Asociaţia Magistraţilor din România contestă proiectul legii salarizării bugetarilor
Publicat de Andreea Drilea, 19 mai 2016, 10:04
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) contestă proiectul legii salarizării bugetarilor din cauza faptului că angajaţii din Justiţie nu sunt vizaţi de acest proiect.
Judecătoarea Gabriela Baltag, preşedinta AMR, a declarat, într-un comunicat remis, joi, AGERPRES, că asociaţia susţine, în continuare, faptul că actualele propuneri contrazic chiar obiectivele actului normativ ce se doreşte a fi adoptat.
‘Acest proiect nesocoteşte flagrant justificarea lui, adică efectuarea unor corecţii în sistemul de salarizare din fondurile publice şi consolidarea colaborării cu partenerii sociali, prin parteneriat şi transparenţă. O astfel de abordare a executivului are loc în condiţiile în care disfuncţiile existente şi în sistemul de justiţie, în ce priveşte politica salarială, au fost permanent semnalate de Asociaţie, prin intermediul numeroaselor memorii expediate Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Finanţelor Publice şi domnului Dacian Cioloş, actualul prim-ministru al României, demersuri care, însă, în mod cu totul regretabil, nu au avut nicio finalitate’, a declarat judecătoarea Gabriela Baltag.
Preşedinta AMR a adăugat că ultimul său demers, realizat în domeniul salarizării şi materializat prin petiţia înregistrată Ministerul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a fost urmat de transmiterea, fără nicio rezolvare, a acestei petiţii către Ministerul Justiţiei, cu menţiunea că este ‘instituţie competentă în soluţionarea aspectelor sesizate’.
‘Înţelegem să invocăm faptul că instituţia spre care au fost redirecţionate cererile noastre, respectiv Ministerul Justiţiei, nu are forţa legislativă corespunzătoare, dar, mai ales, a dovedit constant, în ce îi priveşte pe judecători, o conduită obtuză şi refractară la remedierea tuturor disfuncţiilor ce i-au fost aduse la cunoştinţă, în mod permanent. În acest sens, interpretarea limitată sau, mai exact, refuzul aplicării de către Ministerul Justiţiei a Legii nr. 71/2015, act normativ asumat, ca atare, de toţi ceilalţi ordonatori principali de credite din sistemul judiciar, reprezintă o cauză directă a marginalizării şi umilirii personalului de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel. Încercarea de declinare a obligaţiilor şi, astfel, de evitare a asumării răspunderii de către instituţiile care, potrivit legii, au competenţa de a se pronunţa, nu reprezintă decât o dovadă de nesocotire a atribuţiilor şi de promovare, fără nicio rezervă, a lipsei de respect şi de responsabilitate faţă de sistemul bugetar, în materie de salarizare, pornind de la obiceiul ‘spălării pe mâini, asemenea lui Pilat din Pont’ sau, la fel de grav, prin învrăjbirea categoriilor profesionale bugetare, după o politică veche, asumată în baza principiului ‘dezbină şi conduce’, a mai spus preşedinta AMR.
Totodată, judecătoarea Gabriela Baltag a atras atenţia că sistemul judiciar este ‘căpuşat’ de funcţii asimilate judecătorilor şi procurorilor, ca statut, existente în mod generos în cadrul Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri şi Consiliului Superior al Magistraturii, funcţii care sunt salarizate la nivelul structurilor speciale de parchet sau prin raportare la cele mai înalte funcţii de conducere din instanţe şi parchete, în condiţiile în care ‘activitatea beneficiarilor acestora nu înseamnă înfăptuirea actului de justiţie’.
‘AMR este nevoită să facă menţiunea că o poziţie corectă obligă societatea să accepte un adevăr pe care nimeni nu-l rosteşte, şi anume că salariile celor din instanţele de drept comun, respectiv judecătorii, tribunale şi curţi de apel sunt rezonabile statutului, dar, în niciun caz, nu pot fi asimilate unui singur salariu, respectiv celui al preşedintelui instanţei supreme care beneficiază de o salarizare distinctă, având în vedere şi calitatea sa de membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii. Nicio autoritate cu putere de decizie, pe segmentul justiţie, cu pretenţii de garanţie a independenţei acesteia, nu a dorit să facă menţiuni clare în sensul celor arătate, cultivând, dimpotrivă, un sindrom de inhibare în rândul practicienilor, motiv pentru care suntem nevoiţi să facem acest demers pentru clarificarea aspectelor pe care înţelegem să le criticăm. Judecătorii au un mandat public pe care-l îndeplinesc cu devotament, cu respect, dar, mai ales, cu onoare şi demnitate, situaţiile de excepţie obligându-ne să excludem o generalizare ‘în rău’ a profesiei. Nimeni nu mai doreşte să examineze, astăzi, din punct de vedere calitativ, activitatea judecătorilor supraîncărcaţi, deliberat, cu un volum de activitate în creştere, ani la rând – nu doar cantitativă, dar şi din perspectiva văditei argumentări a complexităţii cauzelor, în contextul în care schemele de personal nu au fost adaptate (pentru anumite instanţe, tratate după standardul de ‘Cenuşăreasă’, fiind rămase la nivelul anilor ’90), iar legislaţia este incoerentă – de către un sistem care doreşte să îngenuncheze această redută a independenţei de conştiinţă şi voinţă, lipsind actul de justiţie de orice particularizare, tratându-l prin raportare la un şir imposibil de date statistice’, se mai arată în comunicatul AMR.
Asociaţia Magistraţilor din România a făcut un apel public la corectitudine în evaluarea şi examinarea politicii salariale, susţinând o aplicare concretă a principiului transparenţei, fără nicio discriminare, dar, mai ales, solicită încetarea oricăror practicii preferenţiale, promovate cu intenţia de a învrăjbi categoriile profesionale bugetare.
Restructurarea completă a sistemului de salarizare în Sănătate şi introducerea unui sistem de premiere bazat pe condiţii de reformă şi criterii de performanţă pentru personalul din sistemul de sănătate şi pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, începând cu luna ianuarie 2017, sunt principalele modificări aduse de Legea salarizării bugetarilor.
(Agerpres/FOTO arhivă jurnalul.ro)
