#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Publicat de andreeadaraban, 8 noiembrie 2026, 12:01

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea elevilor se numără printre principalele direcții de reformă a învățământului tehnologic și dual din România. O platformă online prin care operatorii economici vor putea transmite solicitările de școlarizare va fi testată în șase județe, printre care Iași și Galați, urmând să devină funcțională la nivel național în toamna anului 2027. În paralel, aproximativ 200 de calificări profesionale sunt revizuite pentru a răspunde mai bine cerințelor actuale ale economiei.

Reforma învățământului tehnologic și dual încearcă să apropie școala de piața muncii și să transforme pregătirea profesională într-o rută educațională mai atractivă pentru elevi. Schimbările vizează atât conținutul programelor de studiu, cât și modul în care sunt stabilite locurile de școlarizare, în funcție de solicitările angajatorilor.

Un prim pas în această direcție îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual. Până acum, solicitările erau transmise prin fax sau e-mail, ceea ce putea genera dificultăți în centralizarea și monitorizarea acestora. „Am considerat că este foarte necesar un astfel de instrument informatic pentru a simplifica, pentru a digitaliza înregistrarea online a solicitărilor de școlarizare pentru învățământul tehnologic dual. După cum bine știți, până acum aceste solicitări veneau către noi pe fax, pe e-mail și existau diferite situații în care ajungeau sau nu ajungeau”, a explicat în emisiunea Starea Educației, Dalia Drămuș, directorul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT).

Platformă digitală pentru companiile care vor să formeze viitori angajați

Noua platformă va fi pilotată în șase județe, selectate în urma unei analize care a urmărit reprezentativitatea solicitărilor și existența unor condiții relevante pentru testarea aplicației. Printre județele incluse în această etapă se numără Iași și Galați. Alegerea nu a fost întâmplătoare. În învățământul dual, o pondere importantă a companiilor participante este reprezentată de întreprinderile mici și mijlocii, iar autoritățile au urmărit ca testarea să includă diferite tipuri de solicitări prevăzute de legislație. În perioada 26 octombrie – 5 noiembrie, reprezentanții inspectoratelor școlare și ai unităților de învățământ desemnați pentru gestionarea platformei au participat la sesiuni de instruire online organizate de CNDIPT. Va fi elaborat și un manual de utilizare, destinat persoanelor implicate în acest proces.

Pentru etapa de pilotare, companiile vor putea transmite solicitările de școlarizare în perioada 6 noiembrie – 4 decembrie 2026. Acestea vor completa un formular online cu datele firmei și informațiile referitoare la solicitare, vor descărca documentul generat automat, îl vor semna și îl vor încărca ulterior în format PDF în platformă. La nivel național, instrumentul ar urma să fie disponibil începând din toamna anului 2027, pentru planificarea școlarizării din anul următor.

Platforma dedicată solicitărilor companiilor reprezintă însă doar prima etapă a unui proiect european mai amplu. Acesta urmărește inclusiv optimizarea metodologiilor de anticipare a nevoilor de calificări și competențe, monitorizarea inserției absolvenților pe piața muncii, actualizarea documentelor de planificare și înregistrarea online a contractelor de parteneriat. Portalul cu date publice care va integra aceste funcționalități se va numi IPT Connect. „Urmărim mult mai mult decât înregistrarea online a solicitărilor. Acesta este doar primul pas”, a precizat directorul CNDIPT.

 Peste 9.000 de locuri ocupate în învățământul dual

În anul școlar 2026-2027, planul de școlarizare pentru învățământul dual a fost inițial de 12.368 de locuri. Ulterior, numărul a fost ajustat la aproximativ 10.000, dintre care au fost ocupate 9.124. Potrivit Daliei Drămuș, procentul de realizare a planului de școlarizare este de 90%. La nivel național, aproximativ 1.000 de operatori economici sunt implicați în învățământul dual, în creștere față de anul precedent, când numărul acestora era de aproximativ 900.

În județul Iași, planul de școlarizare realizat cuprinde 3.811 locuri în învățământul tehnologic și 348 de locuri în învățământul dual.

Trecerea integrală la sistemul dual, o provocare pentru zonele cu economie slab dezvoltată

Unul dintre obiectivele reformei este ca, începând cu anul școlar 2029-2030, întregul învățământ tehnologic să funcționeze în regim dual. Realizarea acestui deziderat depinde însă de capacitatea companiilor de a se implica în pregătirea elevilor. Problema este cu atât mai importantă în localitățile mici și în mediul rural, unde mediul economic nu oferă întotdeauna suficiente oportunități pentru organizarea practicii și susținerea unor clase în sistem dual.

Dalia Drămuș consideră că nu există o soluție universală, aplicabilă tuturor regiunilor, iar dezvoltarea învățământului dual trebuie să țină cont de specificul economic local. „Așa cum spune legea, învățământul dual se întâmplă la nevoia și la solicitarea operatorilor economici. Bineînțeles că eu cred într-un parteneriat între școală, operatori economici și autoritățile publice locale. Acolo unde învățământul dual a fost un succes, toți acești actori au înțeles că trebuie să stea la aceeași masă și, în funcție de nevoile locale, să găsească o soluție împreună”, a subliniat aceasta.

Directorul CNDIPT a oferit exemplul județului Alba, care ocupă primul loc în acest an în ceea ce privește rezultatele învățământului dual, dar a atras atenția că modelul nu poate fi preluat automat de alte regiuni. „Nu cred în rețete universale. Cred că este nevoie de o analiză regională și locală pentru a vedea care sunt nevoile pieței muncii și ceea ce trebuie să școlarizăm, exact cum spuneam, în funcție de nevoile pieței muncii de la nivel local”, a explicat Dalia Drămuș.

În ceea ce privește obiectivul trecerii integrale la sistemul dual până în 2029-2030, aceasta consideră că trebuie analizată cu atenție evoluția economiei și capacitatea angajatorilor de a susține acest tip de pregătire profesională.

Aproximativ 200 de calificări profesionale, în curs de revizuire

O altă componentă importantă a reformei vizează actualizarea calificărilor profesionale. Aproximativ 200 de calificări de nivel 3 și 4 au fost revizuite și transmise către Autoritatea Națională pentru Calificări pentru avizare, urmând să fie aprobate prin ordine de ministru.

Procesul este considerat esențial, în condițiile în care multe dintre standardele de pregătire profesională existente nu mai reflectă suficient de bine evoluțiile tehnologice și cerințele angajatorilor. „Tehnologia evoluează, nu putem să mai permitem să existe standarde de pregătire vechi, când noi ne dorim ca elevii noștri să fie ancorați în ceea ce își doresc operatorii economici. Nu mai puteam permite acest lucru și am trecut printr-un proces destul de greu, dar foarte necesar anul acesta, de revizuire a tuturor calificărilor de nivel 3 și 4”, a declarat directorul CNDIPT.

Noile calificări vor include competențe de digitalizare și de economie circulară, astfel încât pregătirea elevilor să fie adaptată transformărilor din economie. Un exemplu concret este introducerea calificării de „Tehnician – surse de energie regenerabilă”, într-un domeniu în care cererea de specialiști este în creștere.

Există și calificări considerate neatractive, care ar putea fi eliminate sau înlocuite, însă lista completă și rezultatele analizei vor fi prezentate public după finalizarea procesului de avizare.

Profesorii și dotările școlilor, alte provocări ale reformei

Actualizarea programelor de pregătire profesională trebuie însoțită de investiții în infrastructura școlară și în formarea cadrelor didactice. Profesorii din liceele tehnologice trebuie să fie pregătiți să predea noile competențe, iar elevii au nevoie de echipamente și spații de practică adaptate cerințelor actuale. Potrivit Daliei Drămuș, prin proiectele europene aflate în derulare sunt organizate activități de formare pentru cadrele didactice, iar prin PNRR au fost dotate numeroase licee tehnologice.

Există însă în continuare zone în care este nevoie de personal de specialitate, în special pentru componenta practică a pregătirii profesionale.

În acest context, implicarea companiilor devine cu atât mai importantă. În sistemul dual, o parte semnificativă a formării trebuie să se desfășoare chiar la operatorul economic, unde elevii pot dobândi competențe și experiență într-un mediu de lucru real. De aceea, angajatorii trebuie să asigure nu doar locuri de practică, ci și implicarea tutorilor care îi îndrumă pe elevi în procesul de învățare.

Rămâne deschisă și problema liceelor care nu vor putea trece la sistemul dual, precum și cea a profesorilor din aceste unități de învățământ. Potrivit directorului CNDIPT, situația va trebui analizată la nivelul Ministerului Educației, împreună cu instituțiile și actorii implicați.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: În luna octombrie ați anunțat pilotarea unei platforme online prin care companiile își vor putea înregistra solicitările de școlarizare în sistem dual. De ce un astfel de instrument?

Dalia Dărămuș: Am considerat că este foarte necesar, dacă pot să spun așa, un astfel de instrument informatic pentru a simplifica, pentru a digitaliza înregistrarea online a solicitărilor de școlarizare pentru învățământul tehnologic dual. După cum bine știți, până acum aceste solicitări veneau către noi pe fax, pe e-mail și existau diferite situații în care ajungeau sau nu ajungeau și am considerat că trebuie să ajungem și noi în 2026 cu acest mecanism. Vestea a fost foarte bine primită de toți operatorii economici.

Andreea Daraban: Este vorba despre un proiect european pe care îl implementați.

Dalia Dărămuș: Exact, un proiect non-competitiv pentru toată reforma învățământului tehnologic și dual, pentru mai multe activități, așa cum a spus și dumneavoastră, de la calificări, la digitalizare, curriculum, sunt mai multe.

Andreea Daraban: Această platformă va fi pilotată în șase județe, între care Galați și Iași. Cum au fost selectate aceste județe și ce veți urmări în această etapă?

Dalia Dărămuș: În învățământul dual, cele mai multe companii implicate sunt IMM-urile. Așa că am ales aceste județe în urma unei analize, astfel încât să conțină toate tipurile de solicitări prevăzute de legislație, să fi avut un istoric cu un număr mediu de solicitări la nivel național, astfel încât pilotarea să fie relevantă, să se poată urmări corectitudinea funcționării aplicației, să se poată remedia în timp util eventualele situații. Și să știți că venim și în ajutorul reprezentanților inspectoratelor școlare și al unităților de învățământ. Fiecare dintre aceste instituții a trebuit să ne transmită câte un reprezentant care să se ocupe de această platformă, să nominalizeze o persoană. Pentru fiecare județ cuprins în pilotare, în perioada 26 octombrie-5 noiembrie, CNDIPT a realizat o sesiune de instruire online a persoanelor nominalizate cu privire la înregistrarea în platformă. Și totodată vom elabora un manual de utilizare a platformei,  destinat persoanelor nominalizate din unitățile de învățământ și din inspectoratele școlare.

Andreea Daraban: Când va fi operațională la nivel național această platformă și cum va funcționa mai exact?

Dalia Dărămuș: Perioada de transmitere a solicitărilor de la operatorii economici va fi 6 noiembrie-4 decembrie pentru anul acesta, pentru pilotare. La nivel național va fi funcțională începând cu anul 2027, toamna anului 2027,  pentru anul următor.  Operatorii economici se înregistrează în formularul din platformă cu datele firmei și solicitării, le listează și semnează solicitarea descărcată automat, își creează un cont, încarcă în platformă formularul PDF semnat și ulterior procedează la înlocuirea PDF-ului semnat în situația în care acesta va fi invalidat sau va fi probleme. Deci, totul va fi funcțional din noiembrie pentru județele care sunt în pilotare. Va fi o structură unitară, coerentă ce va favoriza luarea de decizii pe baze de date reale și monitorizate mereu de către colegii noștri

Andreea Daraban: Odată implementată la nivel național, cu ajutorul acesteia veți putea urmări traseul unui absolvent?

Dalia Dărămuș: Acest instrument este doar o parte din platforma finală, ca să-i spun așa, dezvoltată prin acest proiect. Și cu siguranță vor fi două direcții principale. Una va viza optimizarea metodologiilor, adică anticiparea nevoilor de calificări și de competențe, monitorizarea inserției absolvenților prin anchete, actualizarea documentelor de planificare, înregistrarea online a contractelor de parteneriat și așa mai departe. IPT Connect se va numi portalul cu date publice care va avea o structură modulară, dar despre asta vă rog să-mi permiteți să vă spun mai multe atunci când va fi finalizat. Aveți dreptate, urmărim mult mai mult decât înregistrarea online a solicitărilor. Acesta este doar primul pas.

Andreea Daraban:  Într-o conferință recentă, spuneați că pentru anul 2026-2027 au fost oferite peste 12.000 de locuri în clasa a IX-a la învățământul dual. Au fost ocupate toate aceste locuri pentru acest an școlar?

Dalia Dărămuș: Planul inițial a fost de 12.368 de locuri după care am înregistrat o scădere către 10.000 de locuri și s-au aprobat, s-au ocupat 9.124 de locuri, de unde rezultă un procent de realizare a planului de școlarizare pentru învățământ dual de 90 %.

Andreea Daraban: Au rămas destule locuri neocupate. Credeți, poate, că ar trebui ca aceste estimări, făcute de instituțiile de învățământ, să fie mai realiste? Poate nu sunt uneori realiste atunci când se propune cifra de școlarizare…

Dalia Dărămuș: După cum bine știți, anul acesta a fost primul an în care am început școlarizarea pe noua rută de învățământ tehnologic și tehnologic dual, în care elevii primească calificare de nivel 3 după clasa a XI-a, a nivelului calificare 4 după clasa a XII-a,  astfel încât să creștem atractivitatea învățământului tehnologic. Probabil că și aceasta a fost o situație, dar să știți că evoluția, chiar și a numărului operatorilor economici, este una  bună. Avem anul acesta 1.000 de operatori economici implicați în învățământul dual, la 9.124 de locuri în învățământul dual și 69.000 în învățământul tehnologic. Este o creștere față de anul trecut, unde aveam 900, cam așa.

Andreea Daraban: Avem cifre legate de câte clase în sistem dual există la nivel național?

Dalia Dărămuș: O să vă transmit ulterior, acum vă pot spune doar numărul de locuri 9.124, dar aș putea să vă dau câteva date pentru județul Iași: 3811 locuri  în învățământul tehnologic, 348 în învățământul dual. Vorbim despre plan de școlarizare realizat.

Andreea Daraban: Există la nivel național licee tehnologice care funcționează, în prezent, în totalitate în regim dual?

Dalia Dărămuș: Din câte știu eu, nu.

Andreea Daraban:   În județul  Iași există firme care doresc să se implice în școlarizare. Ce ne facem însă în zonele în care industria nu este foarte bine dezvoltată, în urbanul mic, în mediul rural. Credeți că acolo se va putea trece la   învățământ dual în totalitate. atunci când este prevăzut să se întâmple acest lucru, respectiv în anul 2029-2030?

Dalia Dărămuș: Așa cum spune legea, învățământul dual se întâmplă la nevoia și la solicitarea operatorilor economici. Bineînțeles că eu cred într-un parteneriat între școală, operatori economici și autoritățile publice locale. Acolo unde învățământul dual a fost un succes și este un succes și este în creștere, toți acești actori au înțeles că trebuie să stea la aceeași masă și în funcție de nevoile locale să găsească o soluție împreună. Pentru că dacă o formulă funcționează la Brașov, eu nu cred că va funcționa neapărat și în altă parte. Vă dau exemplul județului Alba care este pe primul loc în acest an. Eu nu cred în rețete universale. Cred că este nevoie de o analiză regională și locală pentru a vedea care sunt nevoile pieței muncii și ceea ce trebuie să școlarizăm, exact cum spuneam, cu nevoile pieței muncii de la nivel local. Nu cred în rețete care să funcționeze impuse de undeva, mai ales în cazul învățământului dual.

Andreea Daraban: Dar cât de realist este acest obiectiv ca din anul școlar 2029-2030 întregul învățământ tehnologic să se desfășoare în regim dual?

Dalia Dărămuș:  Cred că trebuie să ne uităm foarte bine în jurul nostru la ce se întâmplă cu economia, pentru că, așa cum spuneam, învățământul dual este foarte strâns legat de capacitatea operatorilor economici de a susține acest tip de învățământ.

Andreea Daraban: Ați anunțat că aproximativ 200 de calificări sunt în curs de revizuire. Cât de importantă este această schimbare pentru învățământul tehnologic din România?

Dalia Dărămuș: Cred că este cea mai importantă schimbare. Așa cum spuneam, tehnologia evoluează, nu putem să mai permitem să existe standarde de pregătire vechi, când noi ne dorim ca elevii noștri să fie ancorați în ceea ce își doresc operatorii economici. Nu mai puteam permite acest lucru și am trecut un proces destul de greu, dar foarte necesar anul acesta, de revizuire a tuturor calificărilor de nivel 3 și 4. Aproximativ 200 au fost transmise către Autoritatea Națională de Calificări pentru avizare și apoi vor fi aprobate prin ordine de ministru. La asta lucrăm acum pentru că este foarte important.

Andreea Daraban: Ne puteți da exemple de astfel de calificări noi, pe care le vor putea alege elevii?

Dalia Dărămuș: Fiecare calificare din cele noi va conține competențe de digitalizare, de economie circulară. Cred că trebuie să trecem spre lucrurile acestea, mai ales că elevii nu își  mai doresc, neapărat, calificările pe care le știam noi. Dar, pentru că mai devreme am avut o întâlnire în domeniu electric, pot menționa faptul că am introdus calificarea ”Tehnician-surse de energie regenerabilă”, pentru că vedem în jurul nostru cât de necesare sunt. Și toate acestea au fost făcute împreună cu operatorii economici, în grupuri de lucru formate din operatori economici, profesori din învățământul preuniversitar și universitar, astfel încât să asigurăm această rută integrată către învățământ universitar dual.

Andreea Daraban: Există în prezent calificări care sunt neatractive și care vor fi eliminate?

Dalia Dărămuș: Da, există. Dar lăsați-mă să prezentăm această analiză în momentul în care vom face publice toate cele 200 de calificări noi. Fiecare grup de lucru, fiecare domeniu a făcut o analiză și cu acestea lucrăm, acestea credem că trebuie să rămână, acestea trebuie revizuite sau acestea trebuie înlocuite cu totul.

Andreea Daraban: Vor fi revizuite aceste calificări din învățământul tehnic, dar au școlile suficiente echipamente și profesori pregătiți pentru a preda aceste competențe? Cum stăm cu resursa umană în aceste licee tehnologice? Și mă refer la disciplinele de specialitate, evident.

Dalia Dărămuș: În același timp, tot în proiectul nostru facem și formare și nu numai în proiectul acesta, încercăm prin orice proiect să formăm profesorii din învățământul tehnologic și să știți că prin PNRR au fost dotate foarte multe licee tehnologice.

Andreea Daraban: Așadar, există maiștrii suficienți, există personal de specialitate suficient să acopere zona aceasta de practică?

Dalia Dărămuș: Cu siguranță sunt zone unde este nevoie de resursă umană, nu intră, neapărat, în atribuțiile instituției pe care o conduc acest aspect, dar noi încercăm. Încercăm să explicăm și operatorilor economici că trebuie să se implice și tutorilor  de practică, pentru că în învățământul dual, foarte multe lucruri și mult timp ar trebui să se întâmple la operatorul economic.

Andreea Daraban: Ce se va întâmpla cu acele licee care nu vor putea trece la sistemul dual?

Dalia Dărămuș: Cred că va trebui să facem o analiză la nivelul Ministerului Educației împreună cu CNDIPT și cu toți actorii implicați.  Și o să vedem. Cu siguranță nu o să rămână nimeni neșcolarizat sau fără posibilitatea de a-și continua studiile. Sunt sigură de asta.

Andrea Daraban: Eu mă refer și la profesorii respectiv. Ce se va întâmpla cu ei?

Dalia Dărămuș: Cu siguranță și în cazul profesorilor nu va fi o situație de genul acesta. Vom vedea, o să discutăm în Ministerul Educației această situație și o să revenim atunci când o să avem o decizie în acest sens.

Varianta audio a interviului: