#StareaEducației (INTERVIU) Dascălii amenință cu proteste și grevă generală. Liviu Axinte, liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ Botoșani. ”Legea 141 a produs un dezastru în învățământ. Cred că ar trebui să avem un ministru care să nu urască angajații din acest domeniu.”/ Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: ”Foarte multe cadre didactice riscă să rămână cu catedre incomplete.”

Publicat de andreeadaraban, 30 ianuarie 2026, 10:44 / actualizat: 2 februarie 2026, 11:58

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a decis declanșarea unui referendum intern, în luna februarie,  în urma căruia va fi luată o decizie prin care se vor propune mai multe variante de protest.

Despre tensiunile din sistemul de educație au vorbit, în emisiunea Starea Educației din 29 ianuarie, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământ Iași, Laviniu Lăcustă, și Liviu Axinte liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ Botoșani.

Potrivit liderilor sindicali, nemulțumirile profesorilor sunt profunde și generalizate, fiind generate în principal de efectele Legii 141 și de noile planuri-cadru de învățământ pentru liceu.

”Starea de spirit din unitățile de învățământ este una foarte tensionată. Avem mai multe restrângeri și completări de norme ca niciodată”, a declarat Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași. Acesta atrage atenția asupra așa-numitului „efect de domino” produs de reducerea numărului de ore: „Dacă dispar ore într-o școală, ele dispar și în toate celelalte. Unde să-ți mai completezi catedra? La 30–50 de kilometri distanță pentru două ore? Nici nu e funcțional, nici normal.”

Situația este la fel de gravă și în județul Botoșani. Liviu Axinte, lider sindical, spune că reducerea activității va afecta sute de cadre didactice. „În vara anului 2025 au dispărut aproximativ 380 de norme. Anul acesta anticipăm alte peste 200 de cadre didactice afectate, în special din cauza constituirii claselor de liceu la numărul maxim de elevi permis de lege, ceea ce este anormal”, a explicat Liviu Axinte.

Cele mai afectate discipline sunt limba română, limbile străine, în special franceza, dar și fizica, chimia și biologia. Liderii sindicali acuză Ministerul Educației că a ales să reducă orele la disciplinele exacte pentru a masca lipsa profesorilor calificați, în loc să adopte soluții reale pentru atragerea tinerilor în sistem.

Sindicatele avertizează că există riscul ca tot mai mulți profesori să rămână cu catedre incomplete, ceea ce înseamnă, în fapt, diminuarea salariilor.

Renunțarea la proteste ar fi posibilă, potrivit liderilor sindicali, doar în cazul revenirii la situația anterioară adoptării Legii 141. ”Este o șansă la un miliard să se întâmple asta”, spune Laviniu Lăcustă. Printre revendicările urgente se numără revenirea la norma didactică de 18, respectiv 16 ore, și constituirea claselor de liceu la un număr mediu de elevi, nu la maximul legal.

În contextul schimbării conducerii Ministerului Educației, sindicatele cer un ministru cu putere politică, capabil să apere educația în Guvern, dar și un om „uman”, care să cunoască realitățile învățământului preuniversitar. ”Nu vrem un ministru care să urască profesorii”, a spus Liviu Axinte.

Andreea Daraban: Săptămâna viitoare, mai exact pe 4 februarie, se anunță un amplu protest în capitală. Ce semnale aveți de la profesori, domnule Lăcustă, în acest sens?

Laviniu Lăcustă: Starea de spirit din unitățile de învățământ  este una destul de proastă, tensionată. Colegii noștri sunt foarte îngrijorați de aceste măsuri. Eu vă pot spune că, cel puțin în județul Iași,  în acest moment, avem mai multe restrângeri și completări de norme ca niciodată. Ori toate aceste lucruri sunt din cauza ordonanței din anul 2025. Mă refer la celebra ordonanță 141, dar, evident, toate acestea se coroborează și cu noul plan cadru, în special la liceu și, mai ales, la liceele tehnologice. Dar nu doar la liceele tehnologice, probleme sunt peste tot în ceea ce privește posibilitatea colegilor noștri de a-și completa norma, pentru că dacă nu găsești orele respective în școală, trebuie să te duci în altă unitate de învățământ. Ori aici avem un efect de domino, cel în care aceste ore dispar nu doar în unitatea ta, ci nu le mai găsești nici la unitățile din jur. Și ca să te duci pentru două ore sau trei la 30 sau 40 sau 50 de kilometri nu este atât de plăcut și nici nu știu dacă este funcțional.

