România și Bulgaria, 20 de ani în Uniunea Europeană
Publicat de Andreea Drilea, 18 noiembrie 2026, 06:25
Corespondență din Bruxelles, Gusti Roman: Parlamentul European a găzduit marți, 17 noiembrie 2026, o ceremonie dedicată împlinirii a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Evenimentul a reunit lideri europeni, foști șefi de guvern, diplomați și personalități care au contribuit la integrarea celor două state. Soprana Irina Baianț a interpretat imnul României, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vorbit despre transformările celor două țări și despre contribuția lor la viitorul Europei.
La aproape două decenii de la momentul istoric al aderării, o parte dintre oamenii care au participat la negocierile și deciziile ce au făcut posibilă integrarea României și Bulgariei s-au reîntâlnit la Bruxelles.
Ceremonia, desfășurată în spațiul Yehudi Menuhin al Parlamentului European, sub motto-ul „O călătorie comună, un viitor comun”, a adus împreună generații diferite de europeni, de la foști șefi de guvern și lideri ai instituțiilor comunitare până la tineri care au obținut performanțe internaționale în educație și sport.
Printre participanți s-au numărat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene, Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României la momentul aderării, și Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, fost rege și prim-ministru al Bulgariei.
La eveniment au fost prezenți și Meglena Kuneva, primul comisar european bulgar, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Andrey Kovatchev, chestor al instituției.
Imnurile României, Bulgariei și Uniunii Europene au deschis ceremonia
Ceremonia a început cu interpretarea imnurilor celor două state și al Uniunii Europene.
Tenorul bulgar Rosen Nenchev a interpretat imnul Bulgariei, urmat de soprana română Irina Baianț, care a intonat „Deșteaptă-te, române!”. Cei doi artiști au revenit împreună pentru imnul european, „Oda bucuriei”, interpretat vocal în limbile bulgară, română și germană.
Momentul muzical a deschis seria intervențiilor oficiale, primul discurs fiind susținut de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Roberta Metsola: „A fost o întoarcere acasă”
În discursul său, Roberta Metsola a readus în memoria participanților noaptea de 31 decembrie 2006, când zeci de mii de români și bulgari au ieșit în piețele publice pentru a sărbători apropiata intrare în Uniunea Europeană.
La București, Piața Universității răsuna de urale, iar oamenii fluturau drapele europene pe acordurile „Odei bucuriei”. La Sofia, în Piața Battenberg, imnul european era urmat de dansul tradițional Dunavsko horo.
Metsola a evocat emoția acelei nopți, sentimentul de speranță și apartenență, amintind un titlu de ziar apărut în ziua următoare: „Suntem acasă”.
Președinta Parlamentului European a subliniat că apartenența celor două popoare la cultura și civilizația europeană este mult mai veche decât aderarea din 2007. A amintit orașele antice de la Marea Neagră, contribuția lui Constantin Brâncuși la sculptura modernă, performanța istorică a Nadiei Comăneci și patrimoniul cultural al Bulgariei.
„1 ianuarie 2007 a însemnat mai mult decât o simplă aderare la Uniunea Europeană. A fost o întoarcere acasă”, a declarat Roberta Metsola.
România, după 20 de ani: o economie mai puternică și investiții europene de peste 100 de miliarde de euro
Dincolo de semnificația politică a aderării, cele două decenii de apartenență la Uniunea Europeană au schimbat economia României, infrastructura și oportunitățile de care beneficiază cetățenii.
Un raport publicat în noiembrie 2026 de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), cu ocazia aniversării, oferă o imagine a acestor transformări.
Potrivit documentului, produsul intern brut real al României era în 2025 cu aproximativ 67% mai mare decât în 2006. PIB-ul pe locuitor, raportat la media Uniunii Europene, a crescut de la 44% în 2007 la aproximativ 78% în 2024, reflectând reducerea decalajelor economice față de celelalte state membre.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale integrării îl reprezintă accesul la finanțarea europeană.
Între 2007 și 2025, România a primit 100,2 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, în timp ce contribuția sa a fost de 35,2 miliarde de euro. Rezultă un sold pozitiv de aproximativ 65 de miliarde de euro.
Separat, până în octombrie 2026, România primise alte 13,27 miliarde de euro prin Mecanismul european de redresare și reziliență, sub formă de granturi și împrumuturi.
Fondurile europene au susținut modernizarea infrastructurii de transport, extinderea rețelelor de apă și canalizare, investițiile în școli și spitale, dezvoltarea întreprinderilor și sprijinirea comunităților rurale.
Schimbările sunt vizibile și în economie. Peste două treimi din exporturile României ajung în alte state membre ale Uniunii Europene, iar investițiile străine au contribuit la dezvoltarea unor industrii importante, în special cea auto.
Raportul Parlamentului European evidențiază și progresele sociale. Rata ocupării forței de muncă a crescut cu 15% între 2009 și 2025, iar proporția populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a redus cu 17 puncte procentuale între 2015 și 2025.
Integrarea europeană a însemnat și libertatea de a studia, de a lucra și de a călători în celelalte state membre. Aderarea deplină a României la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, a reprezentat o nouă etapă a acestei apropieri.
Transformarea a fost recunoscută și de cetățeni. Potrivit Eurobarometrului Parlamentului European din primăvara anului 2026, 73% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană.
De la beneficiar al fondurilor europene la contributor la proiectul comun
În cei aproape 20 de ani de apartenență, România și-a consolidat treptat rolul în Uniunea Europeană.
Prima sa președinție a Consiliului UE, exercitată în 2019, a demonstrat capacitatea de a coordona negocieri și de a contribui la adoptarea unor decizii europene importante.
România a devenit un centru industrial pentru lanțurile de producție europene, un participant important la dezvoltarea tehnologiilor digitale și un actor cu expertiză în securitate cibernetică. Bucureștiul găzduiește Centrul European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice, iar infrastructura de cercetare de la Măgurele include unul dintre cele mai puternice sisteme laser din lume.
Poziția geografică a țării a căpătat, la rândul ei, o importanță strategică sporită. România contribuie la securitatea energetică europeană, la conectivitatea regională și la stabilitatea regiunii Mării Negre.
În contextul războiului din Ucraina, țara a sprijinit persoanele refugiate, transportul exporturilor ucrainene și inițiativele europene de securitate și apărare.
Aceste contribuții au fost amintite și de Roberta Metsola, care a subliniat importanța României și Bulgariei pentru securitatea Uniunii Europene.
„Astăzi, Uniunea Europeană este mai puternică datorită contribuției dumneavoastră”, a transmis președinta Parlamentului European, reafirmând solidaritatea europeană în fața amenințărilor de securitate din regiunea Mării Negre.
Victor Negrescu: Aniversarea este și o ocazie de a privi spre viitor
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, unul dintre organizatorii ceremoniei, a explicat că manifestarea deschide seria evenimentelor oficiale dedicate aniversării aderării României și Bulgariei.
„Scopul acestui eveniment este de a marca, pe de-o parte, realizările României și Bulgariei în cei 20 de ani de apartenență la blocul comunitar și, în același timp, a proiecta viitorul european al celor două state”, a declarat Victor Negrescu.
El a subliniat importanța participării personalităților care au contribuit la aderare, alături de actualii reprezentanți ai instituțiilor europene și ai vieții publice din cele două țări.
O reuniune a celor care au făcut posibilă aderarea
Prezența fostului președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a lui Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României la momentul aderării, și a lui Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, prim-ministrul Bulgariei în perioada semnării Tratatului de aderare, a oferit ceremoniei o importantă dimensiune istorică.
Printre invitați s-a aflat și Meglena Kuneva, care a avut un rol central în negocierile de aderare ale Bulgariei și a devenit primul comisar european al acestei țări.
La eveniment au participat, de asemenea, Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe al României în perioada negocierilor de aderare, Mircea Abrudean, Dan Neculăescu, Alexandru Rogobete, Maria Grapini, Gabriela Firea și Lucian Romașcanu.
Programul a inclus și intervenții ale unor personalități din sport și educație: Ana Maria Brânză, campioană olimpică, mondială și europeană la scrimă, și Andrey Stefanov, tânăr bulgar medaliat cu aur la olimpiade internaționale de matematică și informatică.
Ceremonia s-a încheiat cu intervențiile comune ale lui Victor Negrescu și Andrey Kovatchev, urmate de o recepție cu preparate tradiționale românești și bulgărești.
La 1 ianuarie 2027, România și Bulgaria vor împlini oficial 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Aniversarea marchează două decenii de transformări economice, sociale și politice, dar și o schimbare de perspectivă: cele două state, cândva candidate la integrare, participă astăzi la deciziile care modelează viitorul Uniunii.
În cuvintele Robertei Metsola, Europa are acum, mai mult ca oricând, nevoie de vocile, contribuțiile și capacitatea lor de a conduce.
⸻
Date economice și statistice: Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), „20th anniversary of Romania’s EU accession”, noiembrie 2026, document PE 797.038, autori Ionel Zamfir și Carmen-Cristina Cîrlig.
România Actualități/FOTO Gusti Roman