#StareaEducației (INTERVIU) Dascălii amenință cu proteste și grevă generală. Liviu Axinte, liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ Botoșani. ”Legea 141 a produs un dezastru în învățământ. Cred că ar trebui să avem un ministru care să nu urască angajații din acest domeniu.”/ Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: ”Foarte multe cadre didactice riscă să rămână cu catedre incomplete.”
Publicat de andreeadaraban, 30 ianuarie 2026, 10:44
Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret” a anunțat că va organiza o grevă de avertisment de două ore în perioada simulărilor examenelor naționale de clasa VIII-a și a XII-a. Amintim, anul acesta, simularea Evaluării Naționale are loc în perioada 16-18 martie, iar cea a examenului de Bacalaureat se desfășoară între 23 și 26 martie.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a decis declanșarea unui referendum intern, în luna februarie, în urma căruia va fi luată o decizie prin care se vor propune mai multe variante de protest.
Despre tensiunile din sistemul de educație au vorbit, în emisiunea Starea Educației din 29 ianuarie, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământ Iași, Laviniu Lăcustă, și Liviu Axinte liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ Botoșani.
Potrivit liderilor sindicali, nemulțumirile profesorilor sunt profunde și generalizate, fiind generate în principal de efectele Legii 141 și de noile planuri-cadru de învățământ pentru liceu.
”Starea de spirit din unitățile de învățământ este una foarte tensionată. Avem mai multe restrângeri și completări de norme ca niciodată”, a declarat Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași. Acesta atrage atenția asupra așa-numitului „efect de domino” produs de reducerea numărului de ore: „Dacă dispar ore într-o școală, ele dispar și în toate celelalte. Unde să-ți mai completezi catedra? La 30–50 de kilometri distanță pentru două ore? Nici nu e funcțional, nici normal.”
Situația este la fel de gravă și în județul Botoșani. Liviu Axinte, lider sindical, spune că reducerea activității va afecta sute de cadre didactice. „În vara anului 2025 au dispărut aproximativ 380 de norme. Anul acesta anticipăm alte peste 200 de cadre didactice afectate, în special din cauza constituirii claselor de liceu la numărul maxim de elevi permis de lege, ceea ce este anormal”, a explicat Liviu Axinte.
Cele mai afectate discipline sunt limba română, limbile străine, în special franceza, dar și fizica, chimia și biologia. Liderii sindicali acuză Ministerul Educației că a ales să reducă orele la disciplinele exacte pentru a masca lipsa profesorilor calificați, în loc să adopte soluții reale pentru atragerea tinerilor în sistem.
Sindicatele avertizează că există riscul ca tot mai mulți profesori să rămână cu catedre incomplete, ceea ce înseamnă, în fapt, diminuarea salariilor.
Renunțarea la proteste ar fi posibilă, potrivit liderilor sindicali, doar în cazul revenirii la situația anterioară adoptării Legii 141. ”Este o șansă la un miliard să se întâmple asta”, spune Laviniu Lăcustă. Printre revendicările urgente se numără revenirea la norma didactică de 18, respectiv 16 ore, și constituirea claselor de liceu la un număr mediu de elevi, nu la maximul legal.
În contextul schimbării conducerii Ministerului Educației, sindicatele cer un ministru cu putere politică, capabil să apere educația în Guvern, dar și un om „uman”, care să cunoască realitățile învățământului preuniversitar. ”Nu vrem un ministru care să urască profesorii”, a spus Liviu Axinte.
Andreea Daraban: Săptămâna viitoare, mai exact pe 4 februarie, se anunță un amplu protest în capitală. Ce semnale aveți de la profesori, domnule Lăcustă, în acest sens?
