Raport CIAS, despre accidentul aviatic din Apuseni: Aeronava s-a confruntat cu un givraj sever la nivelul carburatoarelor

Publicat de Andreea Drilea, 19 octombrie 2015, 09:13 / actualizat: 19 octombrie 2015, 13:18

Aeronava implicată în accidentul aviatic din munţii Apuseni la începutul anului 2014 s-a confruntat cu un givraj sever la nivelul carburatoarelor, ceea ce a determinat oprirea motoarelor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Eugen Suciu, investigator în cadrul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile /CIAS/ şi unul dintre membrii echipei de investigare.

‘Aeronava trebuia să zboare la nivel de zbor 120, cu o viteză de 120 de noduri, la o altitudine de 3.600 de metri. Trebuia ca aeronava să urmeze o cale aeriană. Există un moment în care comandantul de echipaj comunică controlorului de trafic faptul că se confruntă cu nişte probleme de givraj /strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe vreme rece, n.r./, dar fără să a declara stare de urgenţă. Aceste probleme de givraj au generat faptul că nu a urcat aeronava până la nivelul 110. La ora 14,35 pe radarul de control al controlului de trafic s-a declanşat alarma, ceea ce înseamnă că aeronava evolua sub altitudinea minimă de siguranţă, în zonă. Controlorul de trafic a luat legătura cu aeronava, i-a cerut încă o dată comandantului, comunicându-i starea de alertă, să crească altitudinea de zbor a aeronavei. La 14,42, comandantul comunică controlului de trafic că va coborî la 8.000 de picioare, ceea ce înseamnă aproximativ 2.400 de metri şi va intra în legătură cu Centrul de Informare al zborului Bucureşti. (…). În momentul în care a luat o asemenea decizie, aeronava nu va mai beneficia de control radar şi pilotul îşi asigură responsabilitatea siguranţei siguranţei aeriene. Asta se întâmpla după ce avionul trecuse de Carpaţii Meridionali. Pe parcursul acestui zbor aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce a afectat puterea dezvoltată de motoare. Singura persoană care are toate datele şi este îndreptăţită să ia decizii este comandantul echipajului. Operatorul nu are dreptul să sugereze comandatului echipajului vreo soluţie. La momentul în care aeronava a traversat Carpaţi Meridionali s-a confruntat cu un givraj mediu la nivelul carburatoarelor. Trecerea Carpaţilor Meridionali s-a făcut deasupra plafonului, iar în momentul în care s-a apropiat de Apuseni, givrajul s-a accentuat’, a afirmat Suciu.

Potrivit realizatorilor raportului final, documentul conţine 158 de pagini, dintre care 127 de pagini conţin raportul propriu-zis şi alte patru anexe de 31 de pagini.

Două persoane au decedat şi cinci au fost rănite după ce aeronava în care se aflau, de tip BN 2, a căzut în 20 ianuarie 2014, într-o zonă împădurită din Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine. Cele şapte persoane aflate la bordul aeronavei, doi membri ai echipajului şi cinci persoane din echipa medicală, se deplasau la Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant. Cauza morţii pilotului Adrian Iovan a fost şoc traumatic şi şoc hipotermic, consecinţă a unui politraumatism şi expunerea la temperaturi scăzute. Aurelia Ion, în vârstă de 23 de ani, a decedat, potrivit specialiştilor de la Medicină Legală Alba, ca urmare a mecanismului combinat de expunere la temperaturi scăzute şi tulburări de dinamică respiratorie, consecinţa unui traumatism cervico-toracic.

Procurorii Secţiei parchetelor militare au audiat, până în prezent, în dosarul accidentului aviatic din Apuseni trei părţi civile şi 206 martori – persoane de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, STS, MApN, Ministerul Sănătăţii Publice, ROMATSA, spitalele judeţene din Alba, Bihor şi Cluj , Spitalul Municipal Beiuş, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic ‘Sf. Maria’ Bucureşti, Agenţia Naţională de Transplant, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, pădurari, salvamontişti, săteni din comunele Horea, Albac, Poiana Horea şi Beliş.

Procurorii nu au pus sub acuzare vreo persoană, fiind începută urmărirea penală in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.

Producătorul motoarelor avionului a menţionat că nu a detectat anomalii tehnice care să indice afectarea puterii motoarelor în condiţiile de testare, se arată în declaraţia provizorie privind investigaţia accidentului de aviaţie publicată luni de Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

(Agerpres/FOTO arhivă b365.ro)