„Muzeul locomotivelor cu abur”-Reșița (text și FOTO)

Publicat de Nicolae Tomescu, 3 decembrie 2020, 12:19

Acei oameni care nu sunt impresionați de discursul muzeal[1], ci doresc să vină, să se confrunte, pur şi simplu, cu obiectele expuse, au la îndemână „cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa”…

Înființat[2] în anul 1972, „Muzeul locomotivelor cu abur” din Reșița, aflat în „zona Triaj” a municipiului[3], are expuse 16 locomotive[4] din secole diferite. Cea mai importantă[5] piesă de colecție este „Resicza”[6], cea care întâmpină viztitatorii la intrarea în parc; face parte dintr­-o serie de 3 (trei) locomotive[7] construite (1872) după un prototip existent (în acea vreme) la Viena și destinat rutei montane Reșița-Secu…

Al doilea exponat, în ordinea importanţei istorice şi a valorii simbolice[8], îl reprezintă (locomotiva 704.402)[9]„Principesa Elena” a doua locomotivă construită (în 1925) pe actualul teritoriu al României, prima (704.401)[10] purtând numele de „Principele Carol”…

„Muzeul Locomotivelor cu Abur” din Reșița, colecție inedită care ilustrează progresul, de aproape un secol, al „mersului pe șine”, cuprinde locomotive reprezentative pentru evoluția respectivei industrii[11]…

Iar implicarea mea jurnalistică vizează nu numai secvențele radio[12], ci și medalioane(le) VIDEO – pentru cei care trăiesc din curiozitatea de a vedea, care își adâncesc așa-numita cultură vizuală…

[1] Pentru alții, gestul are o acoperire deplină nu atât în cronologie, cât în actul de credinţă – aceștia încearcă o emoţie profundă în faţa ideii de muzeu, le place faptul că sunt lucruri multe adunate la un loc, chiar puncte în raport cu care personalitățile se asociază, întrevăd dorinţa de aprofundare, privirea asupra fenomenelor…

[2] La aniversarea unui veac de asamblare a locomotivelor cu aburi și prin eforturile inginerului Mircea Popa; /director (în anul 1972) al „Uzinelor Reșița”/ acesta a salvat, de la dezmembrare şi topire, locomotivele „pregătite” pentru casare – după retragerea lor din circulaţie…

[3] Deși, în anul 2016, Muzeul era pus sub sechestru, el nu a fost întrăinat…/Vezi și http://www.romania-actualitati.ro/resita_muzeul_de_locomotive_cu_abur_nu_va_fi_instrainat-88314/

[4] Lista locomotivelor, în ordinea anului de fabricație :

• (1872) Locomotiva nr. 2 „Resicza”, ecartament 948 mm;
• (1909) Locomotiva forestieră CFF 704.209, fabricație „StEG-Viena”;
• (1921) Locomotiva de ecartament normal, seria 50.025, fabricație „Henschel-Kassel”;
• (1921) Locomotiva de ecartament normal, seria 50.378;
• (1925) Locomotiva tender cu ecartament îngust, 700 mm;
• (1933) Locomotiva de ecartament normal CFR 230.163;
• (1939) Locomotiva de ecartament normal, seria 142.072;
• (1940) Locomotiva de ecartament normal CFR 131.003;
• (1944) Locomotiva forestieră CFF 704.404;
• (1952) Locomotiva tender uzinală CFU 29;
• (1952) Locomotiva de ecartament normal CFR 764.103;
• (1954) Locomotiva tender uzinală CFU 14;
• (1955) Locomotiva de ecartament normal, seria 150.038;
• (1956) Locomotiva forestieră CFF 764.493;
• (1958) Locomotiva de ecartament îngust CFR 764.001;
• (1960) Locomotiva tender uzinală CFU 28 (construirea locomotivelor cu abur a luat sfârșit în anul 1964, atunci când începe construcția de locomotive „Diesel”, apoi a celor electrice).

14 dintre acestea au fost fabricate la Reșița, 2 (două) în alte părți…

Într-o altă epocă, vedeta locomotivelor reșițene a fost „Hungaria”; în anul 1873, atrăgea privirile participanților la „Expoziția Universală” organizată de Viena (nu ne-a rămas nicio fotografie care s-o înfăţişeze expusă în pavilionul din capitala „Imperiului Austriei și Regatului Ungariei”, alături de alte locomotive cu abur construite în vestul Europei); a refăcut, în sens invers, drumul parcurs (doi ani mai devreme) de „SZEKUL” – pe apă, pe calea ferată, pe o platformă trasă de boi; odată cu „revenirea acasă” (numărul de circulaţie 4, după cum rezultă dintr-o fotografie-document realizată la Oraviţa), s-a aflat în serviciu până în anul 1937…

FOTO © Nicolae Tomescu_noiembrie 2020 (exceptând fotografiile „de epocă”)

[5] „Resicza” reprezintă și cea mai veche locomotivă din parc /fiind fabricată în anul 1872/, cea mai „nouă” fiind locomotiva de ecartament îngust CFR 764.001 /din anul 1958/…

[6] Proiectată de scoțianul (stabilit în Viena) John Haswell (1812-1897), desemnează o locomotivă tender cu două roți cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maximum 45 de m, are o forță de tracțiune de 1.125 kg și 45 CP la viteza de 11 km/h; lungimea locomotivei este de 4,48 m, greutatea în serviciu de 11,5 t; a fost construită, în condiții improvizate, în atelierele uzinelor „StEG Reșița”; în perioada 1961-1972 a fost garată pe o linie de manevră în fața „Fabricii de locomotive” (1923) din complexul uzinal local…

[7] Celelalte două („Bogsan” și „Hungaria”) au fost casate în anul 1937…

[8] Construirea celor două locomotive şi contractele ulterioare pentru dotarea „C.F.R.” transferă producţia reşiţeană din zona pseudo-artizanală şi de prototip în cea de producţie industrială şi de serie…

[9] FF 704.402 a supravieţuit, găsindu-şi locul (în 1972), firesc, pe unul din soclurile actualului muzeu…

[10] Casată în 1970…

Trebuie menționat și faptul că, între 1926-1964, fabrica a mai produs (pentru „C.F.R.”, căile ferate industriale şi cele forestiere) un număr de 1.452 de locomotive de diverse tipuri şi ecartamente; 224 au fost livrate U.R.S.S. în contul despăgubirilor de război, altele au fost exportate în R.P. Chineză, Coreea de Nord, R.D. Germană şi Vietnam („cazul” ultimelor două locomotive, fabricate în 1964); după 1947, au fost înlăturate inscripţiile „N. Malaxa S.A.R.”, „Uzinele de Fer şi Domeniile din Reşiţa S.A.”…

[11] Sunt reprezentative pentru întreg ciclul de fabricaţie reşiţean, monumente istorice de valoare naţională şi universală, clasate în „Patrimoniul cultural naţional mobil”, categoria „Tezaur”…

[12] Aparținând tutror genurilor publici (analize, note, comentarii, eseuri, evocări, mai ales specia jurnalistică având drept scop informarea asupra faptelor de interes pentru un public larg, în urma investigării, apelând, adesea, la modalități literare de expresie)…