Laviniu Lăcustă: Starea de spirit din unitățile de învățământ este una destul de proastă, tensionată. Colegii noștri sunt foarte îngrijorați de aceste măsuri. Eu vă pot spune că, cel puțin în județul Iași, în acest moment, avem mai multe restrângeri și completări de norme ca niciodată. Ori toate aceste lucruri sunt din cauza ordonanței din anul 2025. Mă refer la celebra ordonanță 141, dar, evident, toate acestea se coroborează și cu noul plan cadru, în special la liceu și, mai ales, la liceele tehnologice. Dar nu doar la liceele tehnologice, probleme sunt peste tot în ceea ce privește posibilitatea colegilor noștri de a-și completa norma, pentru că dacă nu găsești orele respective în școală, trebuie să te duci în altă unitate de învățământ. Ori aici avem un efect de domino, cel în care aceste ore dispar nu doar în unitatea ta, ci nu le mai găsești nici la unitățile din jur. Și ca să te duci pentru două ore sau trei la 30 sau 40 sau 50 de kilometri nu este atât de plăcut și nici nu știu dacă este funcțional.
Andreea Daraban: Până pe 22 ianuarie trebuiau făcute încadrările pentru anul următor. Iar până astăzi, 30 ianuarie, trebuie definitivat planul de școlarizare. Înțeleg că vor fi clase mai puține la unele licee din cauza numărului redus de elevi. Care este situația în județul Botoșani din acest punct de vedere? Ce semnale aveți, domnule Axinte?
Liviu Axinte: Da, noi în această perioadă am avut contact permanent cu colegii care se află în situații de reducere de activitate. Situația este una destul de gravă la nivelul învățământului din Botoșani. O să fie foarte multe cadre didactice afectate de reducerea de activitate. Această reducere urmând celei care s-au produs în vara anului 2025, când intempestiv, prin legea 141, Guvernul Bolojan a luat singurile măsuri de austeritate pe care le-a luat într-un domeniu de activitate economică a țării și anume în învățământ. Dacă în vara am avut o reducere de aproximativ 380 de norme la nivel de Botoșani, anul acesta anticipăm încă vreo 200 și ceva de profesori care vor fi afectați din cauza constituirii claselor a IX-a de liceu cu un număr foarte mare de elevi. Practic, obligația școlilor de a constitui clasele la numărul maxim prevăzut de lege, ceea ce este anormal. În mod normal, constituirea claselor ar trebui să se facă la nivelul mediu prevăzut în legislație și nu la nivelul maxim. De sigur avem situații foarte mult de reducerea normelor la limba română, la franceză, la fizică, biologie și chimie, în special. Aceste discipline sunt încet de mai afectate. Din păcate, pe un anumit interval de timp, toate măsurile pe care le-a luat Guvernul au fost în sensul reducerii numărului de ore la limba română. În primă fază la gimnaziu, prin planurile cadru aplicate la gimnaziu, iar acum cu noile planuri cadru la liceu, din nou s-au tăiat ore la limba română. A doua limbă străină, care este cel mai adesea franceza și disciplinele acestea din domeniul științelor, care au fost afectate pentru că singura metodă pe care ministerul a găsit-o de a suplini lipsa profesorilor calificați, care sunt tineri, debutanți în învățământ, nevenind acești tineri, atunci ministerul a tăiat orele de fizică, de chimie, matematică, din planurile cadru. Nu cred că aceasta este soluția, să tăiem aceste discipline exacte din planurile cadru de învățământ pe fondul incapacității ministerului de a găsi soluții adevărate asupra acestui fenomen.
Andreea Daraban: Secretarul de stat, Sorin Ion, a declarat, recent, că în spațiul public au apărut aceste temeri că reducerea claselor ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru profesori, iar Sorin Ion a respins această interpretare arătând că ajustările de personal nu sunt direct proporționale cu numărul de clase. Îl citez pe domnul Sorin Ion: ”nu înseamnă că dacă scad 500 de clase dispar 750 de norme și pleacă oamenii acasă. Nu așa se aplică matematica atunci când vorbim de personal. Într-un liceu pot dispărea două ore de română sau patru ore de matematică pe întreg liceul, iar situațiile se reglează prin completări de normă și prin redistribuiri”, spune Sorin Ion.
Laviniu Lăcustă: Dar ceea ce nu spune domnul Sorin Ion este următorul lucru. Dacă dispar patru ore în școală la mine și în școala vecină, îmi dispar de asemenea patru ore și în toate școlile din județ. Dispar, de asemenea, aceleași ore, mă întreb unde mă duc să completez catedra? La ce unitate de învățământ? Deci vorbim de acel efect de domino la care făceam referire, pentru că aici nu este o situație punctuală. Această lege operează pe toate unitățile de învățământ, în toată țara, nu doar într-un anumit județ sau într-o anumită zonă a unui anumit județ. Dacă într-adevăr măsura s-ar aplica doar pe o anumită zona a județului, să spunem doar pe mediul rural sau doar pe mediul urban, evident că ar fi niște ore, ar fi niște rezerve pe care le-ai putea găsi în școlile vecine. Dar acest lucru nu se întâmplă. În acest caz, matematica domnului Sorin Ion nu este una funcțională, categoric.
Andreea Daraban: Există riscul ca profesorii să-și piardă astfel catedrele?
Laviniu Lăcustă: Există riscul să rămână, în primul rând, cu catedra incompletă, lucru pe care ei deja l-au prins în acea ordonanță, adică ei au prevăzut această posibilitate, s-au gândit că foarte multe cadre didactice vor rămâne fără orele respective, nu vor mai avea catedra completă și au spus bine, dacă nu vor să-și completeze sau dacă nu au unde pot rămâne și așa. Asta de fapt este, practic, o tăiere de salarii pe anumite segmente, de la anumiți colegi de-ai noștri, lucru care este corect și care trebuie respins total. Pentru că eu cred că orice reformă pe care o faci, indiferent că vizează o anumită austeritate sau vizează anumite economii, nu poate merge atât de departe încât să ajungi ca un întreg sistem să-l faci nefuncțional sau să aibă disfuncții grave.
Andreea Daraban: O altă problemă semnalată de sindicate a fost cea legată de plata decontului navetei cadrelor didactice. Cum stăm la acest capitol în județul Botoșani, domnule Axinte? Sunt profesori care nu primesc acești bani?
Liviu Axinte: În general, naveta a fost decontată până acum de autoritățile locale. Am avut câteva cazuri punctuale unde ne-am adresat instanțelor de judecată pentru a obține acest drept pentru cadrele didactice pe care le reprezentăm. Ne este teamă că problema se va acutiza în perioada următoare. Nu este un fenomen generalizat în județul Botoșani până acum.
Andreea Daraban: Urmează un protest săptămâna viitoare, pe 4 februarie, în capitală. Ce v-ar determina pe dumneavoastră, sindicatele, să renunțați la aceste proteste?
Laviniu Lăcustă: Revenirea la situația anterioară, dinaintea legii 141. Ăsta ar fi singurul lucru care ne-ar putea face să anulăm aceste acțiuni. Dar este foarte puțin probabil. Este cam o șansă la un miliard să se întâmple acest lucru în următoarea perioadă. Și tocmai ăsta este și sensul prezenței noastre la București. Poate vom reuși să-i convingem că ceea ce s-a întâmplat în învățământ este, în primul rând, nedrept. Nu doar incorect.
Andreea Daraban: Mă gândeam că dacă ar exista o negociere la ce ați vrea să se renunțe prima dată? Care ar fi principala urgență?
Laviniu Lăcustă: Principala urgență, în opinia noastră, și sunt convins și că Liviu, colegul de la Botoșani are aceeași părere, ar fi renunțarea sau revenirea la norma didactică de predare de 18 respectiv 16 ore. Asta ar rezolva din punctul nostru de vedere cam 80% din probleme.
Liviu Axinte: Desigur că, cel mai rapid, ar trebui date dispoziții de la minister în ceea ce privește constituirea claselor la liceu. Nu la numărul maxim de elevi, ci la numărul mediu. O măsură care ar rezolva imediat câteva zeci de norme în fiecare județ. Și desigur că revendicarea noastră principală este cea din vara trecută, anularea legii 141, care a produs un adevărat dezastru în învățământ.
Andreea Daraban: Iată, pe 30 ianuarie, este posibil să aflăm numele viitorului ministru al educației. Care ar trebui să fie profilul viitorului ocupant al acestui portofoliu în opinia sindicatelor?
Liviu Axinte: Sincer, nu știu ce să vă răspund această întrebare. În opinia mea, de-a lungul timpului observând lucrurile, mi s-a conturat ideea că ar trebui să avem un ministru al educației, un om politic puternic în partid, care să poată să apere acest domeniu în fața celor care iau decizii în cadrul acelui partid. Pentru că am avut miniștri care nu au avut putere politică și nu au putut să își impună punctul de vedere, în cadrul guvernului din care au făcut parte. Și acest lucru a condus la o slabă finanțare sau subfinanțarea sistemului de învățământ. Pentru că noi și astăzi avem prevederi legale care stabilesc o anumită pondere a cheltuielilor bugetare care trebuie dirijate în învățământ din cadrul PIB-ului, din cadrul bugetului și lucrul acesta nu se respectă.
Andreea Daraban: Domnule Lăcustă, în opinia dumneavoastră, cum ar trebui să arate viitorul ministru al educației?
Laviniu Lăcustă: Uman. Cam ăsta este cuvântul, pentru că comparăm cu ceea ce am avut. În anul 2025, noi nu am avut un dialog social cu domnul David, au fost doar monologuri din partea acestuia. La toate protestele pe care le-am avut în fața ministrului, nu am fost invitați niciodată la o discuție cu ei. De altfel, domnul ministru David nici măcar n-a fost prezent acolo. și, vedeți, poate și apartenența acestuia la învățământul superior a fost o problemă, pentru că, în opinia noastră, este destul de dificil să înțelegi mecanismele învățământului preuniversitar, chiar din postura unui om din sistem, dar din învățământul superior. Și eu cred că ar trebui să avem, în primul rând, un om din învățământul preuniversitar, dacă ar fi posibil. Învățământul preuniversitar reprezintă cam 70-80% din totalul educației din România. Deci, haideți să fim, totuși, echilibrați și să înțelegem că este nevoie de o persoană care ar trebui să provine de acolo, pentru a înțelege un sistem.
Liviu Axinte: Și eu sunt de acord cu ceea ce spune Laviniu. Cred că ar trebui să avem neapărat un ministru care să nu urască angajații din acest domeniu. Pentru că ultimul ministru al nostru efectiv ne-a urât. Orice declarație a lui a fost o jignire împotriva corpului profesoral, în special din mediul preuniversitar.
Andreea Daraban: S-a vehiculat inclusiv ideea împărțirii portofoliului. Să fie un ministru pentru domeniul universitar, un altul pentru preuniversitar, ar fi asta o soluție?
Laviniu Lăcustă: Eu cred că nu ar fi o soluție, pentru că este evident, puterea de decizie este la un singur, la o singură persoană, deci ministru plin, el are decizia. Dacă vorbim de un ministru, fie secretar de stat, fie ministru pentru învățământul preuniversitar, vorbim practic de o persoană subordonată acestuia. Dacă împărțim lucrurile și facem două ministere, evident că vorbim de cu totul altceva, dar în cazul de față vorbim de un ministru plin și de un ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, care nu schimbă prea mult datele problemei. Rămâne practic o funcție aproape similară celui de secretar de stat.
Liviu Axinte: Chiar și acum avem patru secretari de stat pentru învățământul preuniversitar.
Varianta audio a interviului, difuzat în emisiunea Starea Educației din 29 ianuarie 2026:
