Proiectul de abrogare a prevederii legale ce permite reducerea pedepselor pentru lucrări ştiinţifice, în dezbatere publică

Publicat de , 29 ianuarie 2016, 18:42

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind abrogarea prevederii legale ce permite reducerea pedepselor pentru lucrări ştiinţifice elaborate de deţinuţi a fost pus, vineri, în dezbatere publică, putând fi consultat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Proiectul prevede abrogarea art.96 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Textul care ar urma să fie abrogat prevede că ‘în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate’.

În nota de fundamentare se arată că ‘prin abuzul de drept constând în forţarea dispoziţiilor legale în vederea obţinerii beneficiului acordat persoanelor condamnate constând în reducerea duratei pedepsei în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, s-a conturat un fenomen cu un impact deosebit asupra legislaţiei penale şi execuţional-penale, care împiedică şi denaturează scopul şi spiritul reglementării execuţional-penale’.

În document se constată că, mai ales în perioada 2014-2015, s-a înregistrat o creştere fără precedent a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate. S-ar fi ajuns, astfel, la ‘deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum şi la practicarea de către unii beneficiari ai dispoziţiilor legale (…) a unui adevărat abuz în utilizarea frecventă a acestor beneficii, generând în practică, nu numai oprobiul opiniei publice, dar şi scurtarea considerabilă a pedepselor, fără ca scopul general al acestora să mai poată să ajungă să fie considerat atins’.

Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, fenomenul s-a accentuat în ultimii doi ani. Astfel, dacă în 2006 nu a fost elaborată nicio lucrare, în 2007 au apărut patru lucrări, în 2008 două lucrări, în 2009 şase lucrări, în 2010 şi 2011 câte trei lucrări, în 2012 şase lucrări şi în 2013 14 lucrări, în 2014 s-a ajuns la 89 de lucrări, iar în 2015 la 337 de lucrări.

În ceea ce priveşte lucrările aflate în curs de elaborare, statisticile arată că numărul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016.

‘În acest context creat în urma aplicării dispoziţiilor legale menţionate, apreciem că unicul scop al persoanelor condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, care elaborează lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, este reprezentat exclusiv de câştigul zilelor de muncă ce sunt considerate ca executate, având, în acest fel, acces mai rapid mecanismul prin care pot solicita instanţei de judecată liberarea condiţionată. (…) În contextul actual, se constată că prin activitatea de elaborare a unor lucrări ştiinţifice o persoană privată de libertate nu intenţionează şi nici nu mai este încurajată să îşi formeze o conduită corectă faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării ei în societate, nerealizându-se, de fapt, scopul şi funcţiile generale de ordine publică ale pedepsei’, se mai menţionează în expunerea de motive.

Potrivit documentului, publicarea în reviste ştiinţifice sau la edituri recunoscute nu este de natură să confere caracter ştiinţific unei lucrări, iar recomandarea scrisă de un cadru didactic universitar privind relevanţa tematicii în domeniul ales nu reprezintă o garanţie că lucrarea va respecta standardele unei creaţii ştiinţifice.

‘Nu există norme foarte clare referitoare la supravegherea persoanei private de libertate în timpul afectat elaborării lucrării, în sensul că normele existente nu asigură efectivitatea realizării de către deţinut a lucrării în cauză. Astfel, se ţine doar evidenţa formală a timpului afectat elaborării lucrării, neexistând o verificare reală a faptului că persoana privată de libertate a desfăşurat în mod efectiv munca de creaţie ştiinţifică. Nu există nicio dispoziţie referitoare la recunoaşterea caracterului ştiinţific al lucrării publicate de organisme cu atribuţii în domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică’, se mai precizează în document.

O altă problemă ar fi, în opinia iniţiatorului proiectului de ordonanţă de urgenţă, faptul că actuala prevedere legală afectează încrederea în actul de justiţie.

‘Apare, cu alte cuvinte, contrar interesului public general al societăţii, ideea de justiţie formală, dat fiind că legea şi organele care administrează justiţia ca serviciu public permit ca persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea unor infracţiuni să îşi execute pedeapsa în mod formal, fără a fi recuperate social, ci, dimpotrivă, prin utilizarea abuzivă şi deturnarea de la scopul reglementării a anumitor prevederi legale’, se mai menţionează în expunerea de motive. imează că, în cursul serii de astăzi va remedia defecţiunea şi va relua furnizarea normală de apă potabilă în zona afectată.

(Agerpres/FOTO arhiva presalibera.net)