Andreea Daraban: Până pe 22 ianuarie trebuiau făcute încadrările pentru anul următor. Iar până astăzi, 30 ianuarie,  trebuie definitivat planul de școlarizare. Înțeleg că vor fi clase mai puține la unele licee din cauza numărului redus de elevi. Care este situația în județul Botoșani din acest punct de vedere? Ce semnale aveți, domnule Axinte?

Liviu Axinte: Da, noi în această perioadă am avut contact permanent cu colegii care se află în situații de reducere de activitate. Situația este una destul de gravă la nivelul învățământului din Botoșani. O să fie foarte multe cadre didactice afectate de reducerea de activitate. Această reducere urmând celei care s-au produs în vara anului 2025, când intempestiv, prin legea 141, Guvernul Bolojan a luat singurile măsuri de austeritate pe care le-a luat într-un domeniu de activitate economică a țării și anume în învățământ. Dacă în vara am avut o reducere de aproximativ 380 de norme la nivel de Botoșani, anul acesta anticipăm încă vreo 200 și ceva de profesori care vor fi afectați din cauza constituirii claselor a IX-a de liceu cu un număr foarte mare de elevi. Practic, obligația școlilor de a constitui clasele la numărul maxim prevăzut de lege, ceea ce este anormal. În mod normal, constituirea claselor ar trebui să se facă la nivelul mediu prevăzut în legislație și nu la nivelul maxim. De sigur avem situații foarte mult de reducerea normelor  la limba română, la franceză, la fizică, biologie și chimie, în special. Aceste discipline sunt încet de mai afectate. Din păcate, pe un anumit interval de timp, toate măsurile pe care le-a luat Guvernul au fost în sensul reducerii numărului de ore la limba română. În primă fază la gimnaziu, prin planurile cadru aplicate la gimnaziu, iar acum cu noile planuri cadru la liceu, din nou s-au tăiat ore la limba română. A doua limbă străină, care este cel mai adesea franceza și disciplinele acestea din domeniul  științelor, care au fost afectate pentru că singura metodă pe care ministerul a găsit-o de a suplini lipsa profesorilor calificați, care sunt tineri, debutanți în învățământ, nevenind acești tineri, atunci ministerul a tăiat orele de fizică, de chimie, matematică, din planurile cadru. Nu cred că aceasta este soluția, să tăiem aceste discipline exacte din planurile cadru de învățământ pe fondul incapacității ministerului de a găsi soluții adevărate asupra acestui fenomen.

Andreea Daraban: Secretarul de stat, Sorin Ion, a declarat, recent, că în spațiul public au apărut aceste temeri că reducerea claselor ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru profesori, iar Sorin Ion a respins această interpretare arătând că ajustările de personal nu sunt direct proporționale cu numărul de clase. Îl citez pe domnul Sorin Ion: ”nu înseamnă că dacă scad 500 de clase dispar 750 de norme și pleacă oamenii acasă. Nu așa se aplică matematica atunci când vorbim de personal. Într-un liceu pot dispărea două ore de română sau patru ore de matematică pe întreg liceul, iar situațiile se reglează prin completări de normă și prin redistribuiri”, spune Sorin Ion.

Laviniu Lăcustă: Dar ceea ce nu spune domnul Sorin Ion este următorul lucru. Dacă dispar patru ore în școală la mine și în școala vecină, îmi dispar de asemenea patru ore și în toate școlile din județ.  Dispar, de asemenea, aceleași ore, mă întreb unde mă duc să completez catedra? La ce unitate de învățământ?  Deci vorbim de acel efect de domino la care făceam referire, pentru că aici nu este o situație punctuală. Această lege operează pe toate unitățile de învățământ, în toată țara, nu doar într-un anumit județ sau într-o anumită zonă a unui anumit județ. Dacă într-adevăr măsura s-ar aplica doar pe o anumită zona a județului, să spunem doar pe mediul rural sau doar pe mediul urban, evident că ar fi niște ore, ar fi niște rezerve pe care le-ai putea găsi în școlile vecine. Dar acest lucru nu se întâmplă. În acest caz, matematica domnului Sorin Ion nu este una funcțională, categoric.

Andreea Daraban: Există riscul ca profesorii să-și piardă astfel catedrele?

Laviniu Lăcustă: Există riscul să rămână, în primul rând, cu catedra incompletă, lucru pe care ei deja l-au prins în acea ordonanță, adică ei au prevăzut această posibilitate, s-au gândit că foarte multe cadre didactice vor rămâne fără orele respective, nu vor mai avea catedra completă și au spus bine, dacă nu vor să-și completeze sau dacă nu au unde pot rămâne și așa. Asta de fapt este, practic, o tăiere de salarii pe anumite segmente, de la anumiți colegi de-ai noștri, lucru care este corect și care trebuie respins total. Pentru că eu cred că orice reformă pe care o faci, indiferent că vizează o anumită austeritate sau vizează anumite economii, nu poate merge atât de departe încât să ajungi ca un întreg sistem să-l faci nefuncțional sau să aibă disfuncții grave.

Andreea Daraban: O altă problemă semnalată de sindicate a fost cea legată de plata decontului navetei cadrelor didactice. Cum stăm la acest capitol în județul Botoșani, domnule Axinte? Sunt profesori care nu primesc acești bani?

Liviu Axinte: În general, naveta a fost decontată până acum de autoritățile locale. Am avut câteva cazuri punctuale unde ne-am adresat instanțelor de judecată pentru a obține acest drept pentru cadrele didactice pe care le reprezentăm. Ne este teamă că problema se va acutiza în perioada următoare. Nu este un fenomen generalizat în județul Botoșani până acum.

Andreea Daraban: Urmează un protest săptămâna viitoare, pe 4 februarie,  în capitală. Ce v-ar determina pe dumneavoastră, sindicatele, să renunțați la aceste proteste?

Laviniu Lăcustă: Revenirea la situația anterioară, dinaintea legii 141. Ăsta ar fi singurul lucru care ne-ar putea face să anulăm aceste acțiuni. Dar este foarte puțin probabil. Este cam o șansă la un miliard să se întâmple acest lucru în următoarea perioadă. Și tocmai ăsta este și sensul prezenței noastre la București. Poate vom reuși să-i convingem că ceea ce s-a întâmplat în învățământ este, în primul rând, nedrept. Nu doar incorect.

Andreea Daraban: Mă gândeam că dacă ar exista o negociere la ce ați vrea să se renunțe prima dată? Care ar fi principala urgență?

 Laviniu Lăcustă: Principala urgență, în opinia noastră, și sunt convins și că Liviu, colegul de la Botoșani are aceeași părere, ar fi renunțarea sau revenirea la norma didactică de predare de 18 respectiv 16 ore. Asta ar rezolva din punctul nostru de vedere cam 80% din probleme.

Liviu Axinte: Desigur că, cel mai rapid, ar trebui date dispoziții de la minister în ceea ce privește constituirea claselor la liceu. Nu la numărul maxim de elevi, ci la numărul mediu. O măsură care ar rezolva imediat câteva zeci de norme în fiecare județ. Și desigur că revendicarea noastră principală este cea din vara trecută, anularea legii 141, care a produs un adevărat dezastru în învățământ.

Andreea Daraban: Iată, pe 30 ianuarie, este posibil să aflăm numele viitorului ministru al educației. Care ar trebui să fie profilul viitorului ocupant al acestui portofoliu în opinia sindicatelor?

Liviu Axinte: Sincer, nu știu ce să vă răspund această întrebare. În opinia mea, de-a lungul timpului observând lucrurile, mi s-a conturat ideea că ar trebui să avem un ministru al educației, un om politic puternic în partid, care să poată să apere acest domeniu în fața celor care iau decizii în cadrul acelui partid. Pentru că am avut miniștri care nu au avut putere politică și nu au putut să își impună punctul de vedere, în cadrul guvernului din care au făcut parte. Și acest lucru a condus la o slabă finanțare sau subfinanțarea sistemului de învățământ. Pentru că noi și astăzi avem prevederi legale care stabilesc o anumită pondere a cheltuielilor bugetare care trebuie dirijate în învățământ din cadrul PIB-ului, din cadrul bugetului și lucrul acesta nu se respectă.

 Andreea Daraban:  Domnule Lăcustă, în opinia dumneavoastră, cum ar trebui să arate viitorul ministru al educației?

 Laviniu Lăcustă: Uman. Cam ăsta este cuvântul, pentru că  comparăm cu ceea ce am avut. În anul 2025, noi nu am avut un dialog social cu domnul David, au fost doar monologuri din partea acestuia. La toate protestele pe care le-am avut în fața ministrului, nu am fost invitați niciodată la o discuție cu ei. De altfel, domnul ministru David nici măcar n-a fost prezent acolo. și, vedeți, poate și apartenența acestuia la învățământul superior a fost o problemă, pentru că, în opinia noastră, este destul de dificil să înțelegi mecanismele învățământului preuniversitar, chiar din postura unui om din sistem, dar din învățământul superior. Și eu cred că ar trebui să avem, în primul rând, un om din învățământul preuniversitar, dacă ar fi posibil. Învățământul preuniversitar reprezintă cam 70-80% din totalul educației din România. Deci, haideți să fim, totuși, echilibrați și să înțelegem că este nevoie de o persoană care ar trebui să provine de acolo, pentru a înțelege un sistem.

Liviu Axinte: Și eu sunt de acord cu ceea ce spune Laviniu. Cred că ar trebui să avem neapărat un ministru care să nu urască angajații din acest domeniu. Pentru că ultimul ministru al nostru efectiv ne-a urât. Orice declarație a lui a fost o jignire împotriva corpului profesoral, în special din mediul preuniversitar.

Andreea Daraban: S-a vehiculat inclusiv ideea împărțirii portofoliului. Să fie un ministru pentru domeniul universitar, un altul pentru preuniversitar, ar fi asta o soluție?

 Laviniu Lăcustă: Eu cred că nu ar fi o soluție, pentru că este evident, puterea de decizie este la un singur, la o singură persoană, deci ministru plin, el are decizia. Dacă vorbim de un ministru, fie secretar de stat, fie ministru pentru învățământul preuniversitar, vorbim practic de o persoană subordonată acestuia. Dacă împărțim lucrurile și facem două ministere, evident că vorbim de cu totul altceva, dar în cazul de față vorbim de un ministru plin și de un ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, care nu schimbă prea mult datele problemei. Rămâne practic o funcție aproape similară celui de secretar de stat.

Liviu Axinte: Chiar și acum avem patru secretari de stat pentru învățământul preuniversitar.

Varianta audio a interviului, difuzat în emisiunea Starea Educației din 29 ianuarie 2026:

#StareaEducației (INTERVIU) Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: „Banii pentru plata sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive au fost virați în conturile inspectoratelor școlare și au fost ulterior retrași fără niciun fel de explicații. Suntem singura categorie de bugetari din România care în anul 2025 nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante.”

Publicat de andreeadaraban, 10 octombrie 2025, 08:48 / actualizat: 12 octombrie 2025, 23:06

Reducerea peste 14.000 de posturi, comasarea școlilor, creșterea normei didactice de predare la 20 de ore și tăierea unor burse pentru elevi sunt doar câteva dintre măsurile care au transformat școala românească, în opinia sindicatelor, într-un sistem dezorganizat, demotivant și disprețuit.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a vorbit chiar de Ziua Internațională a Educației despre cea mai neagră perioadă din ultimii 35 de ani, acuzând Guvernul de austeritate mascată în reformă și cerând demisia ministrului Daniel David și a premierului Ilie Bolojan.

Pe de altă parte, ministrul Daniel David susține că aceste măsuri sunt nedorite, dar necesare și le prezintă drept eficientizări compatibile cu bune practici europene. Între retorica de la vârful Ministerului Educației și realitatea din școli, distanța pare a fi tot mai mare.

La o lună de la începerea școlii, colega noastră, Andreea Daraban,  a încercat să afle de la Laviniu Lăcustă, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar, care este starea de spirit din școli și cum se derulează activitățile odată cu schimbările survenite în urma aplicării legii 141.

Andreea Daraban: Săptămâna aceasta, sindicaliștii din educație au ieșit din nou în stradă, în capitală, de data aceasta în fața Ministerului de Finanțe, nemulțumiți și de faptul că guvernul a decis amânarea pentru anul viitor a plății sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive. Ce sume ar fi trebuit să aloce guvernul și când ar fi trebuit să primiți acești bani?

Laviniu Lăcustă: Eu vă pot spune cu exactitate care este suma la nivelul județului Iasi. Vorbim de aproximativ 6 milioane de lei, ceea ce echivalează cu 1,2 milioane de euro. Nu este o sumă colosală dacă, evident, avem în vedere numărul de cadre didactice existent la nivelul județului Iasi. Aș spune că vorbim de o medie de aproximativ 500 de lei, dar sunt banii noștri care au fost câștigați în instanță ca urmarea unui călcării unor legi de către guvernele care s-au tot succedat la conducerea României și atunci, în urma unei hotărâri judecătorești, te aștepți ca ea să fie pusă și în aplicare. Vorbim de hotărâri eșalonate pe 5 ani, acesta ar fi fost anul în care ar fi trebuit, cred că anul 4 în anumite situații, ar fi trebuit ca membrii noștri de sindicat să primească aproximativ 25% din suma de care ar avea nevoie și care, așa cum vă spuneam, este de aproximativ 6 milioane de lei. Evident, suma totală, dacă o luăm pe fiecare cadru didactic în parte, este mai mare, dar în anumite unități s-au acordat, așa cum vă spuneam, eșalonat acești bani, în altele nu s-a acordat nimic până în prezent.

Andreea Daraban:  Așadar câți angajați din învățământ din județul Iași ar fi trebuit să primească acești bani?

Laviniu Lăcustă: În jurul de 8.000 de cadre didactice care ar fi avut dreptul la aceste sume, evident în funcție de speța pe care am avut-o în lucru. În general vorbim de cei care au avut dirigenție și grădație de merit.

Andreea Daraban: A apărut un studiu săptămâna aceasta, realizat în rândul cadrelor didactice,  sub umbrela Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Raportul ”Starea Predării”, pe baza studiului Talis 2024, a fost publicat marți, 7 octombrie. Potrivit acestuia, salariile, condițiile de angajare, condițiile de muncă și rezultatele muncilor îi mulțumesc pe majoritatea profesorilor români de gimnaziu care au luat parte în 2024 la acest sondaj.

Laviniu Lăcustă: Da, atenție, vorbim de anul 2024, nu de anul 2025, avem o defazare de un an. Aș fi curios cum ar ieși  acum, dacă s-ar face un studiu similar. Cu siguranță procentul ar fi mai mic. Trebuie avut în vedere că vorbim de acea perioadă în care salariile au crescut după greva pe care noi am tranșat-o în anul 2023. Să nu uităm, pe lângă salariile la care facem referire, vorbim și de voucherele de vacanță și de acea primă de carieră didactică, deci dacă le cumulăm pe toate, probabil că a generat acest sentiment de mulțumire în rândul unor cadre didactice. Depinde și unde te duci și pe ce faci acest studiu.

Andreea Daraban: Studiul este făcut în peste 200 de școli și au fost selectați câte 20 de profesori și directori din aceste peste 200 de școli.

Laviniu Lăcustă: Este un studiu relevant, asta arată că greva a avut efectul scontat, iar din punctul de vedere al resursei umane,  lucrurile arătau destul de bine în anul 2024. Asta se întâmpla acum un an. În anul 2025, situația a luat așa o întârsătură neașteptată, pentru că guvernul Bolojan a lovit în categoria care a trebuit să aștepte 35 de ani pentru a vorbi de un asemenea grad de satisfacție. 35 de ani a durat așteptarea pentru a avea și în învățămâni niște salarii acceptabile.

Andreea Daraban: Dar domnul ministru susține că nu au scăzut salariile…

Laviniu Lăcustă: Eu vă spun că acolo unde aveam peste 6.000 de lei salariu în plată, a dispărut norma de hrană. Deci uitați, este concret faptic cum se minte și se dezinformează când au scăzut salariile. Este iar una dintre multele dezinformări la care a recurs domnul ministru David. Pe de altă parte, să nu uităm, în aceeași ordine de idei, la plata cu ora s-a ajuns la o sumă de aproximativ 22 de lei. Adică sunt bani cu care nu-ți permiți, de exemplu, să plătești, cu tot respectul, nici măcar un zilier la munca câmpului. Pentru că și aceluia îi dai cel puțin 50-60 de lei, la care mai adaugi și ceva de mâncare. Aceste măsuri la care făceam referire, existente în legea 141, au fost adoptate, din punctul nostru de vedere, până acum cel puțin, doar împotriva unei singure categorii din România: a profesorilor și a elevilor. Astea sunt cele două categorii lovite de către guvern. Adică domnul Ilie Bolojan și-a arătat puterea și forța reformatoare în zona educației și a tăiat posturi, a tăiat norme, a comasat unități de învățământ, a mărit numărul de elevi la clasă și evident că toate aceste lucruri nu pot să aibă decât un efect negativ în ceea ce privește calitatea educației.

Andreea Daraban: Așadar, spuneați că nu mai există norma de hrană, în felul acesta venitul profesorilor a scăzut, de asemenea voucherele de vacanță au fost scoase.

Laviniu Lăcustă: Vorbim de o strategie a urii contra unei categorii profesionale pentru că, argumentat, profesorii și cei din educație sunt singura categorie care până în acest moment nu a primit aceste vouchere de vacanță, care oricum sunt diminuate la 800 de lei. Deci suntem singura categorie de bugetari care nu au primit aceste vouchere de vacanță. Hotărârile judecătorești. Suntem singura categorie din România care până în acest moment, în anul de grație 2025, nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante care, așa cum vă spuneam, nu sunt colosale. Toate celelalte categorii, care au avut de primit astfel de drepturi financiare, le-au primit până în luna octombrie. Profesorii au fost lăsați la urmă, li s-au virat banii în conturile inspectoratelor școlare județene și au fost retrași aproape fără niciun fel de explicații. Deci inspectoratele aveau banii în conturi. Trebuiau doar să-i vireze în conturile unităților de învățământ pentru a ajunge la oameni. Și peste noapte s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat.

Andreea Daraban: Ministerul Educației a pus în dezbatere, săptămâna trecută, un proiect de hotărâre de guvern care reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, cu 14.000. Guvernul susține că posturile eliminate sunt în mare parte de tip plata cu ora sau norme neocupate. Cât de adevărat este acest lucru în realitate?

 Laviniu Lăcustă:  Da, în realitate este foarte adevărat. Am avut o dată, prin majorarea normei didactice cu cele două ore,  aproximativ 15.000 de posturi reduse, pentru că două ore au intrat în norma didactică, prin urmare nu au mai fost plătite. Iar acum înțelegem că aceste ore nu le poți reduce pur și simplu, ci le transformi din norme în sine, le transformi doar în ore la plata cu ora. Ducându-le la plata cu ora, le plătești cu 22 de lei. Evident, suma este infimă, și atunci te gândești că faci o economie din acest punct de vedere, pentru că în învățământ nu poți să faci niște reduceri ca la un SRL. Toate orele sunt pe baza unor normative. Nu putem, de exemplu, să reducem matematica la o unitate de învățământ, pentru că așa vrea domnul Bolojan, sau istoria sau geografia. Ele sunt acolo pentru că intră în trunchiul comun și copiii ăia le fac pentru că ăsta este învățământul în care trebuie să studiezi acele discipline din trunchiul comun. Nu pot fi tăiate pur și simplu acele ore, ele rămân. Sunt în conformitate cu numărul de elevi și cu clasele pe care le avem în acest moment. O altă dezinformare este cea referitoare la numărul de elevi la clasă, că era unul mic. Tocmai a apărut și un alt studiu care spune că numărul de elevi,  raportat la fiecare profesor este, dacă nu mă înșel, pe locul întâi sau pe locul doi în Europa. Și asta spune foarte mult despre această politică extrem de agresivă în ceea ce privește educația din România.

 Andreea Daraban: Ministrul Daniel David a reiterat, chiar de Ziua Internațională a Educației, că până în anul 2030 educația va ajunge la 15% din bugetul general consolidat.

Laviniu Lăcustă: Da, este tot o veste proastă, dar pe care domnul ministru încearcă să o prezinte cu titlu de promisiune, evident, una din foarte multele promisiuni. Continuă acest tip de dezinformare și de inducere în eroare pentru că noi suntem în impostaza în care, din anul 2011 tot am așteptat acel 6% din PIB pentru învățământ. A venit o nouă lege, în anul 2023, care prevedea 15% din bugetul consolidat, ceea ce ar fi echivalentul la aproximativ 4,5% din PIB. Și acum domnul David ce ne spune? Păi, trebuie să așteptăm cam până în anul 2030, adică mai stăm încă vreo 4-5 ani, dar eu știu ce va fi peste 4-5 ani?

Andreea Daraban: Iată a trecut o lună de școală, profesorii au mai multe ore de predare, au fost comasate școli. Ce semnale aveți din partea cadrelor didactice? Cum se desfășoară activitatea? Cu ce probleme se confruntă cadrele didactice după aplicarea acestei legi 141?

Laviniu Lăcustă: În ceea ce privește munca în sine, profesorii își fac în continuare datoria, să ne înțelegem. Sunt prezenți la ore, continuăm să ne facem datoria chiar și în condițiile date. Dar așa cum vă spuneam, venim cu aceste semnale de alarmă care vizează scăderea calității tocmai din cauza acestei degringolade în care am intrat. Pentru că este foarte greu să ceri performanță unui profesor care alergă prin 3-4 școli sau în două școli, din care una ar putea fi și în mediul rural, tocmai pentru a-și completa norma didactică.

Andreea Daraban: Avem astfel de cazuri în județul Iași?

Laviniu Lăcustă: Da, avem. Am cerut chiar și o situație de la Inspectoratul Școlar Județean. Este o solicitare destul de complexă, încă așteptăm răspunsul, se lucrează, am fost chiar zilele acestea acolo și m-am convins și eu de acest lucru, prin care solicitam să aflăm, de exemplu, câte cadre didactice au ore în două școli, câte norme s-au redus la nivelul județului Iași, câte cadre didactice au discipline pentru care nu au specializare. Pentru că s-a întâmplat și acest lucru, să fie cadre didactice care, să spunem, sunt de istorie și trebuie să mai predea muzică sau educație fizică.

Andreea Daraban: Și nu ați primit niciun răspuns deocamdată?

 Laviniu Lăcustă: Deocamdată nu am primit, dar obiectiv, pentru că este o situație destul de complexă, care vizează analiza aproape a fiecarei unități de învățământ.

 Andreea Daraban: Sunt școli care au mărit, inclusiv, programul elevilor cu câte două ore de opționale, pe care ei nu le-au ales pentru a asigura normele profesorilor.

 Laviniu Lăcustă:  Da, în fuga asta de a încerca să ținem totuși niște profesori buni în școli, s-a recurs și la o astfel de soluție, și anume majorarea normei didactice cu opționale și atunci inevitabil s-a încărcat schema pe trunchiul comun la maximum în anumite situații, ceea ce a determinat în anumite clase, pe anumite niveluri, ca acei copii să stea un număr mai mare de ore în școală. Este un adevăr, dar nu noi am generat situația. Aici s-a încercat rezolvarea problemei. Așa cum vă spuneam, problema este generată de către Ministerul Educației, de către domnul David și de partenerul său, domnul prim-ministru Ilie Bolojan.

 Andreea Daraban:  Există un dialog, în prezent, al Ministerului Educației cu sindicatele?

 Laviniu Lăcustă: Există un dialog unidirecțional, un dialog al surzilor, în care fiecare vine cu propriile argumente. N-aș putea vorbi de un dialog constructiv între cele două părți, pentru că până în acest moment nu s-a încercat, la modul serios, cu determinare, să se amelioreze sau să se schimbe ceva din ceea ce s-a explicat. Deci suntem într-un blocaj de comunicare, plecând de la aceste măsuri adoptate în pripă și într-o perioadă în care, trebuie spus, că noi nu prea puteam reacționa. Au fost adoptate în luna iulie. Cu toate acestea știți reacția pe care am avut-o. Am fost prezenți aproape zi de zi în această vară în fața Ministerului Educației Naționale, dar în ciuda acestui efort pe care noi l-am făcut, nu am sesizat nicio direcție de a ameliora lucrurile din partea Ministerului.

 Andreea Daraban: Veți continua protestele sau ce alte forme de presiune sindicală vor exista?

 Laviniu Lăcustă: Protestele vor continua. Să știți că există la nivelul unităților de învățământ o discuție, o dezbatere în ceea ce privește declanșarea unei greve generale, doar că se caută acel moment și acea ferestră de oportunitate pe care o vom găsi.

 Andreea Daraban:  Veți mai protesta în capitală, în județele țării, în municipii? Aveți un calendar stabilit?

 Laviniu Lăcustă: Am făcut un protest și la nivelul municipiului Iași, în luna septembrie, da, există un calendar de proteste la nivelul Bucureștiului, avem proteste săptămânale în fața Ministerului Educației Naționale și de asemenea, avem proteste lunare în fața Guvernului. Acesta este un calendar deja bătut în cuie la nivelul federațiilor din învățământul preuniversitar.

Varianta audio a interviului: