Argeş: Unii suspecţi din dosarul de sclavie erau scutiţi medical de muncă în folosul comunităţii
Publicat de Andreea Drilea, 26 iulie 2016, 13:22
Unii dintre suspecţii arestaţi în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti beneficiau de ajutoare sociale, dar erau scutiţi de muncă în folosul comunităţii în baza unor adeverinţe medicale suspecte, a afirmat, marţi, prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare.
‘În urma verificărilor întreprinse (…) a rezultat ca din cele 38 de persoane aflate în arest preventiv sau in arest la domiciliu, 14 beneficiau de ajutoare sociale în cadrul a opt dosare de ajutor social. (…) În majoritatea cazurilor, titularii dosarelor de ajutor social erau scutiţi temporar de muncă în folosul comunităţii, prezentând adeverinţe medicale. Au fost identificate peste 40 de astfel de adeverinţe medicale eliberate de un medic specialist ORL de la Spitalul Municipal din Câmpulung, existând situaţii în care ambii soţi au beneficiat de adeverinţe medicale eliberate în aceeaşi zi, cu aproximativ acelaşi diagnostic’, a declarat prefectul în cadrul unei conferinţe de presă.
El a adăugat că, în ceea ce priveşte adeverinţele medicale suspecte, Instituţia Prefectului Argeş urmează să sesizeze Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor.
Verificările efectuate de Corpul de control al Instituţiei Prefectului eu evidenţiat şi o serie de nereguli în ceea ce priveşte întocmirea dosarelor de ajutor social.
‘Din verificarea dosarelor a rezultat ca acestea erau întocmite necorespunzător, fiind identificate următoarele deficienţe: cererile nu erau soluţionate la timp, anchetele sociale nu erau efectuate în termen legal, dispoziţiile primarului nu erau emise în termen şi nu erau comunicate beneficiarilor, în unele cazuri dosarele nu conţin copii ale documentelor de identitate sau ale existentei bunurilor pe care le deţine familia beneficiară de ajutor social’, a precizat Cristian Soare.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate opt sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 17.000 de lei. Câte trei amenzi au primit primarul şi secretarul comunei, iar două amenzi asistentul social.
Prefectul Cristian Soare a mai anunţat că deocamdată plata ajutoarelor sociale nu a putut fi sistată, o astfel de măsură putând fi luată doar după ce se va dovedi că beneficiarii primeau banii fără a îndeplini condiţiile prevăzute de lege.
În urma descinderilor în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti au fost arestate preventiv 37 de persoane implicate în exploatarea victimelor minore şi majore.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate.
În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în proximitatea localităţii. Aceştia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj).
Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.
Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare – erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.
(Agerpres/FOTO arhivă banatulazi.ro)
