CCR discută astăzi excepţii de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu

Publicat de Andreea Drilea, 24 mai 2016, 06:49

Curtea Constituţională a României (CCR) va discuta, în şedinţa de marţi, excepţii de neconstituţionalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare, între care cele care îi vizează pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica, pe preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi pe fostul preşedinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.

Potrivit site-ului CCR, opt astfel de speţe referitoare la abuzul în serviciu se regăsesc pe lista de şedinţă, în şase dintre ele fiind invocate excepţii de neconstituţionalitate privind atât dispoziţiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât şi dispoziţiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Astfel, judecătorii CCR vor dezbate excepţiile de neconstituţionalitate privind cele două articole de lege referitoare la abuzul în serviciu invocate în dosarul ANRP în care a fost trimisă în judecată fosta şefă a DIICOT Alina Bica.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, declara, la începutul lunii mai, că această cerere nu este făcută de Alina Bica, ci de alte două persoane din dosar.

Şi în dosare ale preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi fostului preşedinte al CJ Brăila Bunea Stancu au fost invocate ambele excepţii.

Art. 297 alin. 1 Cod penal prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie stipulează că infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Potrivit unor declaraţii ale procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, din anul 2004 şi până în prezent mii de persoane au fost investigate, trimise în judecată sau condamnate pentru abuz în serviciu, doar anul trecut fiind aproximativ 600 de astfel de fapte reţinute în dosarele DNA.

‘Ce este abuz? Înseamnă încălcarea flagrantă a legii, înseamnă să nu-ţi îndeplineşti atribuţiile de serviciu în conformitate cu legea, (…) înseamnă să încalci legea în mod intenţionat. (…) Anul trecut au fost peste 600 de infracţiuni reţinute în dosarele DNA. Dacă această infracţiune de abuz în serviciu este anulată din competenţa de investigare a procurorilor şi este transformată în contravenţie, (…) dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare, trebuie să ne gândim cu toţi din societate dacă suntem pregătiţi în acest moment ca fiecare funcţionar să acţioneze aşa cum doreşte, fără să avem posibilitatea de a-l investiga şi de a avea o infracţiune care să incrimineze încălcarea cu bună-ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu şi care cauzează prejudicii’, spunea recent şefa DNA.

Potrivit lui Kovesi, incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu este o obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani şi care trebuie respectată.

‘Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o şi a semnat-o la Merida, la 9 decembrie 2003. Această Convenţie a instituit obligaţia pentru statele semnatare să incrimineze în legislaţie această infracţiune de abuz în serviciu. Este o obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani şi pe care trebuie să o respectăm’, afirma Kovesi, întrebată dacă este îngrijorată că într-unul din dosarele ANRP s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.

În opinia sa, o eventuală abrogare a infracţiunii de abuz în serviciu va duce implicit la dezincriminarea complicităţii sau instigării la această faptă.

‘Astăzi, noi avem în lucru 865 de dosare care au ca obiect fraudă în achiziţii publice şi, în general, în aceste dosare sunt infracţiuni de abuz în serviciu. (…) Vom vedea dacă această infracţiune va fi dezincriminată sau va fi scoasă din legislaţie. Noi nu o să putem face investigaţii, vom face investigaţii pe alte tipuri de infracţiuni care rămân în competenţa DNA. Dar nu procurorii trebuie să fie îngrijoraţi aici, noi investigăm faptele care ne sunt date în competenţă de legiuitor, care rămân în competenţă după decizii ale Curţii Constituţionale. Cetăţenii trebuie să se întrebe şi să fie îngrijoraţi dacă în România în acest moment (…) ne permitem ca stat ca astfel de infracţiuni care cauzează prejudicii de milioane de euro să le investigăm sau nu’, a adăugat Kovesi.

De asemenea, ea a arătat, referindu-se la infracţiunile prevăzute în Legea 78/2000, că au mai fost invocate excepţii anterior la CCR, însă au fost respinse.

Pe de altă parte, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că în Europa mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, însă admite că formularea actuală din legea română poate da naştere la interpretări.

El a arătat că abuzul în serviciu nu reprezintă o mică prevedere din lege, ci una foarte importantă, România avându-l definit în două legi – atât în Codul penal, cât şi în Legea 78/2000.

Zegrean a menţionat că nu are cum să spună, fiind judecător la CCR, dacă este vorba de o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul penal. Întrebat însă dacă este o formulare potrivită sau vagă, preşedintele Curţii a admis că aceasta poate fi discutată.

‘Ea poate da naştere la discuţie, poate da naştere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun, în Codul penal este definită infracţiunea ca atare şi este stabilită o sancţiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp şi atunci se poate pune întrebarea dacă definiţia este cea din Codul penal şi cea din art. 13 alin. 2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema – avem două infracţiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeaşi infracţiune de abuz în serviciu definită şi acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de ţară’, a explicat şeful CCR.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)