Negocierile de pace ruso-ucrainene încep joi la Istanbul; componenţa delegaţiilor şi agenda discuţiilor sunt încă în pregătire

Publicat de Andreea Drilea, 14 mai 2025, 15:14

Negocierile ruso-ucrainene care vor avea loc joi la Istanbul vor aborda chestiuni politice şi tehnice, a declarat miercuri consilierul de politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, relatează agenţia EFE.

‘Delegaţia va aborda chestiuni politice şi, aş spune, de asemenea un ansamblu de chestiuni tehnice’, iar în funcţie de aceste teme vor fi selectaţi membrii acestei delegaţii, a afirmat în faţa presei ruse Iuri Uşakov, care nu a clarificat dacă el va face parte din delegaţie.

Nici purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, nu a adus mai multe lămuriri pe acest subiect la conferinţa sa zilnică de presă. Numele membrilor delegaţiei ruse vor fi comunicate după ce vor fi primite ‘instrucţiunile corespunzătoare din partea preşedintelui’ Putin, a indicat Peskov.

Liderul de la Kremlin a avut iniţiativa acestor negocieri, după ce a respins un ultimatum prin care principalii aliaţi europeni ai Ucrainei au ameninţat Rusia că dacă începând de lunea care a trecut nu acceptă o încetare a focului pentru 30 de zile îi vor impune noi sancţiuni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit şi el apoi cu iniţiativă, aceea de a se întâlni direct cu Putin la Istanbul joi, cerere la care până în prezent Kremlinul nu a răspuns. Zelenski se află miercuri în capitala turcă Ankara, unde are o întâlnire cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, şi a declarat că se va deplasa joi la Istanbul numai dacă Putin confirmă prezenţa sa acolo la negocieri.

La rândul său, preşedintele american Donald Trump, care desfăşoară un turneu în Orientul Mijlociu, a declarat luni că intenţionează să efectueze o escală joi în Turcia dacă va considera că prezenţa sa ar putea fi utilă la negocierile ruso-ucrainene menite să pună capăt războiului.

Răspunzând miercuri unei întrebări pe acest subiect, Trump a spus că nu ştie dacă Putin va veni în Turcia. ‘El ar vrea ca eu să fiu acolo, iar aceasta este o posibilitate (…) Nu ştiu dacă el va veni dacă eu nu vin. Vom afla’, a spus preşedintele SUA.

Şi consilierului prezidenţial rus Uşakov i-a fost adresată o întrebare despre o posibilă venire a preşedintelui american la negocierile de la Istanbul, dar el s-a arătat sceptic, afirmând că Trump ‘este ocupat cu chestiuni serioase’ în Orientul Mijlociu.

Totuşi, Washingtonul a confirmat că se vor deplasa în Turcia pentru negocierile ruso-ucrainene secretarul de stat Marco Rubio, precum şi emisarii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff şi Keith Kellogg.

De partea ucraineană, aceasta va decide asupra paşilor următori asupra negocierilor de pace cu Rusia de la Istanbul după ce se va clarifica dacă Putin ‘este speriat’ să vină la discuţii cu Zelenski în Turcia, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică ucraineană.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga va avea în Turcia o întâlnire cu omologul său turc Hakan Fidan, dar nu a confirmat până în prezent vreun contact acolo cu partea rusă.

O propunere de plan de pace avansată luna trecută de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoaşterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei şi recunoaşterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepţia zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu şi pe cea a aderării la UE), ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie şi garanţii de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.

Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina şi aliaţii săi europeni au cerut amânarea discuţiilor despre teritorii până la încheierea unui armistiţiu – fără a recunoaşte controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean -, amânarea de asemenea a ridicării sancţiunilor împotriva Rusiei, garanţii sporite de securitate pentru Ucraina şi despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.

De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea ‘cauzelor profunde’ ale acestuia şi ‘interesele legitime de securitate ale Rusiei’, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc tot la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea fostei administraţii americane a preşedintelui Joe Biden şi a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziţia.AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă wikipedia