#StareaEducației: (INTERVIU) Regulamentul olimpiadelor, în pragul schimbării: experții cer flexibilitate și coerență în metodologia națională. Prof. Adrian Panaete, vicepreședinte SEPI: ”Este nefericită alegerea formulării din metodologia cadru care propune ridicarea pragului minim de calificare la etapa națională de la 40 la 60% din punctajul maxim.”

Publicat de andreeadaraban, 26 noiembrie 2025, 09:00 / actualizat: 27 noiembrie 2025, 20:14

Ordinul de ministru, referitor la regulamentul după care se vor desfăşura olimpiadele şcolare, ar putea fi publicat săptămâna aceasta. Documentul a suferit modificări, după ce Ministerul Educației a lansat în consultare publică un nou proiect de norme metodologice care vizează organizarea competițiilor la nivel național. Acesta propune schimbări importante, de la evaluarea digitalizată a lucrărilor și publicarea obligatorie a subiectelor și baremelor, până la dreptul elevilor de a-și vizualiza lucrarea înainte de contestație sau posibilitatea desfășurării online a probelor.

 În acest context, Societatea de Științe Matematice din România și Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI) au transmis Ministerului un set amplu de propuneri, solicitând adaptarea regulamentului la standardele competițiilor internaționale, precum și o mai mare transparență echitate și implicare a societăților științifice în organizare.

 Pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor modificări și poziția experților din domeniu, am discutat, la Starea Educației, cu domnul profesor Adrian Panaete de la Colegiul ”A.T. Laurian” din Botoșani, vicepreședinte al SEPI, care ne va explica ce aduc nou normele propuse, care sunt punctele sensibile identificate de specialiști și ce soluții consideră necesare pentru ca olimpiadele școlare să devină cu adevărat relevante și corecte pentru toți elevii.

Adrian Panaete:  În primul rând, aș vrea să încadrez problema, în sensul de a defini foarte clar ce înseamnă această metodologie cadru. Ea reprezintă un set de reguli generale, care trebuie aplicate la toate olimpiadele și această problemă generală se duce în niște cazuri particulare. Adică, pentru fiecare olimpiadă în parte trebuie să există reguli proprii. Aceste reguli proprii sunt reglementate prin alte documente, numite regulamente specifice. Astfel, avem o problemă generală care este rezolvată de metodologia cadru și mai multe cazuri particulare rezolvate de regulamentele specifice. Ceea ce se întâmplă în această problemă e ca ceea ce se întâmplă în orice problemă de matematică. Rezolvarea generală trebuie să cuprindă toate cazurile particulare. În cazul nostru, pentru a putea scrie regulile specifice pentru fiecare olimpiadă, trebuie să ne supunem acestei metodologii cadru. Din acest motiv apare o necesitate foarte clară ca metodologia cadru să fie un document flexibil, care să permită adaptarea tuturor regulamentelor specifice la regulile respective, pentru că toate prevederile din metodologie, adru devin obligatorii în elaborarea regulamentelor specifice. Din acest motiv, apariția unor, hai să zicem, reguli nu tocmai bine formulate în metodologia cadru, poate duce la situații destul de neplăcute, uneori la blocaje, uneori la lipsă de coerență între metodologia cadru și regulamentele specifice. Într-o altă ordinii de idei, aș vrea să fac și o prezentare a celor trei participanți, să zicem, la acest demers al nostru. Este întâi Ministerul Educației, cel care elaborează metodologia cadru și care pune la dispoziție specialiști, în termeni generali, legați de olimpiade. Pe de altă parte, societățile de matematică și de informatică sunt compuse, eu aș spune, din cei mai capabili și cu gradul cel mai mare de expertiză în domeniile respective. Mulți dintre noi avem o expertiză la nivel internațional.  Acum, din această perspectivă, trebuie amintit că există un protocol de colaborare între SEPI și Ministerul Educației, între SSMR și Ministerul Educației și între SEPI și SSMR. Din acest motiv, eu aș spune că demersul nostru este unul în spiritul acestor protocoale de colaborare. Nu este un gest de adversitate față de Ministerul Educației. Este pur și simplu ceea ce decurge în mod natural ca obligație și drept al nostru de a ne implica în formulările care apar în metodologia cadru.

Andreea Daraban: Cu ce propunere ați venit dumneavoastră? Ce ați dori să fie nuanțat în acest document?

Adrian Panaete: Documentul conține 25 de propuneri referitoare la 25 dintre articole. Am căutat să fie un document cât să poată concentrat pe esențial și care să rezolve exact acele probleme de care spuneam, de neadaptare a prevederilor din metodologia cadru în cazul situațiilor particulare.

Andreea Daraban: De exemplu, Ministerul propune ridicarea pragului minim de calificare la etapa națională de la 40 la 60% din punctajul maxim, iar numărul de locuri rămâne neschimbat. În ce fel sunt afectați elevii care participă la Olimpiada de Informatică de această măsură?

Adrian Panaete: Dacă eu să mă refer, strict, la cazul de față, eu aș spune așa.  Mai întâi este nefericită alegerea formulării din metodologia cadru care spune 60 de puncte din 100. Asta ce înseamnă? Că noi la nivelul informatic ar trebui să modificăm standardul internațional, în care fiecare problemă este punctată cu 100 de puncte și să ne ducem în loc de 300 de puncte total să ajungem la 100. Acele 60 de puncte reprezintă 60% din punct. Trebuie să înțelegem că interesul nostru principal este pe de-o parte să oferim elevilor, care nu au același acces la instruire, pentru că trebuie să înțelegem că există diferențe. Există centre universitare, unde posibilitățile de pregătire sunt mai bune, există și alte județe în care posibilitatea de instruire nu este la fel de amplă, cum ar fi în centrele universitare. Interesul nostru este, pe de-o parte să alegem elevii cei mai buni, pe de alta parte să dăm acces celor foarte talentați, dar care nu au avut parte de aceeași șansă de instruire, să fie participanți la etapa națională.

Andreea Daraban: Așadar, acest prag limitează accesul unor elevi la Olimpiada Națională?

Adrian Panaete: Fără îndoială, fără îndoială. Pe de altă parte, datorită modificării acestui prag, în cazul nostru era de 40% din punctaj la informatică, cred că la matematică era 50% din punctaj, apare cumva și obligativitatea ca noi să adaptăm nivelul de dificultate al subiectelor, pentru aceste noi condiții. Ce înseamnă asta? Să scădem practic nivelul de dificultate al subiectelor, în așa fel în care să dăm o șansă unor elevi să participe la etapa națională. Trebuie înțeles că nu putem să punem egalitate între bacalaureat și competiție, adică la competiții cu siguranță nivelul de dificultate este mult mai mare. Șansele elevilor de a obține un punctaj de 60% nu este exact același ca la Bac, pentru că s-a invocat, din ce țin eu  minte, acest motiv. Faptul că la bacalaureat este vorba de nota minimă 6. Nu există termeni de comparație. O competiție școlară este cu totul altceva. Ideea generală a SEPI și a SSMR este că în momentul în care există anumite laturi specifice unor olimpiade, prevederile legate de acel aspect să fie lăsate la latitudinea regulamentului specific.  Adică, pentru a nu exista aceste constrângeri, care fac uneori anumite aspecte din organizarea și desfășurare a olimpiadei ori imposibile, ori ușor aberante, ca să zic așa, acolo unde există particularități, se poate acționa în două feluri. Fie se precizează olimpiadele la care se poate rezolva problema prin regulament specific, în particular eu mă refer în special la acele olimpiade care au etapă internațională, matematică, informatică, fizică, chimie, geografie, biologie și cele mai reprezentative sunt și cu materii care există în programa actuală și situațiile la aceste olimpiade sunt ușor speciale, datorită existenței etapei internaționale. În aceste cazuri, ori se face excepție de la regulamentul cadru și se mută dreptul de decizie pe regulamentul specific, ori se lasă, în general, pe regulamentul cadru dreptul ca acel aspect să fie reglat prin regulament specific. Asta este soluția, nu văd altă soluție și nu numai la această problemă, ci la toate cele 25 indicate din noi, în propunerile înaintate către Minister.

Andreea Daraban: Un punct important se referă la redefinirea statutului de olimpiadă națională. De ce considerați necesară stabilirea unui prag de participare de 75% dintre județe și cum ar influența această modificare competițiile existente?

 Adrian Panaete: În propunerea înaintată de SSMR și SEPI se spune, 75% sau un alt procent, adică nu este bătut în cuie acest procent de 75%. Eu înțeleg că intenția Ministerului nu este să blocheze sau să desființeze aceste olimpiade, în niciun caz. Sunt convins că scopul este o definire mai clară a aspectelor, dar când citești, literă cu literă, îți dai seama că este suficient ca dintr-un singur județ să nu apară concurent la etapa națională pentru ca rangul olimpiadei să scadă. Sunt sigur că nu asta a fost intenția Ministerului Educației. Dacă ne referim la informatică și la matematică sunt olimpiadele cu cel mai mare grad de participare și se întâmplă să avem județe fără participanți. Sunt destul de mici, dar există posibilitatea ca un județ, la o anumită clasă, să nu aibă reprezentant, să nu se califice, pur și simplu, să nu există interes la clasa respectivă, în județul respectiv, din partea vreunui elev să participe. Atunci, dacă, luăm literă cu literă, ceea ce scrie acest regulament, Olimpiada Națională de Informatică se va transforma în Olimpiadă Regională, pentru că nu are 100% participare din absolut toate județele.  Adică,  un pic de flexibilitate din acest punct de vedere trebuie să existe. În momentele, să zicem, limită, în momentele critice, ne trezim, pur și simplu, cu retrogradarea unei competiții care are și etapă internațională. Regulile de la internaționale prevăd ca o competiție internă, națională, să selecteze loturile care participă.

Andreea Daraban: Ați semnalat că regula, potrivit căreia, un elev poate participa o singură dată, într-un an de studiu, la o competiție produce discriminare în cazul elevilor de mare performanță. Ne puteți explica?

Adrian Panaete: Da. Ceea ce scrie metodologia cadru poate fi tradus în felul următor. Dacă eu sunt elev în clasa a VII-a și optez să particip la clasa a VIII-a, am dreptul, conform metodologiei cadru, dar în momentul în care ajung în clasa a VIII-a nu mai am voie să particip la clasa a VIII-a, pentru că am participat deja o dată la acest nivel. Noi am cerut o clarificare a acestui aspect. Sunt sigur, de asemenea, că nici în acest punct al metodologiei cadru nu asta a fost intenția Ministerului, dar în momentul în care elevul respectiv participă la VIII-a a doua oară și câștigă, să zicem, competiția,  imediat poate să vină o contestație, a unui alt concurent care este pe locul 2 și care să spună, dar iată, acest elev, care este pe primul loc, nu avea dreptul să participe sau din start nu îi dăm șansa acelui elev să participe. Acum imaginați-vă că acel elev, din moment ce are un rezultat excepțional la clasa a VIII-a în momentul în care el este în clasa a VII-a, este un elev de înaltă performanță, adică nu numai că îi tai accesul la participare anul următor, tai și șansele României de a beneficia de valoarea acestui elev,  în eventualitatea unei competiții internaționale. Este vorba doar de o formulare, aș spune, nefericită în metodologia cadru,  care trebuie rectificată și noi am semnalat acest lucru și sperăm să țină cont de ceea ce am spus acolo.

Andreea Daraban: Propuneți includerea Olimpiadei de Inteligență Artificială în rândul competițiilor naționale. Ce argumente susțin această solicitare și ce beneficii ar aduce recunoașterea oficială a unei astfel de olimpiade?

Adrian Panaete: Este chiar primul amendament, pe care noi îl facem. Sunt enumerate o serie de olimpiade care pot fi organizate și este menționată Astrofizica, Astronomia, cred că și  Securitatea cibernetică. Noi am dorit să fie explicit inclus în acest articol Inteligența Artificială. De ce? Pentru că, totuși, cred că din domeniile care sunt, hai să zicem, fără prezență în programa școlară, este una dintre cele mai relevante. Adică Inteligența Artificială este practic domeniul cel mai la modă în momentul de față și mi s-a părut firesc că dacă apare acolo Securitate cibernetică, să apară și Inteligența Artificială.

Andreea Daraban: Practic, doriți o distincție clară între această Olimpiade de Inteligență Artificială și de Securitate cibernetică?

Adrian Panaete: Da, bineînțeles, pentru că sunt chestii cu totul diferite.

Varianta audio a interviului: