(INTERVIU) Prof.dr. Doina Azoicăi, Președintele Societății Române de Epidemiologie la Bună Dimineaţa cu Cristina Spînu (03.05.2020)
Publicat de cristinaspinu,
3 mai 2020, 11:48 / actualizat: 3 mai 2020, 13:30
Cristina Spînu a stat de vorbă cu Președintele Societății Române de Epidemiologie, prof.dr. Doina Azoicăi, despre situația din acest moment a epidemiei în România, dar și despre scenariile posibile ale evoluției pandemiei de coronavirus.
“De vei pleca” este de fapt un cover după “We Wish You Well” din 1979 a britanicilor de la Whitesnake. Varianta în limba română a acestui cântec a fost pusă pe versuri de Cristi Minculescu și Mihai Godoroja.
“Piesa “We wish you well”, după care am produs pentru Zone Records varianta Iris, am ascultat-o de fapt pentru prima oară la un prieten de liceu acasa la el vizionând concertul Whitesnake din parcul Donington. Piesa era folosită ca generic de final al filmării și am avut un vis în acel moment: să o cânte Iris, să o cânte Cristi Minculescu”, declara Mihai Godoroja în august 2019. Anul trecut Metallica a cântat o porțiune a acestui cântec în concertul susținut pe 14 August pe Arena Națională din București.
Versiunea originală a acestei compoziții a apărut în anul 1979 pe “Lovehunter”, al doilea album de studio a celor de la Whitesnake. Piesa este ultima de pe album și are o durată de doar 1.39 minute. Melodia este compusă de vocalistul trupei, David Coverdale. El a fost și vocea grupului Deep Purpel între 1973 și 1976.
Audio Originals – De vei pleca:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org, urban.ro și trupairis.ro.
(INTERVIU) PSIHOLOG Irina Petrea, despre relaţia dintre părinţi şi copii în timpul pandemiei, Bună Dimineaţa cu Cristina Spînu (02.05.2020)
Publicat de cristinaspinu,
2 mai 2020, 11:09 / actualizat: 3 mai 2020, 11:37
Cu siguranță, copiii au nevoie să se simtă iubiți și sprijiniți acum mai mult ca oricând și e normal ca părinții să facă tot ce se poate pentru a le oferi sentimentul de siguranță și protecție.
Însă “meseria” de părinte este probabil una dintre cele mai complicate și, oricât ne-am strădui, nu de puține ori dăm greș. De aceea, sfaturile unui psiholog sunt binevenite, mai ales în perioadele mai grele, ca cea pe care o traversăm acum.
Psihologul Irina Petrea, despre cele mai frecvente tipuri de situații problematice care pot apărea în funcție de vârstă copililor, ca reacție la stres, și desigur, modalități de rezolvare, de gestionare, într-un interviu realizat de Cristina Spînu.
Publicat de cristinaspinu,
2 mai 2020, 10:29 / actualizat: 3 mai 2020, 20:37
Nici Webber nu a scăpat de acuzații de plagiat! La puțin timp după lansarea din ianuarie 1986 a piesei “The Phantom of the Opera”, compozitorul John Brett l-a acuzat de Webber de plagiat. Acesta susținea că Andrew Lloyd Webber a plagiat din compoziția sa “Farewell Song” ce a apărut în 1985. Webber a negat acuzațiile și a demonstrat că o versiune demo a piesei “The Phantom of the Opera” a fost înregitrată de Sarah Brightman și Mike Batt cu un am mai devreme, în 1984.
În 1990, compozitorul Ray Repp îl dă în judecată pe Lloyd Webber, acuzândul că a plagian linia melodică a piesei „The Phantom of the Opera” după cântecul său din 1978 “Till You”. În cele din urmă a reieșit că Ray Repp a fost cel care a plagiat, pentru că „Phantom of the Opera” are la bază compoziția lui Webber din 1973, „Close Every Door„. Unele elemente din „Phantom of the Opera” seamănă cu piesa “Echoes”, din 1971, a celor de la Pink Floyd. Roger Waters, unul din componentii grupului a spus și public, în 1992, că începutul piesei „Phantom of the Opera” are “aceeași structură, aceleași note” dar că “viața e prea scurtă să te deranjezi să-l dai în judecată pe Andrew Lloyd Webber.”
„The Phantom of the Opera” face parte din musicalul „Fantoma de la Operă” și este o compoziție Andrew Lloyd Webber cu versuri de Charles Hart, Richard Stilgoe și Mike Batt. Versiunea originală a melodiei a fost întregitrată de Sarah Brightman (soția lui Webber la acel moment) și Steve Harley, versiune ce este lansata ca single în ianuarie 1986. Piesa devine un hit în Marea Britanie, urcă până pe locul 7 și staționează zece săptămâni în top 10.
Audio Originals – Vorbește marea:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
În 1987, Laura Branigan lansează o versiune cover a piesei, sub numele “Power of Love” pentru al cincilea ei album de studio “Touch”. Varianta ei ajunge doar pe locul 26 în US Billboard Hot 100.
Autralienii de la Air Supply fac o versiune a melodiei „The Power of Love” în vara anului 1985. Ei modifică puțin versurile, pentru a fi din perspectiva unui bărbat („I’m your lady and you are my man” a devenit „You are my lady and I am your man”. Versiunea lor apare sub denumirea „The Power of Love (You Are My Lady)” pentru a nu fi confundată cu piesa cu același nume a celor de la Huey Lewis and the News. Versiunea lor are un succes moderat în Noua Zeelandă și în Canada, unde abia ajunge în top 40.
În 1989 apare și o variantă a acestui cântec în limba Română. Eva Kiss lansează la Electrecord un cover cu numele “Puterea dragostei (E scris în stele)”, pe versuri de Gina Teodorescu.
Versiunea originală a piesei „The Power of Love” a fost lansată de Jennifer Rush în 1984, în Germania, și se regăsește pe albumul de debut „Jennifer Rush”. Varianta originală a intrat pe primul loc în top-urile britanice în 1985 și a devenit cel mai bine vândut single al anului în această țară. De asemenea, a fost single-ul nr. 1 în multe alte țări europene, dar și în Canada, Australia și Noua Zeelandă. Cântecul a fost compus de Jennifer Rush împreună cu Gunther Mende, Candy DeRouge și Mary Susan Applegate.
Succesul piesei în Marea Britanie a dus la promovarea lui internațională în ultima parte a anului 1985 și prima parte a anului 1986, inclusiv la relansarea piesei în Germania. „The Power of Love” a ajuns pe primul loc în top-urile din Australia, Austria, Irlanda, Noua Zeelandă, Norvegia și Spania (unde a fost promovată versiunea în limba spaniolă cu titlul „Si tú eres mi hombre y yo tu mujer„). De asemenea, s-a situat pe locul trei în top-urile din Elveția, Suedia și Belgia.
Casa ei de discuri, CBS, a amânat lansarea melodiei în America de Nord, considerând că are un sound prea european. Totuși, în 1986, „The Power of Love” stationează 13 săptămâni în top-urile din Statele Unite, unde ajunge doar până pe locul 57. Single-ul s-a fost vândut în Marea Britanie în peste 1,5 milioane de exemplare, Jennifer Rush devenind la acel moment prima solistă care avea un milion de discuri vândute în acestă țară.
Audio Originals – Power of Love:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și agerpres.ro.
În luna noiembrie a anului 1964, cei la The Animals înregistrau „Don’t Let Me Be Misunderstood” într-o maniera proprie, mai rock și cu un tempo mai rapid față de vresiunea originală. La început de 1965 The Animals reușesc să ajungă până pe locul 3 în Marea Britanie, pe 4 în top-ul din Canada și pe locul 15 în US Billboard Hot 100. Cele mai multe, dacă nu chiar toate variantele acestui cântec, au fost făcute în maniera lansată de aceștia. Eric Burdon, vocalistul trupei The Animals declara – “Piesa nu a fost niciodată considerată una pop, cumva a ajuns la noi și ne-a plăcut”. În top-ul revistei Rolling Stones a celor mai bune 500 de cântece din toate timpurile, versiunea The Animals a melodiei „Don’t Let Me Be Misunderstood” se regăsește pe locul 322.
Melodia are multe variante cover! În 2015, Lana Del Ray face o versiune pentru albumul “Honeymoon”. Joe Cocker înregistrează piesa pentru albumul de debut “With a Little Help from My Friends” din 1969 iar în 1996 face o altă variantă pentru albumul “Organic”, ce ajunge pe locul 53 în Marea Britanie. Printre cei care au făcut versiuni cover după „Don’t Let Me Be Misunderstood” se mai numara: Elvis Costello, No Mercy, John Legend, Gary Moore, The Killers și Cat Stevens.
Varianta originală a piesei „Don’t Let Me Be Misunderstood” a fost lansată de Nina Simone în anul 1964 pe albumul “Broadway-Blues-Ballads” și este o compoziție Bennie Benjamin, Horace Ott și Sol Marcus. Ea a lansat piesa ca single, dar nu a a avut succes comercial.
Audio Originals – Don’t Let Me Be Misunderstood:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
În anul 1999, fetele de la Dixie Chicks fac o versiune a piesei „You Can’t Hurry Love” pentru coloana sonoră a filmului “Runaway Bride”. Varianta facută de ele ajunge doar pe locul 60 în Statele Unite în top-ul de Country.
Versiunea originală a piesei a fost lansată de celebrul grup The Supremes în anul 1966. Compoziția aparține trio-ului Holland–Dozier–Holland, ce însemna Lamont Dozier și fratele său Brian și Eddie Holland. Cei trei au compus hit-urile “Baby Love” din 1964 pentru The Supremes, “I Can’t Help Myself (Sugar Pie Honey Bunch)” pentru grupul Four Tops în anul 1965, dar și „Reach Out I’ll be There” un an mai târziu.
Melodia a avut ca sursă de inspirație compoziâia „(You Can’t Hurry God) He’s Right on Time” din anii 50’, o piesă gospel compusă și interpretata de Dorothy Love Coates and the Gospel Harmonettes, un grup din Brmingham, Alabama. Varianta originală a fetelor de la The Supremes, ajunge pe primul loc în Statele Unite, pe locul 3 în Canada și în Marea Britanie, unde primește și discul de argint pentru vânzări de peste 300.000 de exemplare. „You Can’t Hurry Love” a fost al doilea single de pe albumul “The Supremes A’ Go-Go”. Ele au lansat și o variantă în limba italiană – “L’amore verra”.
Audio Originals – You Can`t Hurry Love:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Prima înregistrare a cântecului datează din 1908, apoi, în 1939, apare în Mexic în interpretarea lui Alvaro Ortiz. În 1945 piesa ajunge și în Statele Unite, iar la începutul anilor 50’, suedezul William Clauson înregistrează cântecul în mai multe limbi și într-un registru mai lent. În 1956 este înregistrată și o versiune în franceză. Harry Belafonte face și el o versiune, dar aceasta apare abia în 1960. În 1963, Trini Lopez înregistrează “La Bama” pentru albumul “Trini Lopez at PJs”, iar în 1966 îl va lansa ca single.
În versiunea sa folclorică, cântecul era interpretat de trupele de mariachi la nunțile din provincia mexicană Veracruz. Punându-l pe tobe drepte de rock’n’roll și folosind chitări electrice în locul celor acustice, Ritchie Valens, în vârstă de doar 17 ani la vremea respectivă, a obținut un sound în acelasi timp nou și familiar, care s-a bucurat de un succes instantaneu.
Cu toate că versiunea lui nu s-a clasat decât pe locul 22 în top-ul din Statele Unite, aceasta capătă o popularitate și mai mare după apariția filmului “La Bamba” din 1987.
Filmul lui Luis Valdez celebrează viața legendei rock & roll Ritchie Valens, primul star latino al acestui gen. “La Bamba” spune povestea unui puști mexican în vârstă de 17 ani care ajunge celebru peste noapte cu un șir de hit-uri. Pentru film, cei de la Los Lobos reinterpretază “La Bamba”, versiune ce are un succes uriaș în întreaga lume. În top-ul celor mai bune 500 piese din istorie a revistei Rolling Stone, versiunea lui Ritchie Valens este pe locul 345 și singura care nu este în limba engleză. În anul 2000 versiunea lui a fost inclusă în Latin Grammy Hall of Fame.
Ritchie Valens moare la doar 17 ani, în februarie 1959, alături de Buddy Holly într-un accident aviatic ce devine cunoscut ca – „The Day the Music Died” (Ziua în care muzica a murit). Melodia „La Bamba” a lui Ritchie Valens se numără între înregistrările incluse anul trecut în US National Recording Registry. În fiecare an, reprezentanții Bibliotecii Congresului American (US Library of Congress) selectează 25 de înregistrări „relevante din punct de vedere cultural, istoric sau estetic” pentru a fi conservate pentru posteritate.
Audio Originals – La Bamba:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Și ce viață! „Mambo No. 5 (A Little Bit of…)”, în interpretarea lui Lou Bega, a ajuns pe primul loc în top-urile din majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Marea Britanie, Germania și Franța. În Statele Unite ratează primul loc, ajunge doar pe 3, iar în Austrlia s-a menținut pe prima poziție timp de opt săptămâni, devenind cel mai bine vândut single din 1999. „Nu m-am așteptat niciodată la un asemenea succes. Voiam doar ca lumea să se simtă bine, și eu odată cu ei.” mărturisea Lou Bega într-un interviu.
Cântărețul a povestit că a descoperit piesa „Mambo No. 5” a lui Pérez Prado în adolescență, când se afla în Miami. Câțiva ani mai târziu, i-au venit din nou în minte ritmurile ei – s-a apucat să improvizeze versuri și a mai făcut mici modificări la linia melodică, rezultând astfel un megahit care a făcut înconjurul planetei.
După succesul mondial, piesa a devenit obiectul unui proces de drepturi de autor ce a durat șapte ani, între proprietatea lui Prado, Peermusic și producătorii lui Lou Bega. Dupa cei 7 ani de proces în Germania, instanța a decis în favoarea Peermusic. Din 2008, compozitorul originalului, Pérez Prado este trecut co-autor a hit-ului “Mambo No. 5”. Instanța a fost oarecum blândă, pe motiv că producatorii lui Bega luaseră legătura cu cei de la Peermusic înainte de a lansa noua versiune a “Mambo No. 5”.
O altă variantă a celebrului “Mambo No.5” este și cea făcută spre finele anului 2001 de Bob the Builder, un personaj animat ce prinde glas prin vocea actorului Neil Morrissey. Această variantă ajunge no.1 în Marea Britanie și primește discul de aur pentru vânzări de peste 400.000 de exemplare. Varianta aceasta are succes și în Australia, unde ajunge pe locul 2 în top-uri, dar primește disc de platină pentru vânzări de 70.000 de copii.
Varianta originală a acestei melodii îi aparține cubanezului Pérez Prado ce compune „Mambo No. 5” în stil mambo și jazz, fără versuri. În anul 2001, înregistrarea originală a piesei “Mambo No.5” este inclusă în Latin Grammy Hall of Fame. Chiar dacă mâine, 13 aprilie, Lou Bega împlinește 45 de ani, vă porpun să ascultațiversiunea originală din 1949 a lui Pérez Prado.
Audio Originals – Mambo No. 5:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: unsitedemuzica și wikipedia.org.
În anul 1975 apar două variante ale acestui cântec. “Love Hurts” a fost reinterpretată de englezul Jim Capaldi, ce ajunge cu versiunea sa pe locul 4 în Marea Britanie, cea mai bună clasare a acestei piese. Cher înregistrează un cover după “Love Hurts” pentru albumul din 1975 “Star”. În 1991 ea reface cântecul pentru albumul “Love Hurts”. Această versiune ajunge pe locul 8 în Danemarca.
https://youtu.be/SFZ7NLEpN2o
În 1961 Roy Orbison înregistrează “Love Hurts” și o lansează împreună cu melodia “Running Scared”. Datorită difuzărilor din partea radiourilor din Australia, Roy Orbison urcă până pe locul 5 în această țară cu “Love Hurts”. Este petru prima oară când această compoziție are succes.
Melodia a fost compusă de Boudleaux Bryant în 1960 pentru duo-ul The Everly Brothers, care includ melodia pe albumul “A Date with the Everly Brothers” din același an. Ei sunt primii care înregistrează “Love Hurts”, dar nu o lansează ca single. Cei doi frați au vrut să promoveze acest cântec, dar erau într-un proces cu fostul lor manager, Wesley Rose care deținea drepturile de publicare. În 1965 cei de la The Everly Brothers refac piesa și o includ pe discul “Rock’n Soul”.
Audio Originals – Love Hurts:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
La începutul anului 2008 piesa ajunge și în Olanda, unde staționează timp de patru săptămâni în fruntea clasamentelor, cel mai mare succes a lui Amy Winehouse în această țară. De la acel moment “Valerie” a primit mai multe reinterpretări, în mod special de la concurenții X Factor din Marea Britanie. Bruno Mars a cântat piesa live la gala MTV Video Music Awards din 2011, ca un tribut adus lui Amy Winehouse care murise cu o lună mai devreme, pe 23 iulie.
Varianta originală a hit-ului “Valerie” a fost lansată de britanicii din Liverpool, The Zutons în 2006. Melodia le-a adus mult așteptatul succes. În Marea Britanie, varaianta lor ajunge până pe locul 9 și primește discul de argint pentru vânzări de peste 200.000 de exemplare. “Valerie” a fost compusă de toți membrii grupului, dar dintr-o idee a vocalistului Dave McCabe. El a mărturisit că linia melodică i-a venit într-un taxi, când se îndrepta spre locuința mamei sale. Piesa a fost lansată ca al doilea single de pe albumul “Tired of Hanging Around”.
Audio Originals – Valerie:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
De-a lungul timpului, melodia a fost reinterpretată și de alți cântăreți. Desigur, cea mai recunoscută versiune este cea a lui Joe Cocker. Interpretul de country Ray Stevens a lansat o versiune proprie în 1976 pe albumul “Just for the Record”. Versiunea sa, a piesei „You Are So Beautiful” ajunge până pe locul 16 în Hot Country Songs din Statele Unite.
Kenny Rogers înregistrează melodia pentru albumul din 1983 “We’ve Got Tonight”. Zece ani mai târziu, în 1993, Bonnie Tyler înregistrează acest cântec pentru discul “Silhouette in Red”. În anul 2007, italianul Zucchero înregistrează „You Are So Beautiful” pentru albumul “All the Best”.
Varianta originală a piesei apare câteva luni mai devreme de cea cunoscută în întreaga lume, ce a lui lui Joe Cocker. În mai 1974 Billy Preston lansa albumul cu numărul 9 din cariere, “The Kids & Me”, pe care regăsim și celebra “You Are So Beautiful”. Piesa este compusă de Billy Preston împreună cu bunul său prieten Bruce Fisher. Cu toate că este considerat unul din cele mai romantice cântece din istorie, melodia a fost compusă de Billy Preston ca un tribute pentru mama sa. Preston a fost unul dintre cei mai apreciați muzicieni americani. Încă de la vârsta de 10 ani a activat în industria muzicală. La doar 11 ani îl acompania la pian pe Nat King Cole. A mai cântat împreună cu Sam Cooke, Ray Charles, George Harrison, Rolling Stones, Johnny Cash și mulți alții. Originalul, versiunea lui Billy Preston din 1974:
Audio Originals – You Are So Beautiful:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Originals – The Lion Sleeps Tonight – cu Bogdan Sălăvăstru
Publicat de cristinaspinu,
29 martie 2020, 10:28 / actualizat: 4 aprilie 2020, 11:13
La 10 ani distanță, în 1972 cei de la The Tokens aveau să cânte ca backing vocals în versiunea lui Robert John a leului care doarme. În varianta lui, “The Lion Sleeps Tonight” ajunge pe locul 3 în Statele Unite, unde primește și discul de aur. Peste alți 10 ani, în 1982, englezii de la Tight Fit ajung pe primul loc în Marea Britanie, unde vând peste un milion de exemplare ale acestui cântec. Versiunea lor devine foarte populară în toată Europa.
În 1962, Henri Salvador face o variantă a piesei în limba franceză, cu numele “Le lion est mort ce soir” ce ajunge până pe primul loc în Franța. Printre cei care au făcut versiuni proprii ale cântecului “The Lion Sleeps Tonight” se mai numără: R.E.M. în 1993 și ‘N Sync în 1997. Piesa mai este cunoscută și sub titlul “Wimoweh”. Cu această denumire, în 1952, The Weavers, din care făcea parte la acea vreme și legendarul Pete Seeger, ajungeau până pe locul 6 în Statele Unite. Scoțianul Karl Denver ajunge cu această versiune a piesei pe locul 4 în Marea Britanie în anul 1961.
Versiunea originală a acestui cântec a fost lansată în anul 1939 de către Solomon Linda. La acea vreme el lucra ca om de serviciu la casa de discuri Gallo Records Company iar în weekend obișnuia să cânte alături de un grup format de el. Piesa, cu numele original “Mbube” a fost compusă de Solomon Linda încă din 1920 dar abia acum, în 1939 a reușit să o imprime. La acel moment el a înregistrat mai multe compoziții, printre care și ceea ce avea să devină “The Lion Sleeps Tonight”. Linda a compus melodia în dialectul Zulu, iar “Mbube” înseamnă “leu”.
Cea mai celebră utilizare a cestei compoziții este cea din seria de filme Disney “The Lion King”. Cea mai recentă versiune a fost făcută pentru “The Lion King” de anul trecut, în care piesa este interpretată de Billy Eichner și Seth Rogen.
În 1939, Linda și grupul sau the Evening Birds au înregistrat un succes uriaș pentru acele vremuri. Au vândut peste 100.000 de exeplare ale piesei “Mbube” doar în Africa de Sud. Urmașii lui Solomon Linda au dus o adevărată luptă pentru a primi drepturile cuvenite de pe urma compoziției. Casa de discuri cu care semnase Linda în 1939, Gallo Records și urmașii lui au dat în judecată The Walt Disney Company. Povestea acestui proces o puteți urmări în filmul documentar “The Lion’s Share”, apărut în 2019.
Audio Originals – The Lion Sleeps Tonight:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Versiunea în limba engleză a piesei “Gloria” i-a adus americancei Laura Branigan primul mare hit mondial. Cu această melodie ajunge pe locul 2 în Statele Unite, unde se vinde în peste un million de exemplare și primește disc de platină, urcă până pe locul 6 în Marea Britanie și pe prima poziție în Canada. În Australia piesa staționează timp de șapte săptămâni consecutive pe primul loc, de pe 7 februarie până pe 21 martie 1983. Laura Branigan a stat timp de 36 de săptămâni în top-ul Bilboard Hot 100 din Statele Unite cu piesa “Gloria”, un record la acea vreme pentru o voce feminină.
“Gloria” a apărut și în “Flashdace”, dar nu se regăsește și pe coloana sonoră a filmului din 1983. În 1999 apare un remix a piesei “Gloria”, iar în 2004, an în care Laura Branigan moare, apare un alt remix. Anul trecut, în 2019, varianta ei a reintrat în top-urile din Statele Unite, unde urcă până pe locul 46 în US Digital Songs.
De-a lungul timpului, piesa “Gloria” a fost înregistrată și de alți artiști. În 1980 apare o versiune în limba cehă și una în estoniană. În 1982, Sylvie Vartan face o variantă în franceză, iar Lena Valaitis una în limba germană. David Civera înregistrează în 2011 o versiune în spaniolă pentru albumul “A Ritmo de clasicos”. Tot în 2011 apare și varianta lui Sergio Dalma a celebrei “Gloria” pe albumul sau “Via Dalma II”, ce staționează cinci săptămâni pe primul loc în Spania. În 2011, dj-ul italian Alex Gaudino face un remix după “Gloria”, iar în videoclip apare și Umberto Tozzi.
În vara anului 1979, Umberto Tozzi ajunge cu piesa “Gloria” până pe locul 2 în Italia, unde staționează timp de 6 săptămâni. Într-o versiune refăcută pentru piața spaniolă, Umberto Tozzi ajunge pe primul loc în Elveția si Spania. Versiunea originală, în limba italiană, mai ajunge și pe locul 3 în Belgia și Franta, pe locul 4 în Austria și pe 8 în Germania. Melodia este compusă de Umberto Tozzi împreună cu Giancarlo Bigazzi, alături de care a mai compus și “Ti amo” sau “Tu”.
Audio Originals – Gloria:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Inițial, casa ei de discuri nici nu a vrut să promoveze această piesă, însă, difuzările mari de la posturile de radio i-au determinat să o facă. De altfel, Arista Records, casa de discuri cu care semnase Whitney Houston nici nu-și dorea ca ea să înregistreze acest cântec. La insistențele ei și a producătorului și compozitorului Michael Masser, „Greatest Love of All” a fost înregistrată. Piesa ajunge pe primul loc în Statele Unite, Canada, Irlanda și în Australia iar în Marea Britanie și Italia urcă până pe locul 8. În videoclipul piesei apare și mama artistei, Cissy Houston, o celebra interpretă de muzică soul și gospel. Acesta a fost al patrulea ei hit de pe albumul de debut și al treilea no. 1 în Statele Unite. După decesul artistei din 2012, „Greatest Love of All” reintră în top-urile din toată lumea.
În 1987, canadianul Gordon Lightfoot l-a dat in judecată pe Michael Masser, compozitorul baladei „The Greatest Love of All”, pentru plagiat. Acesta a susținut că piesa lui din 1970 „If You Could Read My Mind” a fost motivul procesului. El declara că nu vrea ca tânăra generație să creadă că el este cel care a plagiat. Acesta renunță la acuzații pe motiv că o afecta prea mult pe Whitney Houston iar problema lui era de fapt cu Masser, compozitorul.
Înainte de a ajunge un hit mondial în versiunea făcută de Whitney Houston, piesa „The Greatest Love of All” apare pe coloana sonoră a filmului „The Greatest” din anul 1977, un film despre și cu celebrul campion mondial Muhammad Ali. Versiunea originală a fost cel mai mare succes din cariera lui George Benson. Michael Masser este cel ce a compus melodia, pe versuri de Linda Creed ce la acea vreme suferea de cancer. Cu acest cântec, George Benson ajunge până pe locul 2 în top-ul de R&B și pe 24 în Billboard Hot 100.
Astăzi, 22 Martie 2020, George Benson împlinește 77 de ani.
Audio – Originals – The Greatest Love of All:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Americanul Bobby Vee avea să înregistreze în 1961 o versiune proprie a piesei “More Than I Can Say” ce-i aduce un uriaș succes în Marea Britanie, unde ajunge până pe locul 4. În State Unite însă ajunge doar pe locul 61, iar în Noua Zeelandă urcă până pe locul 8. În 1961 și 1962 cei de la The Beatles obișnuiau să includă acest cântec în concertele pe care le susțineau în Marea Britanie.
Versiunea originală a piesei „More Than I Can Say” apare în anul 1960 în interpretarea celor de la The Crickets, din care făceau parte, la acea vreme și compozitorii Sonny Curtis și Jerry Allison. Melodia a fost înregistrată la puțin timp după decesul lui Buddy Holly, care fusese vocalistul grupului. Buddy Holly a murit în tragicul accident aviatic de pe 3 februarie 1959, cunoscut în industria muzicală drept “The Day the Music Died”. Versiunea originală a piesei a fost al treilea single de pe albumul celor de la The Crickets – “In Style With the Crickets”. Melodia nu prea a avut succes, a ajuns doar pe locul 26 în Marea Britanie. The Crickets, cu versiunea originală din 1960, ascultați mai jos:
Audio Originals – More Than I Can Say:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Richard Carpenter a spus despre înregistrarea acestei melodii: „El (Herb Alpert) mi-a dat doar o foaie de plumb și mi-a spus:„Am această înregistrare, dar nu vreau să o auzi. Nu vreau nimic să influențeze ceea ce urmează.” La acel moment Herb era unul din proprietarii casei de discuri A&M Records la care semnaseră The Carpenters un an mai devreme, în 1969. De altfel, Herb Albert a făcut și el o versiune a acestui cântec în 1968 dar nu i-a plăcut cum a ieșit și a renunțat. După cum probabil v-ați dat seama, varianta celor de la The Carpenters este un cover.
În 1963 Dionne Warwick înregistrează o variantă demo a piesei „They Long to Be Close to You” pe care o reface un an mai târziu pentru albumul “Make Way for Dionne Warwick”. Tot în anul 1964, Dusty Springfiel înregistrează o versiune a acestui cântec, dar nu este lansat decât în 1967, când apare pe albumul “Where Am I Going?”. În anul 1972 piesa avea să devină iarăși un hit, de această dată în varianta făcută de Jerry Butler ce ajunge până pe locul 6 în top-ul de R&B din Statele Unite.
“(They Long to Be) Close to You” a mai fost înregistrat și de Stevie Wonder în 1972, de cei de la The Cramberries în 1988 și de Diana Ross în anul 1970 pentru albumul “Everything Is Everything”.
Versiunea originală a piesei a apărut în 1963 și a fost cântată de actorul Richard Chamberlain. Această variantă o puteți asculta mai jos:
Audio Originals – (They Long to Be) Close to You:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Melodia spune povestea unui tânăr și a iubirii lui de-o viață pentru Alice, fata care locuia în vecinătate de 24 de ani. Stând lângă casa lui Alice, privind o limuzină parcată în fața casei lui Alice, tânărul remorează scene din copilărie și adolescență, de când a cunoscut-o pe Alice până când aceasta a plecat. Trist, el vede că Alice se urcă în limuzină și pleacă, rămânând cu regretul că în cei 24 de ani de când o iubea nu i-a spus niciodată ce simte, dar și cu părerea de rău că Alice a plecat fără nicio explicaţie.
În această poveste mai intervine, însă, un alt personaj feminin, Sally, care locuiește tot în vecinătate și care îl sfătuiește pe tânăr să se îndepărteze de Alice, pentru că aceasta va pleca. Sally îl aștepta pe tânăr tot de 24 de ani, sperând că el va renunța la Alice.
În noiembrie 1976, trupa Smokie a lansat propria versiune a melodiei „Living Next Door to Alice”, care a intrat în top-urile britanice pe poziția a cincea, iar în SUA pe poziția 25. A fost hit-ul nr. 1 în Austria, Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia și Elveţia.
Smokie a colaborat pentru o versiune-parodie, în 1995, cu Roy „Chubby” Brown, care a urcat în topurile din SUA rapid, single-ul fiind vândut în peste 500.000 de exemplare.
„Living Next Door to Alice” a beneficiat si de o versiune „necenzurată”. Chris Norman nu pare însă deranjat de acest lucru: „Nu mă deranjează dacă oamenii vor să se amuze pe seama asta, din punctul meu de vedere nu e nici o problemă”, spune artistul.
În 1995 grupul Olandez Gompie include pentru prima oară versul „Alice, Who the F**k Is Alice?”. Varianta lor ajunge pe primul loc la ei în Olanda și în Belgia, un mare success are și în Germania, Austria, Elveția și Norvegia. În Marea Britanie piesa ajunge doar pe locul 17 dar generează vânzări de peste 150.000 de exemplare.
Versiunea originală o puteți asculta mai jos:
Audio Originals – Living Next Door to Alice:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: nordestnews.ro, wikipedia.org și hotnews.ro.
Într-un interviu, Terry Jacks a spus că, după ce versiunea sa a fost lansată, a luat cina la Bruxelles cu Jacques Brel, care i-a spus despre scrierea melodiei. „A fost vorba despre un bătrân care murise de inimă rea, pentru că soția îl înșela cu cel mai bun prieten al său”.
Inițial, Tery Jacks a produs acest cântec pentru cei de la The Beach Boys și a rescris o parte din versuri. În versurile inițiale, McKuen păstrase monologul muribundului care se adresează soției sale infidele, însă Jacks a preferat să schimbe o parte din versuri și să se adreseze unei prietene. “Seasons in the sun” a generat vânzări de peste 14 milioane de exemplare și s-a clasat pe primul loc în peste 10 țări, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie. În Canada, piesa lui Terry Jacks devine cel mai vândut single din acel an.
Cu banii pe care i-a făcut din această melodie, Jacks a achiziționat o barcă, pe care a botezat-o „Seasons in the Sun”. El a început să navigheze pe coasta de vest din Alaska și Canada și a avut câteva revelații pe parcurs. Terry a devenit creștin și a început o încercare de a proteja natura. A renunțat la muzică și a devenit un activist de mediu, luptând cu fabricile de hârtie canadiene.
Melodia a fost reluată și de mulți alți artiști renumiți, printre care Nirvana, Bad Religion sau Nana Mouskouri. Nirvana a făcut o versiune a acestei melodii ce a apărut în 2004 în setul “With the Lights Out”. Versiunea originală a lui Jacques Brel a apărut în 1961 și se regăsește pe albumul “Marieke”. Această versiune vă propun să o ascultați mai jos.
Audio Originals – Seasons in the Sun:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: ceascadecultura.ro, wikipedia.org și songfacts.com.
În anul 1987, Luis Miguel, celebrul artist Mexican a făcut o versiune cover a acestui cântec, sub numele „Ahora te puedes marchar„. La acel moment Luis Miguel avea doar 17 ani și a devenit cel mai tânăr artist ce avea un no.1 în top-ul Hot Latin Tracks. Versiunea lui ajunge pe primul loc în Spania și se regăsește și pe compilația din 2005 “Grandes Exitos”.
O altă versiune celebră a piesei “I Only Want to Be with You” este cea a scoțienilor de la Bay City Rollers. Versiunea lor se regăsește pe albumul “Dedication” din anul 1976. Piesa ajunge până pe locul 4 în Marea Briatnie și pe 12 în Statele Unite. Ei ajung în top 10 și în Germania, Olanda, Italia și Canada. În 1979, un alt grup britanic, The Tourists lansau o versiune proprie a acestui cântec ce avea să urce până pe locul 4 în Marea Briatanie. Din trupa The Tourists făceau parte Annie Lennox și David A. Stewart ce aveau să formeze în 1980 Eurythmics.
Versiune originală a piesei „I Only Want to Be with You” este lansată de Dusty Springfield în anul 1963. Acesta este primul ei single solo, după ce pleacă din grupul The Springfields în care cânta împreună cu fratele ei, Tom Springfield. „I Only Want to Be with You” este compusă de Mike Hawker și Ivor Raymonde. Cu acest cântec Dusty Springfield devine un artist cunoscut pe plan internațional. Ajunge pe locul 4 în Marea Britanie, pe 12 în Statele Unite și pe locul 6 în Australia. Ea reface cântecul în 1988 pentru o reclamă. Pe 1 ianuarie 1964 Dusty Springfield cântă această melodie în prima ediție a emisiunii BBC – “Top of the Pops”.
Audio – I Only Want to Be with You:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
În Marea Britanie însă, Mary Hopkin reușește să-i înlocuiască de pe primul loc pe cei de la Beatles, o performanță remarcabilă pentru o nouă casă de discuri. „Those Were the Days” ajunge pe locul unu în Spania, Suedia, Japonia, Polonia, Norvegia, Franța, Danemarca și Canada. Se vinde în peste 1,5 milioane de exemplare, doar în Statele Unite și în peste 8 milioane în restul lumii.
Versiuni ale melodiei au fost înregistrate și în spaniolă, franceză, italiană și germană de Hopkin și McCartney. Prima soție a lui John Lennon, Cynthia, a înregistrat și ea o versiune.
Tot în anul 1968, Dalida face o versiune în limba franceză, „Le temps des fleurs” ce se regăsește pe albumul cu același nume, al 21-lea al artistei. Piesa primește disc de aur și se vinde în peste 400.000 de exemplare. Succesul neașteptat o determină pe Dalida să înregistreze cântecul și în limba italiană și germană.
https://youtu.be/7h4i4fQwLBw
Originile melodiei par a fi puternic revendicate de ruși, iar țiganii ruși o consideră compoziția lor. Sub denumirea „Dorogoi dlinnoyu„, compoziția îi aparține lui Boris Fomin cu versuri de Konstantin Podrevsky. Cântăreața de origine Georgiană Tamara Tsereteli înregistrează în anul 1925 o primă versiune cunoscută a acestui cântec. Un an mai tărziu, în 1926, rusul Alexander Verinsky face o altă versiune a acestui celebru cântec.
Prima versiune a acestui cântec:
Audio Originals – Those Were the Days:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
În anul 1963 cei de la Beatles aveau să înregistreze o versiune a piesei “Plaease Mr. Postman” pentru al doilea lor album de studio, “With the Beatles”. Băieții cântau celebrul cântec în spectacolele lor live încă din 1962 și în trei rânduri au cântat “Plaease Mr. Postman” la BBC. Versiunea Beatles reușește să intre în top-urile din Suedia, unde ajunge până pe locul 11.
Versiunea originală a piesei “Please Mr. Postman” apare în 1961 și este interpretată de grupului de fete The Marvelettes. Melodia reprezintă primul mare hit a casei de discuri Motown. Marvelettes erau cinci tinere din Inkster, Michigan. Acesta a fost primul lor single și singurul no.1.
Au trecut prin multe schimbări de componență înainte de a se despărți în 1969. Marvin Gaye a cântat tobe pe această melodie. Avea 22 de ani la acea vreme și încerca să intre în industria muzicală.
În anul 2017, hit-ul “Feel It Still”, semnat de americanii de la Portugal The Man are la bază refrenul piesei “Please Mr. Postman”. Versiune originală a acestei melodii o puteți asculta aici:
https://youtu.be/rGJcbHni4rc
Audio Originals – Please Mr. Postman
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Printre cei care au înregistrat versiuni proprii ale piesei “Release Me” se numără: Jerry Lee Lewis în 1958, Everly Brothers în 1963, Dean Martin face o versiune în 1967, Dolly Parton în 1968 și 1982, Elvis Presley în 1970, iar în 1971 Electrecord avea să lanseze o versiune făcută de Aurelian Andreescu.
Un clasic country înregistrat de peste 100 de artiști, „Release Me (Let Me Love Again)” datează de la sfârșitul anilor 40’. Melodia fost compusă de Eddie Miller și doi dintre colegii săi de trupă: chitariștii Bobby Gene Yount și Dub Williams. Piesa a fost compusă încă din anul 1946, dar, Miller nu a convis pe nimeni să-i cânte compoziția. Așa se face că în 1949 chiar Eddie Miller face prima versiune a acestui cântec. Abia în 1953 are ceva succes prin interpretarea lui Jimmy Heap, moment de la care “Release Me” începe să cucerească lumea. Anul următor, în 1954, interpretul Ray Price ajunge cu “Release Me” până pe locul 2 în top-ul de Country din Statele Unite.
Audio Originals – Release Me:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Într-un interviu pentru Sunday Times, Andrew Lloyd Webber a spus că această piesa este „cea mai bună melodie de dragoste scrisă vreodată”, iar după ce a auzit versiunea făcută de Celine Dion, a spus: „Aceasta va fi înregistrarea mileniului”.
https://youtu.be/pDxoj-tDDIU
Zece ani mai târziu, în 2006 avea să apară și versiunea lui Meat Loaf care a considerat că acest cântec a fost scris pentru un duet. Meat Loaf a lansat versiunea sa cu interpreta norvegiană Marion Ravensi și a ajuns pe locul 1 în Norvegia, pe locul 2 în Scoția și pe 7 în Germania.
Pandora’s Box, un grup de patru fete asamblat de Jim Steinman a înregistrat versiunea originală a acestui cântec în 1989 pentru albumul “Original Sin”. În ciuda unui videoclip impresionant făcut de Ken Russell, single-ul a ajuns doar pe locul 51 în Marea Britanie și nu a fost lansat niciodată în Statele Unite. Steinman susține că a investit aproximativ 1 milion de dolari în proiectul Pandora’s Box. „Îmi pasă la fel de profund de această muzică cum altora le pasă de copiii lor” a spus el.
Audio Originals – It’s All Coming Back to Me Now
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
„Historia de un amor” este un bolero scris în 1955 de autorul panamez Carlos Eleta Almarán pentru fratele său în urma morții cumnatei sale. A obținut un succes rapid și a făcut parte de pe coloana sonoră a unui film mexican cu același nume filmat în 1956, în care au jucat Libertad Lamarque și Emilio Tuero. “Historia de un amor”, melodia care s-a născut ca un bolero și a mers în jurul lumii în zeci de ritmuri, a ajuns anul acesta la vârsta respectabilă de 65 de ani.
Considerată de mulți drept cea mai reprezentativă compoziție panameză pentru lista lungă de voci care au interpretat-o, “Historia de un amor” a fost scrisă într-o zi în 1955, fără pretenții majore, cu scopul de a-și aminti de o persoană iubită. Numai în 1955 a fost înregistrată de mai mulți artiști, primul fiind argentinianul Leo Marini.
În lunile următoare, alte voci precum Luis Alcaraz, Libertad Lamarque și Gregorio Barrios au înregistrat versiuni proprii. Astfel, melodia a început să se internaționalizeze. Julio Iglesias, Nana Mouskouri, Laura Pausini, Dalida, Ana Gabriel, Cesária Evora și Luis Miguel sunt alții care au înregistrat „Historia de un amor”. Luis Miguel, artistul cu cel mai mare succes din istoria Americii Latine, supranumit El Sol de México – Soarele din Mexic lansează în 1994 “Historia de un Amor” pe albumul “Segundo Romance”.
Versinea originală a lui Carlos Eleta Almarán din 1955, interpretată de Libertad Lamarque, „Historia de un amor”:
Audio Originals – Historia de un Amor:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și impresa.prensa.com.
A avut în repertoriu melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles, al cărui admirator declarat a fost, și alți artiști de gen, printre care John Denver, a cărui piesă „Country roads” modificată în „Hai acasă” a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.
„Take Me Home, Country Roads” este o compoziție Bill Danoff, Taffy Nivert și John Denver despre frumusețea statului American West Virginia. În 1971 piesa urcă până pe locul 2 în Billboard Hot 100 și primește discul de platină pentru vânzări de peste 1,5 milioane de exemplare. Este unul din cele mai îndrăgite și cunoscute cântece semnate de John Denver. Melodia se regăsește pe albumul “Poems, Prayers & Promises”. Denver tocmai terminase de cântat în Washington DC cu prietenii săi Bill și Taffy Danoff, pe atunci soț și soție, iar după spectacol a mers la cei doi pentru a-i cânta o piesă nouă. Denver, mai că n-a ajuns, pe traseu a avut un mic accident auto și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Ajuns la casa celor doi, Denver ajută la finalizarea a ceea ce aveau să cânte a doua zi pe scenă, „Country Roads”. Bill și Taffy se pot auzi în backing vocals.
În 2001, olandezii de la Hermes House Band fac o versiune cover ce ajunge în top-urile din Europa. În Marea Britanie piesa ajunge până pe locul 7 și se vinde în peste 500.000 de exemplare iar în Germania urcă până pe 2 cu 200.000 de exemplare. În 1973 Olivia Newton-John înregistrează o versiune proprie ce ajunge până pe locul 6 în Japonia și pe 15 în Marea Britanie.
Audio Originals – Hai Acasă / Take Me Home, Country Roads:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Sunteți așteptați, așadar, sâmbătă, 15 februarie la Teatrul “Luceafărul” din Iași, începând cu ora 20:00 la concertul Alexandrei Ușurelu, ’’Fata care chiar există’’! Radio Iași este partener media al acestui eveniment.
Ascultați mai jos interviul realizat de Cristina Spînu cu Alexandra Ușurelu și urmăriți videoclipul piesei ‘’Mai bine în doi’’!
În anul 1972 Bobby Vinton avea să lanseze o versiune proprie a celebrului “Sealed with a Kiss”. Varianta lui urcă până pe locul 19 în top-ul Billboard Hot 100 din Statele Unite. Chiar Vinton se ocupă de aranjamentul muzical iar “Sealed with a Kiss” va fi și numele albumului ce îl readuce în atenția marelui public. Tot pe locul 19, dar în anul 1968 avea să ajungă cu o versiune proprie și trupa Gary Lewis and the Playboys. Ei reușesc să urce cu “Sealed With a Kiss” până pe locul 7 în Canada.
Cea mai veche și cunoscută variantă a acestui cântec este cea din 1962 a lui Brian Hyland, ce o include pe albumul cu același nume, “Sealed with a Kiss”. Versiunea lui reușește să urce până pe locul 3 în Statele Unite și în Marea Britanie. Versinea lui Brian Hyland ajunge iarăși în clasamentele din Marea Britanie în anul 1974, dar doar pe locul 7.
https://youtu.be/jcS8CJwHfqI
Cei mai mulți știu versiunea lui Brian Hyland, însă trebie spus că și el a făcut de fapt o versiune cover a acestui cântec. Varianta originală a piesei “Sealed with a Kiss” a apărut în Mai 1960 în interpretarea grupului din Tennessee – the Four Voices, însă înregistrarea lor nu a devenit un hit.
Audio Originals – Sealed With a Kiss:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org.
Puțini știu însă, că ea este o adaptare după “Plaisir d’Amour”, o piesă de muzică clasică scrisă în 1780 de compozitorul francez de origine germană Jean Paul Égide Martini care a folosit versurile poemului intitulat “Romance” din nuvela “Celestine” scrisă de Jean-Pierre Claris de Florian și publicată în 1785. Succesul pe care l-a cunoscut piesa în anii ce au urmat l-a determinat pe renumitul compozitor francez Hector Berlioz să aranjeze piesa pentru orchestră în 1859. Nana Mouskouri a făcut un cover după această piesă în 1971, iar Joan Baez în 1966.
În timp ce melodia “Plaisir d’amour” este preferata cântăreților europeni, în special din Franța și Italia, melodia “Can’t Help Falling in Love” este favorita cântăreților americani sau vorbitori de limbă engleză. De-a lungul timpului ambele versiuni au făcut parte din repertoriul multor artisti renumiți. Printre cei care au făcut versiuni proprii se numără și Andre Rieu, Mireille Mathieu, Jose Carreras sau Angela Gheorgiu.
„Can’t Help Falling in Love” este una din cele mai cântate balade din lume, dar versiunea originală din 1961 a lui Elvis Presley rămâne cea de referință.“Can’t Help Falling in Love” a fost înregistrată în original de Elvis Presley și a fost scrisă de Hugo Peretti, Luigi Creatore și George David Weiss. Melodia a apărut pe albumul “Blue Hawaii” lansat pe 1 octombrie 1961 și a ajuns pe locul 2 în Billboard Hot 100. În 1962 piesa a urcat pe prima poziție în toate topurile din Marea Britanie, fiind una din preferatele lui Elvis pentru concertele live. De altfel, în anii ’70 Elvis obișnuia să își încheie spectacolele cu această piesă.
Audio Originals – Can’t Help Falling in Love
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: unsitedemuzica.ro, muzichii.ro și wikipedia.org.
“Gânduri” este prima dintr-o serie de piese ce vor fi lansate anul acesta, pentru că, după cum a mărturisit în interviul acordat Cristinei Spînu, Alexandra are planuri mari pentru 2020. Ascultați mai jos interviul realizat de Cristina Spînu cu Alexandra Ungureanu și urmăriți videoclipul piesei “Gânduri”.
În anul 1988 artistul reggae Maxi Priest face o versiune proprie pentru albumul “Maxi”. Varianta lui are mai mare succes decât cea a trupei Mr. Big. Melodia ajunge pe locul 3 în Norvegia, pe locul 5 în Belgia, Irlanda și Marea Britanie și pe locul 7 în Olanda. Povestea acestui cântec, însă, începe în anul 1970.
În 1970 Cat Stevens compune și lansează originalul „Wild World”. Piesa face parte de pe albumul „Tea for the Tillerman”, pe care mai regăsim și hit-ul „Father and Son”. Multa vreme s-a crezut că piesa este despre relația avută de Cat Stevens cu actrița Patti D’Arbanville, dar, într-un interviu din 2009 chiar el a spus că inspirația a fost de fapt chiar el. Acesta a fost primul cântec a lui Stevens ce intră în top-ul din Statele Unite, unde ajunge până pe locul 11.
La sfârșitul anului 1977 Cat Stevens își schimbă numele în Yusuf Islam iar din 2017 revine la numele ce l-a făcut celebru. În 2014 el este inclus în Rock and Roll Hall of Fame. Originalul piesei “Wild World” poate fi ascultat mai jos:
Audio Originals – Wild World:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Emoționantei compoziții a cântărețului belgian, dispărut la numai 48 de ani din cauza unei boli nemiloase, i se adaugă pasajul de la pian, din Rapsodia Maghiară nr. 6, a lui Franz Liszt. Dar cine l-a părăsit pe Brel de cântă cu atâta patos acest hit care a avut ulterior nenumărate cover-uri, de la Nina Simone la Ray Charles, Cyndi Lauper, Frank Sinatra sau Madonna?
Amara ironie a piesei „Ne me quitte pas” este că nu Jacques Brel a fost părăsit de cineva, ci el și-a părăsit amanta, într-o situație critică. În perioada în care a compus piesa, Brel trăia cu Suzanne „Zizou” Gabriello, o frumoasă cântăreață pariziană. Au fost împreună până în 1955, însă Brel era însurat din 1950, avea trei copii și nu dorea să-și părăsească familia.
„Zizou” a rămas însărcinată, iar Jacques a refuzat să admită faptul că el era tatăl. Ceea ce l-a făcut ulterior să mărturisească despre „Ne me quitte pas”: „Acesta nu e un cântec de dragoste, e un cântec despre lașitatea masculină”. Ceva din sensibilitatea tulburătoare a piesei a fost provocată, așadar, și de remușcările artistului. Jacques a compus „Ne me quitte pas” în barul „Au Rêve” din cartierul parizian Montmartre, în timp ce avea în fața ochilor apartamentul lui Zizou, situat de partea cealaltă a piațetei.
A înregistrat piesa pe 11 septembrie 1959, melodia făcând parte din al patrulea său album. Avea s-o înregistreze din nou în 1972, când deja nenumărați artiști celebri cântau versiunea în engleză. Pe unul dintre cover-uri, „If You Go Away”, l-a interpretat Patricia Kaas, pe coloana sonoră a filmului „And Now… Ladies and Gentlemen…” (2002).
Audio Originals – Ne me quitte pas
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: unsitedenuzica.ro; wikipedia.org și songfacts.com.
Videoclipul, considerat unul din cele mai bune din toate timpurile, a fost filmat la Paris. Inițial, imaginile ar fi trebuit să o arate pe Sinead plimbându-se prin parc și pe străzi, dar la montaj, din sutele de secvențe înregistrate, regizorul nu le-a folosit decât pe cele în care Sinead este filmată foarte de aproape, în care nu i se vede decât fața. Iar pentru cei care-și mai amintesc videoclipul, lacrimile din final nu sunt, așa cum se obișnuiește la filmări, glicerină, ci lacrimi adevărate. De asemenea, clipul piesei „Nothing Compares 2U” a fost desemnat „Videoclipul anului” la Gala MTV Video Music Awards 1990, O’Conner devenind atunci prima femeie recompensată cu respectivul trofeu.
“Nothing Compares 2 U” este una din cele mai cunoscute și îndrăgite balade din istorie, dar și cel mai celebru cover. Este cunoscut faptul că piesa este o compoziție semnată Prince. El compune “Nothing Compares 2 U” în anul 1985 pentru proiectul său muzical The Family. Compoziția nu a fost lansată ca single, iar singurul său succes a fost în varianta semnată Sinead O’Connor. De altfel, cei doi artiști au avut o relație de colaborare extrem de ciudată.
Sinead O’Connor susține că regretatul artist a încercat să o bată. „Ne-am întâlnit o dată, dar nu ne-am înţeles, am vrut să ne luăm la bătaie. Bine, el a vrut să mă bată, eu doar m-am apărat”.
De altfel, Prince a criticat-o de nenumărate ori pe artistă pentru interpretarea piesei „Nothing Compares 2 U” și limbajul vulgar pe care artista îl folosea în interviuri. Este cunoscut și faptul că Sinead O’Connor suferă de tulburare bipolară. Cel mai probabil din această cauză ea a făcut mai multe lucruri care au șocat opinia publică. În 1992, după ce termină de cântat la Saturday Night Live rupe o fotografie cu Papa Ioan Paul al II-lea.
Audio Originals – Nothing Compares 2 U
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și unsitedemuzica.ro.
„I Got You Babe” este o compoziție Sonny Bono din anul 1965 și se regăsește pe albumul „Look at Us”, primul album semnat Sonny & Cher. Melodia ajunge pe primul loc în Statele Unite unde staționează timp de 3 săptămâni și se vinde în peste un milion de exemplare, primind disc de aur. Inițial piesa nu a fost prea apreciată de Cher, dar nici de casa lor de discuri Atco Records. Cher povestea pentru revista Billboard: ”Sonny m-a trezit în mijlocul nopții să vin unde era pianul și să cânt. Și nu mi-a plăcut, dar i-am zis – Ok, o să-l cânt și mă întorc în pat”. Sonny îi schimbă registrul, pentru a se potrivi mai bine cu vocea ei, iar după aceste modificări Cher a fost convinsă. Mai rămânea de convins Ahmet Ertegun, șeful Atco Records ce plănuia să evite acest cântec. În acele vremuri, tonul unui hit era dat de DJ-ii de radio. Dacă o piesă era difuzată la radio era clar că avea potențial. Așa se face ca Sonny îl convinge pe Ron Jacobs de la un post de radio din Los Ageles să difuzeze „I Got You Babe” o dată pe ora în schimbul unei exclusivități. De aici a plecat poveste hit-ului „I Got You Babe”. Melodia a fost folosită în diverse programe de televiziune și filme. Sonny Bonno este și singurul compozitor cu o piesă no.1 ce a ajuns și în Congres din partea Republicanilor.
În anul 2011 „I Got You Babe” a fost numit unul din cele mai reușite duete din istori de revistele Rolling Stone și Billboard. La începutul anului 2017 piesa a fost inclusă în Grammy Hall of Fame.
https://youtu.be/ynrdkkUxp3E
Audio Originals – I Got You Babe
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Cu toate că piesa este despre un vin roșu, în videoclip, Ali Campbell bea de fapt bere. Melodia aceasta, în variantă reggae este un cover după versiunea lui Tony Tribe din 1969. Jamaicanul nu are prea mare succes cu versiunea lui, abia ajunge pe poziția 46 în Marea Britanie.
Originalul este compus de Neil Diamond pentru al doilea său album de studio „Just for You” din anul 1967. Varianta aceasta este total diferită de cea cunoscută de toată lumea și ajunge doar pe locul 62 în Statele Unite. Nici cei de la UB40 nu știau că piesa îi aparține lui Neil Diamond. Ali Campbell, vocalistul UB40 declara: „Partea amuzantă este că noi știam doar versiunea reggae a piesei. Nu știam că Neil Diamond a scris-o”.
În concertele sale, Neil Diamond cântă „Red Red Wine” în manieră reggae, iar la un moment dat a declarat că-i place foarte mult versiunea cover a celor de la UB40.
Audio Originals – Red Red Wine
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
În 1990 The Righteous Brothers au relansat melodia, de data aceasta cu mai mult succes, ea reușind să ajungă până pe primul loc în top-ul Billboard Adult Contemporary. Succesul din 1990 a fost ușurat și de apariția pe coloana sonoră a filmului “Ghost” ce îi avea în distribuție pe Patrick Swayze și Demi Moore.
“Unchained melody” a fost numită – Melodia cu cele mai multe versiuni a secolului XX, iar până în prezent sunt recunoscute peste 1500 de reinterpretări. În cei peste 60 de ani de la apariție a fost înregistrată de numeroși artiști celebri, printre care Cliff Richard, Gene Vincent, Harry Belafonte, James Last, Sam Cooke, The Manhattan Transfer, Neil Diamond, Willie Nelson, U2, Barry Manilow sau Elvis Presley.
În 2004, revista The Rolling Stone a plasat versiunea The Righteous Brothers pe locul 365 în top-ul Celor mai bune cântece din toate timpurile. “Unchained Melody” a fost de patru ori în top-urile din Marea Britanie, și de fiecare dată interpretată de alți artiști. LeAnn Rimes se numără și ea printre artiștii care au înregistrat-o, apare pe albumul din 1997, “Unchained Melody: The Early Years”. Trupa U2 are, de asemenea, o versiune inclusă pe partea B a single-ului “All I Want Is You” din anul 1989.
Varianta originală “Unchained melody” a fost compusă în 1955 de Alex North și Hy Zaret. North a ales să folosească melodia ca temă pentru filmul “Unchained” apărut în același an, ce îl avea în distribuție pe Todd Duncan, un cântăreț bariton foarte popular în anii 40′. Filmul este astăzi căzut în uitare, dar melodia interpretată de Duncan, un condamnat ce cântă melodia cu gândul la iubita lui, a rămas în istoria muzicii. În acelasi an, melodia este nominalizată la premiile Oscar la categoria “Cel mai bun cântec”.
Prima versiune de succes a melodiei este înregistrată de Les Baxter și orchestra sa în 1955, când atinge poziția 1 în topul Billboard și locul 10 în UK Singles Chart. Totuși, versiunea lui Baxter era la fel de scurtă ca cea interpretată de Duncan. Prima interpretare completă a melodiei îi aparține lui Roy Hamilton din același an.
Versiunea originală, din 1955, o puteți asculta mia jos:
Audio Originals – Unchained Melody
Surse: muzichii.ro, wikipedia.org și ziarulmetropolis.ro.
Engelbrt Humperdink lansează o versiune proprie în 1987 pentru albumul „Remember – I Love You”. În 1994 Richard Clayderman face o versiune instrumentală pentru albumul „Timeless”. În anul 2006, irlandezii de la Westlife înregistrează o variantă proprie pentru discul „The Love Album”. Melodia originală a apărut în anul 1985 pe albumul lui George Benson – „20/20”. Michael Masse și Gerry Goffin sunt cei care au compus „Nothing’s Gonna Change My Love for You”. George Benson lansează acest cântec doar în Europa, dar nu are succes. Versiunea originală a lui George Benson din 1985 vă proprun să o ascultați mai jos:
Audio Originals – Nothing’s Gonna Change My Love for You
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
Ceea ce Paul Anka auzise era cântecul “Comme d’habitude”, compus de Claude François și Jacques Revaux. De aici, ideile încep să curgă. Anka pleacă imediat la Paris, cu scopul precis de a negocia drepturile pentru melodie.
A primit drepturi de adaptare, înregistrare și publicare fără niciun cost. În minte îl avea pe Frank Sinatra care îi povestise că vrea să se retragă din industria muzicală, era sătul de tot ce se întâmpla și dorea să renunțe. De altfel, după cum avea să spună fiica sa, Tina Sinatra, într-un interviu din anul 2000 pentru BBC – “Lui nu i-a plăcut. Piesa s-a lipit cumva de el și n-a mai avut încotro”. În decembrie 1968, a avut loc înregistrarea, iar la începutul lui 1969, lansarea melodiei ”My Way”.
Piesa a ajuns pe locul 27 în Billboard Hot 100 și pe locul 2 în Easy Listening, în SUA. În Marea Britanie, single-ul a cunoscut un record nemaiîntâlnit, fiind cântecul cu cea mai lungă perioadă în Top 40 — 75 de săptămâni.
În anul 1977, Elvis Presley face o versiune pentru albumul “Elvis in Concert “ ce apare postum. El a mai interpretat “My Way” și în concertul din 1973 “Aloha from Hawaii Via Satellite”. Versiunea lui Elvis a avut un succes mai mare în Statele Unite decât cea a lui Sinatra. În 1988 cei de la Gipsy Kings au înregistrat o versiune în limba spaniolă ce se numește “A mi manera”.
Paul Anka și Julio Iglesias lansează o versiune în anul 1998. Nina Simone, Robbie Williams sau Luciano Pavarotti sunt doar câțiva din cei ce au reinterpretat “My Way”. Totul însă a plecat de la originalul “Comme d’habitude” ce a apărut în anul 1967 în interpretarea lui Claude Francois. El a compus piesa împreună cu Jacques Revaux iar de versuri s-au ocupat Francois și Gilles Thibaut.
https://youtu.be/XM5gkph97Uw
Ințial piesa a fost oferită lui Michel Sardou care o refuză, apoi Mireille Mathieu o refuză, chiar și Claude Francois refuză prima versiune a piesei. Toți cei care inițial au refuzat piesa, aveau să lanseze versiuni proprii. Michel Sardou lansează o versiune proprie în anul 1977 pentru albumul “La java de Broadway”.
Anul 1952, luna august, doi tineri de 19 ani, Jerry Leiber și Mike Stoller compun melodia “Hound Dog” în manieră blues. În februarie 1953 este lansată versiunea originală a acestui cântec la Peacock Records de artista de culoare Big Mama Thornton. Melodia a fost singurul ei mare hit. Staționează timp de 7 săptămâni pe locul 1 în topul R&B și generează vânzări de peste 500.000 de exemplare. În anul 2013 această versiune a fost inclusă în Grammy Hall of Fame. “Hound Dog” are peste 250 de versiuni cover, iar marea lor majoritate sunt după cea a lui Elvis Presley din 1956, care se vinde în peste 10 milioane de exemplere, cel mai mare succes al său, emblematic pentru ce urma să se numească revoluția Rock and roll. Jerry LeeLewis, Chubby Checker, Jimi Hendrix, Van Morrison, Eric Clapton și John Lennon au făcut și ei versiuni proprii după “Hound Dog”.
Cu toate că Jerry Leiber și Mike Stoller au compus multe piese pentru Elvis Presley, lor nu le-a plăcut versiunea acestuia. Stoller declara: “Am auzit înregistrarea și am fost dezamăgit. Suna teribil de nervos, prea repede, prea alb. Dar, după ce a vândut 7 sau 8 milioane de exemplare, a început să sune mai bine”. Versiunea originală, din anul 1953 a celei ce a fost Big Mama Thornton ascultați mai jos:
https://youtu.be/frsBq9MCNVg
Audio Originals – Hound Dog:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: telegraph.co.uk, wikipedia.org și songfacts.com.
Melodia este de fapt un cover după varianta originală a lui James Ray din anul 1962, o compoziție Rudy Clark. El este cel ce a compus și “The Shoop Shoop Song (It’s in His Kiss)” , un hit în versiunea din 1991 făcută de Cher. Versiunea originală a piesei “Got My Mind Set on You” a lui James Ray nu a intrat în Billboard Hot 100, cu toate că a fost difuzată de posturile de radio. Povestea spune că George Harrison, aflat în vacanță, în vara anului 1963 în Chicago, cumpără o copie a originalului. Cei de la Beatles știau muzica lui James Ray, ei cântau în concerte “If You Gotta Make a Fool of Somebody” – cel mai mare hit al Americanului. Originalul din anul 1962, în interpretarea lui James Ray îl puteți asculta mai jos:
Audio Originals – Got My Mind Set on You:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: beatleshistorian.com, wikipedia.org și songfacts.com.
În decembrie 2008, câștigătoarea X Factor din Marea Briatie, Alexandra Burke lansează propria versiune a piesei „Hallelujah”, ce reușește să se vândă în peste 100.000 de exemplare în doar 24 de ore și aproape 600.000 în prima săptămână. Versiunea ei ajunge pe locul 1 în Marea Briatanie de Crăciun, iar versiunea lui Jeff Bucley se clasează pe locul 2. Piesa originală, în interpretarea lui Leonard Cohen avea să ajungă doar pe locul 36.
“Hallelujah” are peste 300 de variante cover! Bob Dylan este primul care apreciază compoziția Canadianului Leonard Cohen și interpretează piesa în concerte încă din anul 1988. Bon Jovi, Bono, Il Divo sau Willie Nelson sunt doar câțiva din cei ce au înregistrat versiuni cover. În 2010 Justin Timberlake înregistrează o versiune proprie ce se regăsește pe discul “Hope for Haiti Now”, variantă ce ajunge până pe locul 13 în Billboard Hot 100. Anul 2016 vine și cu o versiune a cappela a celor de la Pentatonix pentru albumul lor “A Pentatonix Christmas”. Varianta lor primește discul de platină în Canada și Elveția și disc de aur în Germania și Statele Unite.
“Hallelujah”, în versiunea originală a lui Leonard Cohen apare în Decembrie 1984 și se regăsește pe albumul “Various Positions”. Pe acest album mai regăsim și “Dance me to the end of love”, un alt mare hit semnat Cohen.
Leonard Cohen a lucrat aproape 5 ani la compunerea piesei “Hallelujah”, el fiind nemulțumit de versuri, pe care, de altfel, în concerte le mai modifica. Nici casa lui de discuri, CBS Records, nu a fost prea încântată de această melodie. Din acest motiv, albumul nu apare în Statele Unite iar „Hallelujah” nu a fost promovat ca single.
Audio Originals – Hallelujah:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org, time.com și songfacts.com.
La sfârșitul anilor 50, pe când era detașat de U.S Army în Germania, Elvis Presley aude melodia “There’s No Tomorrow” a lui Tony Martin din 1949. Acesta este vizitat de Freddy Bienstock, ce îi căuta compozitori și îl ajută la selecția pieselor și filmelor. Elvis îi spune că vrea să facă o piesă după varianta lui Martin iar acesta, când ajunge înapoi în Statele Unite, îi cooptează pe Aaron Schroeder și pe Wally Gold. Aceștia fac versurile piesei în doar jumătate de oră.
„There’s No Tomorrow”, piesa interpretată de Tony Martin apare în anul 1949 și debutează în topul Billboard pe 4 Noiembrie. Melodia ajunge până pe locul 2, cu un total de 27 de săptămâni în acest clasament.
Și melodia „It’s Now or Never” în varianta lui Elvis Presley, dar și această variantă cu numele “There’s No Tomorrow” au la bază compoziția napoletană „O sole Mio”.
“O sole mio” datează din 1898, o compoziție a lui Eduardo di Capua și versuri de Giovanni Capurro. Melodia este interpretată în Napoletană, nu în stadradul Italian ce ar fi – Il mio sole / Soarele meu. Timp de aproape 75 ani de la apariție, “O Sole Mio” a ascuns un mare neadevăr istoric. Piesa a fost atribuită lui Eduardo di Capua, care a spus că a compus melodia în timp ce se afla în turneu cu tatăl său în anul 1898, în Odesa. În anul 2002, urmare a unui proces greoi și de durată, un Judecător din Torino dă dreptate descendenților lui Alfredo Mazzucchi, adevăratul compozitor. Decizia arată că Eduardo di Capua a cumpărat de la Mazzucchi 18 compoziții, inclusiv “O Sole Mio” în anul 1897. Melodia nu a fost inclusă în domeniul public de nimeni, așa se face că, oricine vrea să interpreteze această compozoție, plătește drepturi de autor până în anul 2042.
Melodia are foarte multe variante interpretative! Cea mai cunoscută este versiunea făcută de Luciano Pavarotti în 1980. “O sole mio” îi aduce lui Pavarotti și un premiu Grammy, la categoria Best Classical Vocal Performance.
Audio Originals – It’s Now or Never / O sole Mio:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.
O altă versiune celebră a piesei este și cea făcută de Mariah Carey în 1994 pentru albumul “Merry Christmas”. Albumul ei s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare. Cea mai cunoscută versiune a acestui cântec este cea a lui Bing Crosby din anul 1943. Acesta o înregistrează pentru albumul „Merry Christmas”, printre cele mai vândute albume de colinde, ce a fost reeditat de mai multe ori de la apariția din anul 1945.
Piesa originală apare în anul 1934, fiind o compoziție semnată John Frederick Coots și Haven Gillespie. În luna noiembrie se aude la radio prima oară acest colind, iar de la acel moment începe nebunia. În doar 24 de ore de la difuzare, “Santa Claus Is Comin’ to Town” se vinde în 30 de mii de exemplare și primește comenzi de peste 500 de mii. Versiunea originală a lui Sonny Schuyler din acel an, lansată la Bluebird Records cu orchestra lui George Hall a fost foarte populară în acel an și a figurat în diverse top-uri ale acelor vremuri.
Celebrele versuri „You’d better watch out, better not cry / You’d better not pout, I’m telling you why / Santa Claus is coming to town” încuraja lumea să fie mai bună și să doneze celor nevoiași, era anul 1934, apogeul Marii Crize Economice.
De-a lungul timpului, melodia a fost interpretată de peste 200 de artiști. Frank Sinatra, Neil Diamond, The Jackson 5, Chris Issak sau Bruce Sprinsteen sunt doar câțiva dintre ei.
Audio Originals – Santa Claus Is Comin’ to Town:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și sundaypost.com.
Un nou program de prevenție ajunge în școlile din Nord-Est: „Să Creștem Generații Sănătoase”. Doctor în științe medicale, Alina Epure în direct la Radio Iași
Premieră națională! Programul „Să Creștem Generații Sănătoase”, pilotat de luna aceasta în școli din Regiunea Nord-est....
Gânduri și ambiții la începutul noului an școlar 2026 – 2027. Radu Ilie, inspector școlar general al IȘJ Vaslui și Bogdan Suruciuc, inspector școlar general al IȘJ Botoșani cu Mihai Florin Pohoață la ”Pulsul Zilei” –07.09.2026.
Prioritățile avute în atenție pot fi legate de: -Noul sistem de evaluare a inspectorilor: Din acest an școlar, inspectorii generali sunt...
Început de nou an școlar pentru Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Iași. Florentin Traian Ciobotaru, noul director al instituției de învățământ cu Mihai Florin Pohoață la ”Pulsul Zilei” –07.09.2026.
La începutul noului an școlar 2026 – 2027, tot respectul și considerația pentru un om deosebit care s-a remarcat în mod excepțional de-a...
(PROMO) Amintirea unui virtuoz: Marcel Budală și moștenirea sa muzicală – temă a emisiunii Viața Romilor din ziua de luni, 7 septembrie 2026, h 20:30, Radio Iași – cu Dumitru ȘERBAN
În ediția de săptămâna aceasta (luni, 7 septembrie a.c., h 20:30, Radio Iași) a emisiunii Viața romilor, continuăm dialogul pe care l-am...
În anul 1818, în ajunul Crăciunului, doi bărbați cu o chitară mică au intrat într-o biserică din Oberndorf, Austria, și s-au pregătit să cânte un nou colind de Crăciun. Erau vremuri grele în Oberndorf, unde localnicii lucrau pe apă, încărcând barjele de sare care străbăteau râul Salzach. Revoluția din Europa Centrală, cauzată de războaiele napoleoniene, tocmai se încheiase. Și cu doar doi ani în urmă, în vara cea mai întunecată a anului 1816, provocată de norul de cenușă produs de o erupție vulcanică din Indonezia, foametea și sărăcia stăpâneau Europa.
În acel 1816, un tânăr preot catolic, Joseph Mohr, a scris o poezie de Crăciun cu șase versuri, care începea „Stille Nacht, Heilige Nacht” – Silent Night, Holy Night – despre nașterea unui Iisus cu părul cârlionțat. Doi ani mai târziu, în 1818, părintele Mohr a făcut echipă cu prietenul său, Franz Xaver Gruber, muzician, pentru a compune o melodie pe versurile poemului ce urma să fie cântat, la chitară, de Crăciun. (Legenda spune că orga bisericii fusese distrusă de șoareci și de apă și nu putea fi folosită).
Așa s-a făcut că acest colind, care a răsunat în urmă cu peste 200 de ani în Biserica Sf. Nicolae din Oberndorf, a devenit unul dintre cele mai cunoscute, cântate și iubite colinde de Crăciun din istorie. După un secol, în anul 1914, în Marele Război, „Silent Night” a fost cântat, în timpul celebrului „Armistițiu de Crăciun”, declanșat spontan, dintre soldații aliați și cei germani. Timp de câteva ore, soldații din cele două tabere inamice au lăsat armele jos, nu s-au mai măcelărit prin tranșee și s-au colindat cu minunatul “Silent Night”.
Bicentenarul melodiei a fost sărbătorit iarna trecută atât la Oberndorf, cât și în multe alte sate din provincia Salzburg. În anul 1935 Bing Crosby înregistrează și el o versiune a cântecului ce ajunge să se vândă în peste 30 de milioane de exemplare. Medoldia este și într-un top al celor mai bine vândute melodii din istorie. Cu peste 300 de traduceri și interpretări, „Silent Night” este una din cele mai populare colinde din istorie.
Audio Originals – Silent Night:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: activenews.ro, wikipedia.org, și songfacts.com.
Un nou program de prevenție ajunge în școlile din Nord-Est: „Să Creștem Generații Sănătoase”. Doctor în științe medicale, Alina Epure în direct la Radio Iași
Premieră națională! Programul „Să Creștem Generații Sănătoase”, pilotat de luna aceasta în școli din Regiunea Nord-est....
Gânduri și ambiții la începutul noului an școlar 2026 – 2027. Radu Ilie, inspector școlar general al IȘJ Vaslui și Bogdan Suruciuc, inspector școlar general al IȘJ Botoșani cu Mihai Florin Pohoață la ”Pulsul Zilei” –07.09.2026.
Prioritățile avute în atenție pot fi legate de: -Noul sistem de evaluare a inspectorilor: Din acest an școlar, inspectorii generali sunt...
Început de nou an școlar pentru Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Iași. Florentin Traian Ciobotaru, noul director al instituției de învățământ cu Mihai Florin Pohoață la ”Pulsul Zilei” –07.09.2026.
La începutul noului an școlar 2026 – 2027, tot respectul și considerația pentru un om deosebit care s-a remarcat în mod excepțional de-a...
(PROMO) Amintirea unui virtuoz: Marcel Budală și moștenirea sa muzicală – temă a emisiunii Viața Romilor din ziua de luni, 7 septembrie 2026, h 20:30, Radio Iași – cu Dumitru ȘERBAN
În ediția de săptămâna aceasta (luni, 7 septembrie a.c., h 20:30, Radio Iași) a emisiunii Viața romilor, continuăm dialogul pe care l-am...
Fostul membru The Beatles şi Ono au conceput melodia originală din 1972 ca o piesă de Crăciun, dar și un protest contra războiului din Vietnam. Videoclipul original includea imagini cu cei doi artiști, dar și cu micuțul lor fiu Sean. Pe fundal se aud vocile unui ansamblu coral din Harlem. Pe parcursul anilor am auzit cover-uri ale acestei melodii legendare de la Sara McLachlan, The Fray, Diana Ross sau Carly Simon.
O altă versiune celebră este înregistrarea făcută de Celine Dion pentru albumul „These are special times” din anul 1998. Acest disc este unul dintre cele mai vândute albume cu muzică de Crăciun, cu peste 12 milioane de exemplare.
În luna Decembrie a anului trecut, Miley Cyrus și Mark Ronson au realizat o versiune cover și l-au cooptat și pe Sean Lennon. Fiul lui John Lennon şi Yoko Ono o acompaniază pe Miley Cyrus, care încearcă să răspândească spiritul Crăciunului. Piesa a fost cântată iniţial la „Saturday Night Live„, în episodul special de Crăciun, iar ulterior a primit și un videoclip oficial.
„Happy Xmas (War Is Over)” a fost compusă de John Lennon și Yoko Ono în camera unui hotel din New York și înregistrată în Octombrie 1971. Refrenul și structura melodică are la bază cântecul tradițional Englez „Skewball”, varianta Peter, Paul and Mary din 1963.
În decembrie 1971, când este lansată în Statele Unite, „Happy Xmas (War Is Over)” nu are succes. Abia anul următor, când apare și în Marea Britanie, melodia pinde și devine un clasic a compozițiilor de iarnă. Din 1971 și până în prezent melodia a avut apariții în clasamentele mondiale aproape în fiecare an. Anul trecut, spre exemplu s-a clasat pe locul 10 în Austria, Germania și Slovacia.
Audio – Originals – Happy Xmas (War Is Over):
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org, infomusic.ro și songfacts.com.
După cum probabil știți, “Blue Christmas” – are multe alte versiuni. Notabilă este înregistrarea celor de la The Beach Boys pentru albumul “The Beach Boys’ Christmas Album”. Versiunea lor ajunge pe locul 3 în US Christmas Charts.Printre cei care au înregistrat versiuni proprii ale acestui cântec se mai numără și Johnny Cash, Shakin Stevens, Bon Jovi, Celine Dion sau Michael Buble.
“Blue Christmas” a fost compusă de Billy Hayes și Jay W. Johnson și este înregitrată pentru prima oară în anul 1948 de către actorul Doye O’Dell. Anul următor apar alte trei variante ce ajung în top-urile din Statele Unite. Una din acestea a fost și versiunea country a lui Ernest Tubb ce ajunge pe primul loc în top-ul Country & Western în ianuarie 1950.
Audio Originals – Blue Christmas:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com
Originals – White Christmas – cu Bogdan Sălăvăstru
Publicat de cristinaspinu,
8 decembrie 2019, 10:07 / actualizat: 8 decembrie 2019, 13:25
Cu peste 50 de milioane de exemplare vândute, în interpretarea artistului american Bing Crosby, „White Christmas” nu este doar unul dintre cele mai frumoase cântece de Crăciun, ci și cel mai vândut single din toate timpurile, cu peste 100 de milioane de exemplare vândute în diferitele versiuni făcute după cea originală.
Recordul figurează chiar în prima ediţie a Cărţii Recordurilor, din 1955, şi a rămas neînvins până în prezent. Cântecul a fost auzit în premieră la radio pe 25 decembrie 1941, iar Bing Crosby l-a dedicat atunci victimelor de la Pearl Harbor, care fusese atacat cu doar câteva săptămâni înainte. Dar dincolo de aceste versuri festive și pline de speranță, se ascunde o poveste tristă.
A fost scrisă de Irving Berlin (același compozitor din spatele unor melodii celebre precum „Cheek to Cheek” sau „God Bless America”), un imigrant născut în Rusia, care nu a sărbătorit niciodată Crăciunul, fiind evreu. A scris „White Christmas” pentru un musical care în cele din urmă s-a transformat în filmul „Holiday Inn” și a ajuns să câștige un premiu Oscar pentru această piesă. În aul 1954, cântecul a fost ales pentru coloana sonoră a filmului omonim. „Visez la un Crăciun cu zăpadă/ Cu fiecare felicitare de Crăciun pe care o scriu/ Fie ca zilele voastre să fie fericite și luminoase/ Și fie ca toate Crăciunurile să fie cu zăpadă!”. În mod evident, aceste versuri ne trimit cu gândul la un Crăciun petrecut acasă, în sânul familiei.
https://youtu.be/w9QLn7gM-hY
Audio Originals – White Christmas:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: unica.ro; wikipedia.org și songfacts.com
Printre cei care au versiuni proprii ale acestui cântec se mai numără și Bing Crosby. Dean Martin înregistrează și el piesa în 1959 pentru albumul “A Winter Romance”. O altă versiune populară este cea a lui Tony Bennett din 1968. Alții care înregistrează “Winter Wonderland” mai sunt: Frank Sinatra, Michael Buble, Doris Day, Selena Gomez și Radiohead.
Interesant este faptul că versurile nu fac nicio referire la sărbătorile de iarnă, însă, în țările din emisfera nordică el este văzut ca un cântec de Crăciun datorită titlului și a câtorva menționări ale saniei cu zurgălăi.
Richard B. „Dick” Smith, cel ce a compus versurile cântecului a fost inspirat de imaginea pieței Central Park din Honesdale acoperită de zăpadă. El a așternut versurile pe hârtie în timp ce se trata de tuberculoză în sanatoriul West Mountain Sanitarium din Scranton (Pennsylvania). Din păcate, avea să moară un an mai târziu din cauza acestei boli nemiloase, la patru ani după ce fusese diagnosticat, la numai 34 de ani. După ce a finalizat poemul, l-a trimis prietenului său pianistul Felix Bernard.
O copie a cântecului avea să ajungă la Joey Nash, liderul vocal al formației lui Richard Himber, ce avea să înregistreze versiunea originală cu Hotel Ritz-Carlton Orchestra la casa de discuri RCA în 1934. Printre membrii orchestrei de la acea sesiune de înregistrări se afla și celebrul cântăreț american de jazz, clarinetistul Artie Shaw. Cântecul a fost adaptat și în alte limbi, cea mai cunoscută variantă în altă limbă decât engleza este cea în germană cu titlul “Weisser Winterwald”.
Versiunea originală din 1934 o puteți asculta mai jos:
Audio Originals – Winter Wonderland:
Text adaptat și tradus de Bogdan Sălăvăstru. Surse: wikipedia.org și songfacts.com.