(UPDATE) Procurorul general al României salută decizia Avocatului Poporului de a ataca la CCR ordonanţa privind modificarea Codurilor Penale

Publicat de Andreea Drilea, 3 februarie 2017, 13:46 / actualizat: 3 februarie 2017, 15:58

UPDATE, ORA 15:24 – Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a salutat decizia Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, de a ataca la Curtea Constituţională a României ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor Penale.

Procurorul general a precizat că, la rândul său, va ataca în instanţă ordonanţa respectivă, informează corespondenţii Reuters.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunţat vineri că a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale.

‘Am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a OUG 13/2017. Aceasta va pleca în câteva minute spre CCR‘, a declarat Ciorbea, într-o declaraţie de presă.

El a menționat că a criticat în ansamblu această OUG.

„Am criticat-o în ansamblu, de aceea am început cu elementele extrinseci, dacă vor fi reținute de Curte, atrag după ele constatarea neconstituționalității ordonanței de urgență în ansambu (…) Efectul: dacă se constată acest lucru, evident că se va trece la o reglementare de către Parlament, pe bază de proiect de lege, iar ceea ce se stabilește de CCR ca fiind neconstituțional, pentru că nu se vor limita numai la analiza elementului extrinsec, ci și a chestiunilor intrinseci, toate acele chestiuni care vor fi analizate vor deveni obligatorii pentru Parlament în momentul în care va dezbate un proiect de lege cu un asemenea obiect„, a spus Ciorbea.

El a menționat că unele idei dintr-o scrisoare a Procurorului general au fost preluate în textul excepției.

„Am primit aseară de la Procurorul general o scrisoare prin care mă roagă să iau în considerare unele critici de neconstituționalitate dintr-un document întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Am avut în vedere și acest document, unele idei au fost preluate chiar în textul excepției, celelalte nu am reușit să le examinăm, dar am atașat documentul la excepția propriu-zisă„, a precizat Ciorbea.

El a menționat doar câteva dintre criticile de neconstituționalitate din excepție, una referindu-se la neîndeplinirea cerințelor privind existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de OUG.

„Guvernul menționează, în nota de fundamentare, ca unul dintre motive faptul că e necesară implementarea unei Directive a UE, verificând, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018„, a afirmat Avocatul Poporului.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, el a menționat că Guvernul nu definește ce înseamnă vătămare gravă.

„Este adevărat că avem binecunoscuta decizie a CCR și că, prin ordonanță de urgență, s-a ținut seama de cerințele formulate în decizia CCR, dar în OUG se adaugă, se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vătămare despre care vorbeam, în schimb Guvernul nu definește în cuprinsul ordonanței de urgență ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrară cerințelor constituționale în materie„, a declarat Ciorbea.

El a afirmat că a limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și a nu se face referire la celelalte acte normative — hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor, hotărâri ale Consiliilor Județene, locale, înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea a aproape întregii administrații din România.

„În ordonanța de urgență se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu, dar în situația în care avem de-a face cu încălcarea legii stricto senso, respectiv lege sau ordonanță de urgență, or din diverse decizii ale CCR reiese clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă a noțiunii de lege, deci și acele încălcări ale dispozițiilor unor hotărâri de Guvernului, ale unor ordine ale miniștrilor, ale unor hotărâri ale Consiliilor Județene, Consiliilor municipale locale, etc, reprezintă acte normative, lege în sens larg”, a spus Ciorbea.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)