(EXCLUSIV/ INTERVIU) Cum va arăta finanțarea europeană după 2028 și ce înseamnă acest lucru pentru Moldova? Dragoș Benea, europarlamentar, președintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European: pentru Moldova sunt necesare ”investiți în sănătate, în infrastructura de transport, digitalizare, alimentare cu apă și canalizare, zone urbane și rurale defavorizate și în resursa umană, mai ales tânără”
Publicat de hdaraban, 3 decembrie 2025, 19:14
Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană negociază elementele definitorii ale noului Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Sunt vizate direcțiile de investiții, mecanismele de alocare și rolul regiunilor, în condițiile în care executivul comunitar dorește o centralizare a deciziei de alocare a fondurilor.
România ar urma să beneficieze de aproximativ 60 de miliarde de euro, una dintre cele mai mari alocări la nivel european, însă modul în care vor fi gestionați acești bani ridică numeroase întrebări.
Într-un context marcat de dezbateri privind centralizarea fondurilor, eficiența absorbției și nevoile reale ale comunităților locale, eurodeputatul Dragoș Benea, într-un interviu acordat lui Horia Daraban, a explicat ce mize are țara noastră în negocierile europene, care sunt riscurile noii filosofii de alocare propusă de Comisie și ce priorități ar trebui să vizeze politica de coeziune în regiunea Moldovei.
Din postura de președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, Dragoș Benea a realizat o radiografie a provocărilor și oportunităților pentru regiunea Nord-Est, invocând necesitatea unor investiții consistente și după 2028 în domenii ce variază de la infrastructură, apă și canalizare, până la digitalizare și combaterea migrației tinerilor.
Dragoș Benea: Suntem la începutul discuțiilor, dezbaterilor legate de acest CFM (cadrul financiar multianual) pe 2028-2034. Ce este cert până acum este cifra care este alocată României, aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă importantă, care situează România în primele cinci alocări din acest CFM. Sigur, nu se știe încă și aici o dezbatere dacă vor trebui și alte taxe care să alimenteze această alocare pe 2028-2034.
De dorit este să nu, să fie taxe cât mai puține, dar asta rămâne de văzut în urma dezbaterilor. Pe înțelesul tuturor, aceste alocări vor veni așa cum au venit în acest PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență), sub forma unor planuri naționale și nu sub forma logicii programelor operaționale clasice cu care am fost învățați din 2007 până în anii 2020 încoace. Erau programe sectoriale care se discutau între ministere și regiuni, cele opt regiuni de dezvoltare, așa cum este în zona Moldovei regiunea ADR Nord-Est.
Deși regiunea Nord-Est este una dintre regiunile cu indicatori economici scăzuți, una dintre cele mai sărace regiuni din Europa, la gradul de absorbție a fondurilor, ADR Nord-Est, Agenția de Dezvoltare Nord-Est, în parteneriat cu toate cele șase județe și cu primării din cele 6 județe, au ocupat întotdeauna un loc important, un loc fruntaș, grad de absorbție de peste 90% în aceste programe pe care le-au avut de gestionat. Și, sigur, asta este o veste bună pentru regiunea noastră.
Horia Daraban: Având în vedere schimbarea de filozofie în ceea ce privește construcția direcțiilor de cheltuire a fondurilor pentru perioada următoare, există această temere și care vine din partea regiunilor europene, că își vor pierde relevanța, că n-ar putea decide, spre ce domenii ar trebui să se ducă aceste fonduri europene. La ora actuală, se vorbește de niște planuri de parteneriat naționale și regionale. Se va garanta importanța rolului regiunilor sau rolul acestora va fi diminuat, repet, în ideea cheltuirii banilor europeni pentru perioada 2028-2034?
Dragoș Benea: Cu siguranță, nu se va garanta. Într-adevăr, există o temere și acestea sunt dezbaterile și din cadrul Comisiei și din plenul Parlamentului. Sunt dezbateri legate de faptul că se riscă o centralizare excesivă a acestor finanțări în capitalele naționale, riscând să diminueze rolul autorităților locale și regionale, acele structuri care sunt cel mai apropiate de cetățeni și esențiale pentru punerea în practică, cu eficiență, a politicii de coeziune, că aici vorbim de politica de coeziune.
Eu înțeleg foarte bine situația din teren și faptul că o potențială recentralizare a fondurilor, asta se dorește în acest moment, ar putea slăbi rolul autorităților locale și regionale, dar pentru asta urmează să ne batem în Parlament.
Horia Daraban: Dar până la urmă, de ce se dorește această centralizare la nivel național a modului în care vor fi cheltuiți banii europeni?
Dragoș Benea: Aceasta este viziunea Comisiei. Ei pot argumenta fie prin simplificare, fie printr-o absorbție mai bună. Au mai multe argumente cei de la Comisie în acest sens.
S-au schimbat foarte mult și coordonatele. Știm cu toții că Uniunea Europeană a fost supusă la niște teste de stres în ultimii 4-5 ani, de la, dacă vreți, din februarie 2020, când a început Brexit-ul; în 2022, tot în februarie, a început invazia din Ucraina; după ce, a venit criza costurilor cu energia, care a pus sub semnul întrebării și a întârziat foarte multe proiecte, pentru că, efectiv, atunci prețurile au luat-o razna la multe materiale de construcții, materii prime, în plin proces de implementare a proiectelor. Comisia încearcă să se adapteze la această nouă realitate, în care, pe de-o parte, foarte mulți reproșează faptul că nu există un ”lidership” puternic la nivelul Uniunii Europene, în comparație cu ceilalți actori principali pe care îi vedem că gravitează în jurul Europei și care, din punct de vedere militar și tehnologic, pare-se că au niște pași importanți făcuți în față. Dar, din punct de vedere al nivelului de trai, din punct de vedere al investițiilor pentru oameni, din punct de vedere al pozițiilor de coeziune, Uniunea Europeană este evidentă deasupra acestora.
Și Comisia Europeană căută, acesta este viziunea lor, căută să simplifice și să pulseze, să irige, să purjeze cât mai mult și mai repede cât mai multe fonduri europene în teritoriu. Vom vedea ce va ieși din acest meci între Comisia Europeană și Parlamentul European și Consiliul European. Sper ca rolul autorităților locale și regionale să fie unul important în continuare.
Dacă privim la România, într-adevăr, fondurile europene au fost absorbite absorbit mai devreme sau mai târziu. Toate programele s-au închis cu cifre de absorbție bune. Ce este de semnalat și de corijat și de evitat este faptul că ele s-au întins pe foarte mulți ani.
Adică, era de dorit să fie atrase pe intervale de timp mai reduse. Dar aici au funcționat fel de fel de factori obiectivi și subiectivi; factori obiectivi care țin de legislația în achiziții publice, care știm cu toții se începe cu contestație de la studiul de fezabilitate, urmează la proiectul tehnic, după aceea, la proiectul în sine de execuție; factori subiectivi, în criza aceasta pe care nu o poți anticipa și ai o marjă mică de intervenție asupra lor: criza costurilor cu materialele de producție și de construcție. Repet, au fost factori obiectivi și subiectivi care au întârziat absorbția fondurilor europene de-a lungul anilor în România, deși procentual stăm bine, la peste 90%, la foarte multe capitole. Și avem un bun exemplu, un exemplu grăitor în Moldova, pe care îl știm cu toții, autostrada A7, este din fonduri europene și acolo, la un moment dat, a existat întârziere la plată.
Deci, constructorul mergea mai repede cu lucrările și aștepta decontările, dar trebuiau făcute anumite rectificări între capitole. Putem spune că, de exemplu, dacă nu erau fonduri europene, nu aveam un constructor cu capacitate și nu aveam la Ministerul Transportului o echipă bună care a gestionat repede procedurile de achiziție și au fost soluționate repede contestațiile, astăzi, poate, nu ne mai pregăteam de punerea în funcțiune în regim de autostradă a aproape 200 km la București până la Focșani.
Horia Daraban: Din punctul dumneavoastră de vedere, pentru perioada 2028-2034, către ce zone, către ce planuri ar trebui îndreptate fonduri europene, când se vorbește de politica de coeziune raportate, evident, la zona Moldovei?
Dragoș Benea: Dacă mă întrebați pe mine, cu siguranță ceea ce e pe buzele tuturor infrastructura de transport, autostrăzi și conexiuni feroviare, pentru că, în rest, la nivel de drumuri județene și drumuri comunale și drumuri naționale, lucrurile arată bine în Moldova, în regiunea Nord-Est. Va trebui alocată sumă pentru digitalizare. Este evident că, în acest domeniu, nu numai România, dar și regiunea Nord-Est a rămas bine, bine în urmă.
Pentru infrastructura de apă și canalizare, la fel, s-au alocat bani în ultimii ani, dar încă mai e nevoie de investiții mari în infrastructură de apă și canalizare. Sunt județe, cum e Iașul sau Bacăul sau Suceava, unde se fac investiții de mulți ani și într-o manieră judicioasă, dar sunt județe, Neamț, Botoșani, unde lucrările pe apă și canalizare au bătut pasul pe loc. Sigur, trebuie atenție specială alocată zonelor urbane și rurale defavorizate.
Sunt acele orașe monoindustriale, să spunem, gen Buhuși, gen Comănești, în județul Bacău, gen Roznov, Săvinești, gen Dorohoi, exemplele pot continua și în Suceava și Vaslui; zone urbane defavorizate, dar și zone rurale defavorizate, pentru că nu seamănă cele șase județe unul cu altul, dar au și ele zone mai dezvoltate, cele din jurul urbanului, comune din jurul zonei urbane care s-au dezvoltat foarte mult, dar sunt și altele mai către zona de est, mai către Prut, cum este pe Vaslui, Iași, Botoșani, dar și zone din Neamț, Bacău sau Vaslui, sunt zone mai defavorizate și acolo trebuie în continuare alocată resurse și, la fel, trebuie alocată o sumă de bani pentru combaterea, în primul rând, a migrației tinerilor.
Până la alte categorii, ar trebui să vedem cum facem să rămână tinerii acasă și, mai ales, să-i spunem așa, o retenție a talentelor, a celor mai buni de pe băncile școlii, când vorbim de liceu, când vorbim de studii universitare, să găsim soluții să rămână acasă, să-i ținem acasă și să nu-și ia ca primă opțiune întotdeauna plecatul afară. Și în această zonă, Moldova, cred că are de investit sume și cred că fondurile de coeziune, care vor veni în această regiune și România, vor acoperi aceste domenii pe care eu le văd prioritare. Repet, investiți în sănătate, în infrastructura de transport, digitalizare, alimentare cu apă și canalizare, zone urbane și rurale defavorizate și această mină de aur, dacă pot să spun așa, resursa umană, mai ales tânără, de care Moldova nu a adus lipsă niciodată.
Varianta audio a interviului:
Autor: Horia Daraban
Sursa foto: Uniunea Europeană
