cărțile: Scurtă preumblare prin viața și opera lui V. A. Urechia și Incursiune în viața și opera Arhimandritului mitrofor IULIUS SCRIBAN, de Livia Ciupercă.

Celelalte două cărți se intitulează – Joaca anotimpurilor și Calistrat Robu. Culoare și mister, volume semnate de către Corina Matei Gherman.

Cărțile au fost prezentate de către scriitorul Marius Chelaru, preotul profesor Liviu Petcu și pictorul Calistrat Robu.

Moderator al manifestării a fost scriitorul Cassian Maria Spiridon, președinte al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, sub egida căreia a fost organizat evenimentul care constituie subiectul emisiunii de astăzi.

Primul interlocutor al emisiunii este scriitorul Livia Ciupercă, cea care ne creionează, prin cuvânt, o imagine a celor două monografii proaspăt ieșite de sub teascurile tiparului, dar și ne oferă și câteva detalii biografice atât despre Domnia Sa, cât și despre personalitățile surprinse în cele două volume.

Până a începe dialogul cu invitata noastră, pe scurt, îi conturăm un portret.

S-a născut în comuna Berești din județul Galați. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, al Asociației Române de Istorie a Presei.

Livia Ciupercă a pus bazele unui punct muzeal Paul Bujor la Bereşti; este fondator şi coordonator al Simpozionului Naţional „Ioan Petru Culianu” (aflat sub patronajul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi şi al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi); redactor principal, şef departament „critică literară” la revista „Sfera Ionică” din Craiova (din decembrie 2012); îngrijeşte Seria de autor „Al. Lascarov-Moldovanu” a Editurii Doxologia din Iaşi;

Începem, așadar, dialogul cu scriitor Livia Ciupercă.

Temele dialogului – Scurtă preumblare prin viața și opera lui V. A. Urechia și Incursiune în viața și opera Arhimandritului mitrofor IULIUS SCRIBAN; mai aflăm amănunte concrete și despre domeniile de interes ale invitatei noastre în ceea ce privește dragostea pentru a scoate la lumină, evident, pentru fiecare dintre noi, monografii dedicate personalităților județului de origine și nu numai (știut fiind faptul că doamna Livia Ciupercă are o interesantă carte dedicată prozatorului rus Turgheniev și multe altele).

În următoarele minute, stăm de vorbă cu scriitorul Marius Chelaru.

Reamintim că, nu demult, în incinta Casei cu Absidă „Laurențiu Ulici” (str. Grigore Ureche, Nr. 7) au fost lansate patru cărți. Două sunt semnate de către Livia Ciupercă, iar celelate două de către Corina Matei Gherman. Concret, s-a făcut vorbire despre cărțile: Scurtă preumblare prin viața și opera lui V. A. Urechia și Incursiune în viața și opera Arhimandritului mitrofor IULIUS SCRIBAN, de Livia Ciupercă; celelalte două cărți se intitulează – Joaca anotimpurilor și Calistrat Robu. Culoare și mister, volume semnate de către Corina Matei Gherman.

În cele ce urmează, invităm la dialog pe pictorul Calistrat Robu, cel căruia Corina Matei Gherman – cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani – i-a realizat o frumoasă monografie în care este surprinsă viața artistului. Cartea este realizată, evident, într-o bună comunicare cu artistul Calistrat Robu, volum pe care l-am primit în dar la 12 februarie 2023, cu autograful – „Cu drag, prietenului Dumitru Șerban”.

Vă reamintim că relatăm de la un frumos eveniment desfășurat, nu demult, la Iași, în incinta Casei cu Absidă „Laurențiu Ulici” (str. Grigore Ureche, Nr. 7), atunci când au fost lansate patru cărți, volume în care este suprins la cele mai înalte standarde dialogul intercultural, stârnindu-ne, astfel, interesul de a ne apropia de aceste apariții editoriale și de a afla amănunte concrete atât despre oamenii de ieri, cât și despre cei de astăzi.

Corina Matei Gherman ne oferă amănunte concrete despre cele două volume Joaca anotimpurilor și Calistrat Robu. Culoare și mister. Raportat la cea din urmă apariție editorială pe care am amintit-o, Corina Matei Gherman ne precizează că va avea continuitate.

Dragi prieteni, în cele ce urmează, de la același eveniment, postăm un interviu cu preot profesor Liviu Petcu, Parohia Barnovschi, Iași, cel care, succint, ne povestește despre cartea Incursiune în viața și opera Arhimandritului mitrofor IULIUS SCRIBAN, volum semnat de către Livia Ciupercă.

La o simplă căutare pe internet, iată ce ne spune Richard Wurmbrand despre Iulius Scriban, citez din cartea Cristos pe ulița evreiască (p. 43): „Niciodată nu-l voi uita pe arhimandritul Scriban, care în timpul celor mai violente persecuții antisemite a fost gata să ne ajute zi și noapte, intervenind pentru noi în nenumărate ocazii. Acest om care fusese rectorul Institutului Teologic și ai cărui foști studenți erau acum preoți în București îi mustra pe aceia care se aflau la conducerea Ministerului Culturii ori de câte ori ne făceau viața greu de trăit și ne numeau jidani. El îi întreba: Așa v-am învățat eu? Oare n-a fost și Iisus un jidan? Și oare n-a fost și Maica Domnului o jidancă?”.

În urma acestor cuvinte, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu părintele Liviu Petcu, prin discursul căruia întărim cele scrise de către Wurmbrand. Părintele Petcu are cuvinte de apreciere pentru inițiativa editorială semnată de către doamna Livia Ciupercă.

Referitor la cele pe care le-am prezentat, se cuvine a conchide prin proverbele: „Cărțile sunt prieteni reci, dar siguri”; „Viața este o carte, iar noi o filă din ea”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 21 FEBRUARIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Calistrat ROBU și Ioana Silvia HODAȘ (Facebook)

Centrul Național de Cultură a Rromilor din București, apariții editoriale – subiecte ale emisiunii Viața Rromilor de luni, 17 FEBRUARIE 2025, ORA 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 17 februarie 2025, 07:49

Doamna Norica Costache ne spune că produsele editoriale din cadrul Editurii Centrului Național de Cultură a Romilor, editură înființată în anul 2015, ajung în comunitățile de romi din întreaga țară.

Aflăm amănunte concrete și despre editarea cărților pentru copii, volume care apar atât în limba română, cât și în limba romani.

Cartea Tiro, Miro și Diro, de Roxana Mădălina Gheorghe și tema reflectată în firul narativ al acesteia, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Centrului Naţional de Cultură a Romilor în anul 2019, București, un alt subiect al dialogului.

Stimați prieteni, după cum bine știți încă din incipit, în ediția de astăzi a emisiunii noastre împreună cu doamna Norica Costache povestim despre căteva cărți editate de către reprezentanții Editurii Centrului Național de Cultură a Romilor din București. Volumele editate sub egida Centrului sunt distribuite în mod gratuit în comunitățile de romi din țară și nu numai. Toate aceste produse editoriale, la o simplă căutare pe internet, pot fi găsite pe siteul https://ikultura.ro/

În cele ce urmează, de la interlocutorul nostru aflăm amănunte concrete despre cartea – Nicolae Gheorghe – O viață dedicată rromilor. Culegere de texte, eseuri, dialoguri, lucrare apărută în anul 2016 la Editura Centrului Național de Cultură a Romilor din București.

Invitat al ediției de astăzi a emisiunii noastre este doamna Norica Costache, coordonator al Programului Editorial din cadrul Centrului Național de Cultură a Rromilor din București.

În cele ce urmează, de la interlocutorul nostru aflăm amănunte concrete despre două cărți scrise de către Vasile Ionescu (activist rom, scriitor, filozof), cercetări care a văzut lumina tiparului la Editura Centrului Național de Cultură a Rromilor din București. Acestea sunt: PAKIV & SOLAH. Testamentul demnității și libertății rromilor. O introducere în gândirea lui Nicolae Gheorghe, carte care a văzut lumina tiparului în anul 2018, la București, Editura Centrului Național de Cultură a Rromilor și Țiganomahia. Călăuza rătăciților. 1001 nopți și gânduri despre rromi, 2020, București, aceeași editură.

Astăzi, după cum bine știți, stăm de vorbă cu doamna Norica Costache, coordonator al Programului Editorial din cadrul Centrului Național de Cultură a Rromilor din București.

Din ultima înregistrare cu domna Costache Norica, aflăm amănunte concrete despre cartea Rromii: sclavie și libertate. Constituirea și emaniciparea unei noi categoriii etnice și sociale la nord de Dunăre: 1370 – 1974, de istoric Petre Petcuț. Invitata noastră ne mai prezintă și două dicționare didactice de limba rromani, dicționare apărute, nu demult, la Editura Centrului Național de Cultură a Rromilor din București.

În contextul subiectelor prezentate, vă invităm să accesați și https://ikultura.ro/ acolo unde, în format pdf, găsiți toate aceste produse editoriale pe care, astăzi, le-am prezentat. Pe aceeași platformă găsiți mai tot ceea ce se întâmplă în viața rromilor, din punct de vedere cultural, în întreaga țară.

Raportat la cele creionate, conchidem: „Sunt două lucruri esențiale care te vor face înțelept – cărțile pe care le citești și oamenii pe care-i întâlnești” (Jack Canfield); „Dacă vrei să-mi zici cum este inima unui om, nu-mi spune ce citește, spune-mi ce recitește” (François Mauriac); „A învăța să citești înseamnă să aprinzi un foc și fiecare silabă este o scânteie” (Victor Hugo).

În speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de luni, 17 FEBRUARIE 2025, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Viața Rromilor.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Grigore Vieru, „aduceri aminte” – temă a emisiunii Dialog Intercultural de vineri, 14 FEBRUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 13 februarie 2025, 10:35

Stimați prieteni, anul acesta, chiar astăzi, 14 februarie, poetul Grigore Vieru ar fi împlinit 90 de ani de la naștere. La 18 ianuarie 2009 poetul Grigore Vieru „a plecat din lumea cu dor în cea fără de dor”. Manifestări, în ultima perioadă, dedicate atât nașterii, cât și „plecării dincolo” au fost organizate pe cele două maluri ale Prutului, evenimente care au reflectat viața și opera poetului.

Pentru că nimic nu este întâmplător, iată că, anul trecut, la 14 februarie, ne-am purtat pașii prin Parcul Copou, acolo unde reprezentanții actului cultural din târgul Iașului s-au întâlnit pentru a-și aminti de Grigore Vieru.

Pentru a vă stârni interesul și a sta alături de Radio Iași, până la ora 21, spre finalul emisiunii, din arhiva Radio Iași, difuzăm vocea poetului Grigore Vieru și a regretatei Leonida Lari, cea care-și exprimă o opinie despre viața și opera lui Vieru.

Până atunci, în deschiderea emisiunii, difuzăm un dialog interesant, spunem noi, cu poetul Liviu Apetroaie, cel care la 1 februarie 2025 a lansat într-o sală arhiplină (Sala Cupola, Palatul Braustein), în Iași, un nou volum de versuri, subiect al unei viitoare ediții a emisiunii Dialog intercultural. Următorul dialog ne aduce aminte de scriitorul și omul Grigore Vieru, dar și de rolul pe care-l juca, în vremuri apuse (îl joacă și astăzi, contextul este diferit), Radio Iași, pentru românii din ținuturile de pe cele două maluri ale Prutului și nu numai.

Astăzi, stăm de vorbă și cu muzeograf Andrei Prohin de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău, cel care ne vorbește despre istoricul cimitirului din zona centrală a Chișinăului, acolo unde își duc somnul de veci cei mai importanți români din Moldova, între care Grigore Vieru și Leonida Lari ale căror voci, din arhiva Radio Iași, le difuzăm spre finalul ediției.

De la același eveniment, de anul trecut, dedicat poetului Grigore Vieru, în cele ce urmează difuzăm un dialog cu scriitorul Nicolae Busuioc din Iași. Nicolae Busuioc își amintește, cu emoție, atât de întâlnirile cu poetul Grigore Vieru, cât și de importanța operei sale.

Dragi prieteni, în cele ce urmează stăm de vorbă cu scriitorul Daniel Corbu. Reamintim că înregistrările sunt realizate de către subsemnatul, anul trecut, la Iași, lângă bustul poetului Grigore Vieru din Parcul Copou (realizat în bronz de către arhitectul Gheorghe Gheorghiţă), atunci când s-au împlinit 89 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru, întâlnire care, de altfel, a avut loc – și astăzi (14 februarie 2025) – în Dealul Copoului.

Daniel Corbu ne vorbește despre lupta pe care a dus-o de-a lungul vieții sale – prin opera sa și nu numai-, poetul Grigore Vieru, în ceea ce privește cucerirea drepturilor românilor din Basarabia la limbă, istorie, identitate, temă întărită, spre final, chiar de vorbele regretatului poet.

Prezent la Chișinău, zilele trecute, la un eveniment de tristă amintire, din păcate, dedicat poetului național Mihai Eminescu, pentru că sunt organizate și astfel de manifestări în peisajul nostru cultural, am reușit ca din această călătorie să culeg numai și numai momente plăcute. Concret, după o vizită în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău, vizită pe care am făcut-o alături de poetul ieșean Mihai Savin, muzeograful Andrei Prohin ne propune o vizită la Cimitirul Central din Chișinău. Imediat ce am ajuns aici, muzeograful Andrei Prohin ne-a oferit un scurt istoric al Cimitirului Central din Chișinău, numit impropriu Cimitirul Armenesc, fiind unul dintre cele mai cunoscute cimitire din Republica Moldova. A fost fondat în anul 1811. Astăzi este locul de odihnă al multor personalități din istoria și cultura Moldovei: Doina și Ion Aldea Teodorovici, Nicolae Sulac, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari și alții.

Dragi prieteni, pentru că am vorbit și vorbim despre viața și opera lui Grigore Vieru, scotocind prin Arhiva Radio Iași, într-o excepțională emisiune realizată de către colega noastră Camelia Savitescu, emisiune intitulată Grai și suflet românesc, iată ce ne spunea, mai ieri, regretatul poet.

În contextul subiectului ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, temă dedicată vieții și operei celui care a fost Grigore Vieru, în cele ce urmează postăm vocea regretatei Leonida Lari, poet, publicist, om politic. Leonida Lari ne vorbește despre generația lui Vieru și dragostea acesteia pentru limba română, recitându-ne și un frumos poem.

Raportat la cele prezentate, conchidem prin poemul ÎN LIMBA TA, de Grigore Vieru, poem pe care l-am găsit într-o carte, volum întiluat Limba în care suntem (Agenția LITERA, Chișinău, 1993): În aceeaşi limbă/ Toata lumea plânge,/ În aceeaşi limbă/ Râde un pământ,/ Ci doar în limba ta/ Durerea poţi s-o mângâi,/ Iar bucuria/ S-o preschimbi în cânt./ În limba ta/ Ţi-e dor de mama,/ Şi vinul e mai vin,/ Şi prânzul e mai prânz./ Şi doar în limba ta/ Poţi râde singur,/ Şi doar în limba ta/ Te poţi opri din plâns./ Iar când nu poţi/ Nici plânge şi nici râde,/ Când nu poţi mângâia/ Şi nici cânta,/ Cu-al tău pământ,/ Cu cerul tău în faţă,/ Tu taci atunce/ Tot în limba ta.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 14 FEBRUARIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

(II)„Secolul de aur” al Ortodoxiei de Rit Vechi (Vol. III), de F. E. Melnikov – temă a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de miercuri, 12 FEBRUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 10 februarie 2025, 09:20

Cecetarea teologului Melnikov cuprinde trei volume și a apărut la inițiativa și cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, Înalt Preasfințitul Leontie, Arhiepiscop de Fântâna Albă şi București și Mitropolit al creştinilor ortodocşi de rit vechi de pretutindeni, cu sprijinul financiar al Asociației „Comunitatea Rușilor Lipoveni din România”.

Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi este o lucrare valoroasă privind identitatea spirituală a etniei starovere din întreaga lume.

Se cuvine ca în contextul subiectului pe care l-am anunțat să amintim capitolele părții a III-a a cercetării lui F. E. Melnikov, pentru a vă stârni, astfel, interesul de a fi alături de Radio Iași, pentru a ne urmări și astăzi: Perioada „de aur”; Activitatea ierarhico-bisericească; Congresele din întreaga Rusie; Construirea de biserici; Educația și cultura; Învățământul; Serviciul religios și iconografia. Cititul și cântarea în biserică; Personalități ierarhice și bisericesc-obștești; Erudiția, misionariatul, frățiile; Literatura și activitatea de editare; Unificarea Ortodoxiei de Rit Vechi; Pe vechiul drum; Viață și fapte de la fața locului.

Stimați prieteni, o parte dintre temele surprinse în capitolele menționate le-am discutat în ediția de săptămâna trecută a emisiunii noastre.

După cum bine știți, continuăm a prezenta personalitățile din rândul rușilor de veche credință care au jucat un rol major în perpetuarea mărcilor identitare specifice acestora.

În ediția de săptămâna trecută, domnul profesor ne-a vorbit despre biografia și opera lui Arsenie (Șvețov), episcop de Urali; episcopul Innokentie, cu numele de mirean Ivan Grigorievici Usov, mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, unul dintre îndrumătorii teologului F. E Melnikov; Arseni Ivanovici Morozov, întemeietor al unui dintre cele mai celebre coruri ale staroverilor, vestit în întreaga Rusie, cunoscut și ca editor al unor importante cărți de cîntări religioase pe partituri „cu cîrlige”, extrem de prețioase pentru întreaga Ortodoxie de Rit Vechi.

Astăzi, de la domnul profesor Leonte Ivanov aflăm amănunte despre viața și realizările altor personalități din rândul rușilor staroveri. De exemplu: Dmitri Vasilievici Sirotkin și legătura să cu cercetarea Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, cercetare în jurul căreia se țese o poveste interesantă; Pavel Pavlovici Reabușinski, un alt nume care a jucat un rol major în perpetuarea credinței ortodoxe de rit vechi, născut la Moscova în iunie 1873 și s-a stins la Paris, la 7 octombrie 1955, înmormîntat în celebrul cimitir Sainte-Genevieve-des-Bois, nu departe de Paris, acolo unde își duc somnul de veci alte nume mari ale exilului rus.

După cum bine știți, invitat la microfonul Radio Iași avem pe domnul profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Subiectul dialogului: Partea a III-a intitulată „Secolul de aur” al Ortodoxiei de Rit Vechi din Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, volum care a apărut în anul 2024 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Chiar dacă la 17 aprilie 1905 a fost emis de către cancelaria Țarului Nikolai al II-lea decretul toleranței religioase, prigoana împotriva rușilor de veche credință a continuat, temă despre care aflăm amănunte.

În exclusivitate, domnul profesor Leonte Ivanov ne amintește de un proiect editorial (n.n. Răspunsurile din Pomorie) foarte interesant, proiect la care se lucrează chiar în aceste timpuri, iar cea răspunzătoare este doamna profesor Marina Vraciu, temă despre care aflăm mai multe detalii.

În acest context, se cuvine a aminti și alte două proiecte editoriale de înaltă ținută academică: Viața protopopului Avvakum, scrisă de el însuși (Житие протопопа Аввакума им самим написанное), traducere din limba rusă veche, note, postfață, tabel cronologic de Marina Vraciu, cu prefața, „În Siberia, cu trupul, cu sufletul…” semnată de către Leonte Ivanov și Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, cărți prezentate pe calea undelor Radio Iași în emisiunea noastră.

Trebuie să subliniem că în această activitate „de aur”, precum ne spune Melnikov în volumul al III-lea (n.n. „Secolul de aur” al Ortodoxiei de Rit Vechi), alături de bărbați s-au implicat intens și femeile starovere, pentru că și ele au fost și sunt membre cu drepturi depline ale Sfintei Biserici a lui Hristos. Despre implicarea acestora s-au scris foarte multe cărți, texte, articole, cercetări și se cuvine a aminti Semnificația femeii în schismă, de Piotr Semionovici Smirnov (Смирнов, Петр Семенович). Aflăm de la domnul profesor Leonte Ivanov numele acestor femei și rolul lor în ceea ce privește perpetuarea credinței ortodoxe de rit vechi, nume pe care ni le amintește și Melnikov în cartea sa, spunându-ne că „după ele pot fi judecate alte mii de astfel de femei zeloase și biruitoare întru credință. În educația copiilor, femeile-mame au o importanță cu mult mai mare decît bărbații-tați. La fel și în viața de familie, ca și în cea bisericească. În multe din parohiile starovere, s-au constituit comitete de femei, pentru a servi nevoilor bisericii și ale obștii; în cîteva comunități, femeile au fost alese membre ale consiliilor, în cinul de staroste, casier și în alte funcții pe lîngă parohii” (p. 318).

Continuăm dialogul cu domnul profesor universitar, specialist în Științe Filologice, Leonte Ivanov, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Tema dialogului: volumul al III-lea „Secolul de aur” al Ortodoxiei de Rit Vechi din Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, volum care a apărut în anul 2024 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Întreaga cercetare a lui F. E Melnikov, carte în trei volume (n.n. Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi) este îngrijită, tradusă în limba română și adnotată de către invitatul ediției de astăzi.

Din următoarea secvență audio pe care o postăm, aflăm amănunte despre atașamentul pe care l-au avut de-a lungul secolelor rușii staroveri pentru țara mamă; aceștia nu s-au răzbunat niciodată; mai mult, atunci când au construit noi biserici, când construit și deschis școli, construit și deschis tipografii, pentru a edita cărți, periodice s-au arătat foarte uniți. Pe de altă parte, imediat după instaurarea bolșevicilor la putere în Rusia (februarie 1917, octombrie același an) a urmat – iar și iar – prigoana. Aflăm detalii și despre însemnătatea acestui secol „de aur” pentru Ortodoxia de Rit Vechi, care a fost extrem de scurt, estimativ 10-12 ani, însă „acest interval de timp face cît un secol întreg și merită cu adevărat denumirea de aur căci el a fost în realitate slăvit, strălucitor, bogat în conținut și de o profundă vitalitate” (Vol. III, p. 216, 217).

Stimați prieteni, raportat la cele două ediții ale emisiunii noastre, ediții dedicate volumul al III-lea „Secolul de aur” al Ortodoxiei de Rit Vechi din Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România (2024), împreună cu domnul profesor, specialist în Filologie, Leonte Ivanov, se cuvine a trage concluziile, subliniind astfel importanța cărții de față pentru fiecare dintre noi, căreia i se alătură și cercetarea – În căutarea tărîmului izbăvitor. Schițe pentru o istorie a rușilor lipoveni din România. Aceasta din urmă fiind editată cu sprijinul financiar al Comunității Rușilor Lipoveni din România, semnată de către prof. univ., dr. în filologie, Leonte Ivanov, șef al Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” din cadrul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Cartea a văzut lumina tiparului – în anul 2021 – la Editura Doxologia din Iași, respectiv Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.

Gândindu-ne la cele discutate, pentru a vă stârni interesul – și pentru al treilea volum din cercetarea lui F. E. Melnikov, încheiem: Scurtul interval cuprins între 1905, anul decretării toleranței religioase în Rusia, și 1917, momentul declanșării sîngeroasei revoluții bolșevice, a fost numit „veacul de aur” al Ortodoxiei de Rit Vechi, datorită activității extrem de dinamice și de bogate în conținut, pe care au desfășurat-o adepții vechii credințe. S-au ridicat și s-au împodobit biserici, slujbele s-au oficiat în mod liber, s-au editat reviste și s-au scris cărți, s-au organizat Soboare și Congrese, s-au înființat școli și asociații. O asemenea vivacitate a vieții religioase, obștești și culturale n-avea cum să treacă neobservată și să nu trezească mînia reprezentanților Bisericii stăpînitoare, care au căutat noi metode de îngrădire a libertăților dobîndite de staroveri și de prigonire a liderilor acestora, reușind să transforme veacul „de aur” într-unul „de piatră” (prof. univ. dr. Leonte Ivanov). Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de miercuri, 12 FEBRUARIE 2025, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM) pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: CRLR

Anul Nou Chinezesc sărbătorit la EuroEd și UMF Iași (I) – subiect al emisiunii Dialog intercultural de vineri, 31 IANUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 31 ianuarie 2025, 11:27

Concret, prin intermediul acestor acțiuni culturale s-a celebrat Anul Nou Chinezesc, sărbătoare care a continuat atât miercuri, 29 ianuarie 2025 în incinta Insitutului „Confucius” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa, cât și în ziua de joi, 30 ianuarie, între orele 11 – 13, în incinta Liceului EuroEd de pe Strada Sărăriei, Nr. 212.

În contextul acestor evenimente, în ziua de luni, 27 ianuarie 2025, am poposit în incinta sediului Fundației EuroEd din târgul Iașului, Strada Florilor, Nr. 1C.

Am dialogat cu doamna profesor emerit, specialist în Filologie, Anca Cristina Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd, cea care în prima secvență audio pe care o postăm ne prezintă unitatea de învățământ pe care o coordonează, cu accent pe principalele proiecte implementate, în ultima perioadă, în cadrul acesteia; aflăm amănunte atât despre departamentele Fundației EuroEd, cât și despre obiectivele acestora. Parteneriatele încheiate dintre EuroEd și instituțiile culturale din Iași și nu numai, un alt subiect ale primei secvențe audio.

Astăzi stăm de vorbă cu doamna profesor emerit, dr. în Filologie, Anca Cristina Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd din Iași.

În ziua de 23 ianuarie, la Iași, în incinta sediului Fundației (Str. Florilor, Nr. 1C), reprezentanții Școlii Primare EuroEd au organizat o serie de manifestări culturale dedicate atât elevilor școlii, cât și familiilor acestora.

Concret, prin intermediul acestor acțiuni s-a celebrat Anul Nou Chinezesc, sărbătoare care a continuat în ziua de 30 ianuarie, între 11 și 13, în incinta Liceului EuroEd de pe Strada Sărăriei, Nr. 212.

Despre programul manifestării, cu accent pe principalele ateliere organizate (pictură tradițională chineză; decupaj artistic din hârtie; caligrafie chineză; ceremonia ceaiului; demonstrații muzicale și altele) aflăm detalii concrete din următoarele secvențe audio pe care le postăm.

Doamna profesor emerit, specialist în Filologie, Anca Cristina Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd, succint, ne povestește și despre Anul Nou Chinezesc.

Acesta a fost sărbătorit la 29 februarie 2025 de către chinezii din întreaga lume. Cu acest prilej, reprezentanții Institutului „Confucius” al Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, în ziua miercuri, 29 ianuarie, începând cu ora 14, au organizat Festivalul Cultural de Primăvară. Manifestarea este dedicată Anului Nou Lunar. În programul acțiunii culturale au fost organizate ateliere de caligrafie, tăieturi tradiționale din hârtie, jocuri tradiționale (Gobang, Pitch-Pot), tenis de masă și altele. Un alt moment al evenimentului a fost spactacolul artistic programat începând cu ora 15. Spectacolul a inclus un solo pipă interpretat de Zhao Ying, un cântec tematic și un dans traditional specific zestrei culturale chineze.

Atât despre toate acestea, cât și despre buna comunicare dintre reprezentanții celor două culturi (română și chineză), aflăm amănunte din următoarele secvențe pe care le postăm. Vă invităm să ascultați, cu atenție, pentru că, în exclusivitate, aflăm amănunte interesante despre China și cultura acesteia.

Raportat la toate cele pe care le-ați ascultat din înregistrările postate, împreună cu doamna profesor Anca Cristina Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd, se cuvine a trage concluziile.

Pentru că am povestit despre Anul Nou Chinezesc, subiect și al altor viitoare ediții ale emisiunii Dialog intercultural, se cuvine a face și câteva precizări.

Concret, este cea mai importantă sărbătoare tradițională a chinezilor din întreaga lume. Orginea acestei sărbători este foarte veche și în jurul ei în mentalul colectiv chinezesc și nu numai circulă foarte multe datini, obiceiuri, cutume, basme și legende.

Anul Șarpelui (29 ianuarie 2025) a fost precedat de Anul Dragonului (10 februarie 2024) și va fi urmat de Anul Calului (17 februarie 2026).

Raportat la cele prezentate, conchidem prin câteva urări specifice Anului Nou Chinezesc, urări pe care le transmitem, pentru dumneavoastră, prietenii Radio Iași: „Să ai bogăție și prosperitate în viață. Sper ca norocul să te urmeze în fiecare pas și casa ta să fie plină de fericire. Xin Nian Kuai Le!”; „La Mulți Ani Chinezesc fericit! Sper ca norocul să nu te părăsească niciodată și să te binecuvânteze mereu!”; „La Mulți Ani Lunar. Sper că norocul să te urmeze oriunde te-ai duce”. Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 31 IANUARIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Fundația EuroEd

Scriitorul Emil Iordache – 70 de ani de la naștere, 19 ani de la „marea plecare” – temă a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni de miercuri, 1 IANUARIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 30 decembrie 2024, 16:46

Stimați prieteni, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, relatăm de la un eveniment desfășurat, la Iași, în incinta Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, manifestare dedicată regretatului profesor universitar, slavist, scriitor, traducător, Emil Iordache, născut la 16 decembrie 1954 în localitatea Movileni, Iași și plecat în „satul stelelor” la 11 octombrie 2005.

Până a da cuvântul domnului profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov, vă invităm să ascultați un colind, colind care a deschis manifestarea dedicată universitarului Emil Iordache, în interpretarea studenților Ștefan Tudor Baciu și Tudor Stănescu.

Dragi prieteni, în ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni ne amintim de profesorul, scriitorul, traducătorul Emil Iordache, cel care a fost comemorat, la Iași, în ziua de joi, 19 decembrie 2024, începând cu ora 14, în incinta Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Cu acest prilej, întru aducere aminte atât a biografiei, cât și a operei regretatului dascăl, în cele ce urmează vă invităm să ascultați un scurt dialog cu domnul profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov, șeful Catedrei de Slavistică „Petru Caraman”.

În cele ce urmează atât despre viața, cât și despre opera regretatului scriitor Emil Iordache ne povestește scriitorul Liviu Apetroaie, prieten apropiat al regretatului dascăl.

Scriitorul Liviu Apetroaie ne creionează un portret profesional al regretatului scriitor Emil Iordache, amintindu-ne și câteva întâmplări trăite alături de Domnia Sa; calitățile de publicist ale lui Emil Iordache sunt scoase în evidență de către Liviu Apetroaie.

Pe domnul profesor Emil Iordache de care ne-am amintit în postarea noastră – Dumnezeu să-l ierte! Noi, cei de aici, bine ar fi să-i citim scrierile, traducerile, poeziile, publicistica și toate acestea se întind pe câteva mii de pagini, pagini din care multe avem de învățat.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de miercuri, 1 IANUARIE 2025, între 20:30-21:00, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM) pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim online – AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

FOTO: Leonard LUNGULEAC

Emil Iordache, „un univers de personaje”

Emil Iordache s-a născut în anul 1954. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1975-1979).

Mai întâi profesor în învățământul gimnazial, apoi secretar de redacție al publicației „Caiete botoșănene”, asistent universitar, lector, conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Litere din Iași, Catedra de Slavistică „Petru Caraman”, al cărei șef a fost în perioada 1998-2005, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990.

Opera sa cuprinde: cărți de critică literară, studii și eseuri, traduceri, ghiduri de conversație.

Emil Iordache, scriitorul

– Pașii Poetului (în colaborare cu Gellu Dorian), Edit. Sport Turism, București, 1989; ed. a II-a: Editura Timpul, Iași, 2000;

– Semiotica traducerii poetice, Editura Pan, Iași, 1993; ed. a II-a: Editura Junimea, Iași, 2003;

– Carte către Serghei Esenin, Editura Timpul, Iași, 1995;

– Evadări din Zoorlanda, Editura Moldova, Iași, 1998;

– Serghei Esenin. Omul și Poetul, Editura Junimea, Iași, 1998;

– Literatura orizontală, Editura Timpul, Iași, 1998;

– Cărțile de pe masă, Editura Timpul,  Iași, 2000;

– Studii despre Gogol, Editura Timpul, Iași, 2000;

– Persanul cu nas de argint. Studii și eseuri, Editura Moldova, Iași, 2002;

– Variațiuni pe marginea Subteranei. Studii și eseuri, Editura Junimea, Iași, 2004

Emil Iordache, traducătorul

– Feodor Abramov, Casa, Editura Univers, București, 1985;

– Timur Zulfikarov, Poemele peregrinărilor, Editura Univers, 1990;

– Lev Șestov, Începuturi și sfîrșituri, Editura Institutului European, Iași, 1993;

– Boris Pasternak, Doctor Jivago, Editura Moldova, Iași, 1994; ed. a II-a: 1997; ed. a III-a Edit. Polirom, Iași, 2000;

– Iosif Brodski, Din nicăieri, cu dragoste, Editura Timpul, Iași, 1995;

– Boris Pasternak, Doctor Jivago (versurile din roman), Editura Helicon, Timișoara, 1996;

– Dmitri Merejkovski, Gogol și diavolul, Editura Fides, Iași, 1996;

– Vladimir Nabokov, Clipa de curaj, Editura Panteon, Piatra Neamț, 1996;

– F.M. Dostoievski, Însemnări din subterană, Editura Timpul, Iași, 1996;

– Dmitri Merejkovski, Rusia bolnavă, Editura Fides, Iași, 1997;

– Dmitri Merejkovski, Evanghelia necunoscută, Editura Fides, Iași, 1997;

– Andrei Platonov, Marea subterană, Editura Moldova, Iași, 1997;

–  F.M. Dostoievski, Idiotul, Editura Polirom, Iași, 1998;

– F.M. Dostoievski, Jurnal de scriitor (în colab.), vol. I-III, Editura Polirom, Iași, 1998-2000;

– A.S. Pușkin, Talismanul, Edit. Polirom, Iași, 1999;

– Pavel Florenski, Stîlpul și temelia adevărului (în colab.), Editura Polirom, Iași, 1999;

– Viktor F. Vostokov, Incursiuni în medicina tibetană, Editura Polirom, Iași, 2001;

– N.V. Gogol, Opere, vol. II-III, Editura Polirom, Iași, 2001;

– Nursultan Nazarbaev, Kazahstan – 2030, Chișinău, 2001;

– Nursultan Nazarbaev, În torentul istoriei, Chișinău, 2001;

– Anatoli Mariengof, Serghei Esenin, așa cum a fost, Editura Junimea, Iași, 2002;

– Daniil Harms, Mi se spune capucin, Editura Polirom, Iași, 2002;

– Vladimir Nabokov, Glorie, Editura Polirom, Iași, 2003;

– Lev Tolstoi, Anna Karenina (vol. I-II), Editura Polirom, Iași, 2003;

– Andrei Platonov, Moscova cea fericită și alte nuvele, Editura Polirom, Iași, 2003;

– F.M. Dostoievski, Jucătorul și alte microromane, Editura Polirom, Iași, 2003;

– Vendikt Erofeev, Moscova – Petușki, Editura Cartier, Chișinău, 2004;

– Vladimir Makanin, Underground sau Un erou al timpului nostru, Editura Polirom, Iași, 2004;

– Alexandr Blok, Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, Editura Cartier, Chișinău, 2003

– Aurul lumii ( în colaborare cu Leonte Ivanov), Editura Arc, Chișinău, 2005.

Sursa: Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Iordache)