Comisarul Corina Crețu critică strategia parteneriatului public privat, luată în calcul de Guvern pentru autostrada Târgu Mureș – Iași. „Nu mai accept insultele Guvernului României față de munca pe care o fac.”
Publicat de Lucian Bălănuţă, 8 octombrie 2018, 17:15
La Bruxelles începe astăzi Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor, un eveniment dedicat politicii de coeziune a Uniunii Europene la care vor participa peste 6000 de oficiali europeni, funcționari, experți în politici publice și jurnaliști din toată Europa.
Este cel mai mare eveniment public european, iar temele de discuție se vor concentra și în acest an pe dezvoltarea regională și urbană sub umbrela soluțiilor propuse de Comisia Europeană.
La prima conferință de presă a evenimentului, Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a criticat guvernul pentru strategia parteneriatului public-privat luată în calcul pentru construcția Autostrăzii Târgu Mureș – Iași.
Ea a mai indicat că până la ora actuală România a pierdut aproximativ 2 miliarde de euro în domeniul transporturilor.
Răspunzând unei întrebări formulate de colegul nostru, Lucian Bălănuță, Corina Crețu a precizat că momentan nu a primit solicitări pentru finanțarea studiului de fezabilitate a obiectivului de infrastructură.
Ea a mai ținut să precizeze că pentru viitoarea politică de coeziune României ar urma să îi fie repartizate mai multe fonduri decât în prezent.
Întrebarea colegului nostru de la minutul 21:00.
Declarația comisarului european Corina Crețu, mai jos:
„Este datoria mea ca și comisar european pentru politică regională să avertizez toate statele membre, deci implicit și România, despre pierderi sau dezangajări de fonduri și mai ales în domeniul infrastructurii având în vedere că sunt lucrări complexe care iau ani de zile și trebuie să îmi fac datoria și să spun că atunci când o țară riscă să își piardă șansa la dezvoltare pentru generații întregi. După cum știți, de când am venit comisar european pentru politică regională am încercat să ajut cu rata de absorbție regiunile mai puțin dezvoltate. În cazul României am făcut eforuri extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul național de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduți.
Am ajuns la o rată de absorbiție pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condițiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. Am aprobat proiecte retrospective, proiecte care sunt realizate, dar pentru care statul român plătea credite BEI și BERD, am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene. S-au pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai vulnerabil și cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor. Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri. Pentru acest an avem risc de pierdere, la început de an, a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autoritățile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe Programul Operațional Regional. Pe proiectul de infrastructură nu există deocamndată risc de pierderi pentru anul acesta, tocmai pentru că avem proiecte fazate, proiecte care nu au fost terminate la timp, care din păcate nu au fost terminate la timp, dar din fericire consumă din această perioadă de programare, dar și aceste proiecte fazate vor fi terminate și avem nevoie de proiecte noi, mature. Nu înțeleg această tensiune care s-a creat între mine și guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură.
Nu avem proiecte. Pentru Târgu Mureș-Iași, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală și de Est. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru studiu de fezabilitate. […] Dacă noi ne oferim și putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020 și putem programa în perioada următoare 2021, Târgu Mureș-Iași, să înceapă construcția, cred că am face un pas înainte și ar fi un pas important. Din păcate, am văzut că în ședința de Guvern, Guvernul a anunțat că dorește să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat. Specialiștii noștri nu sunt comfortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiției, din punctul nostru de vedere. Știți foarte bine că în Master Planul de Transport, Târgu Mureș-Iași, este o prioritate, deci așteptăm proiecte. La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni-Gara de Nord. Așteptăm Craiova-Piteși, Târgu Mureș-Iași, Podul de la Brăila.
Autoritățile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare, dânșii ne-au dat niște deadline-uri care au fost deja depășite cu mult. Să vă dau, de pildă, proiectul de metrou Pipera-Berceni, unde dânșii s-au angajat pe proprie răspundere, sub semnătură, că ne vor depune în decembrie 2017 acest proiect de metrou. Ne aflăm în noiembrie 2018 și nu îl avem depus la finanțare. Ceea ce vreau ca oamenii să înțeleagă este că din partea noastră există toată disponibilitatea, dar atâta vreme cât nu avem proiecte, nu avem ce analiza sau ce finanța.”
„Știți foarte bine că înainte de Brexit eram cu toții disperați că România și alte țări care sunt mai puțin dezvoltate vor pierde bani. Și aceasta a fost tocmai tema acestei conferințe. Am reușit nu numai să securizăm o politică de coeziune pentru toate regiunile, pentru că a fost aceasta întrebare, dacă vom finanța toate regiunile sau regiunile mai puțin dezvoltate, dar am reușit să menținem acest criteriu esențial PIB per capita, metoda Berlin, prin care România, Ungaria și Grecia au obținut 10% în plus. Deci dacă stau să mă gândesc bine, în timpul mandatului meu, am încercat să vorbim despre utilizarea fondurilor europene cel puțin pentru 25 de ani, un sfert de secol. Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele Guvernului României față de munca pe care o fac.”
Lucian Bălănuță, corespondență de la Bruxelles
