#StareaEducației (INTERVIU) Ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, anunță resetarea sistemului de învățământ: ”9 din 10 elevi din școlile mici nu ating nivelul minim la lectură, matematică și științe”, fiind semnalul de alarmă care accelerează reforma educației. ”Vrem ca 7 din 10 absolvenți de liceu să opteze pentru universitățile din țară.”
Publicat de andreeadaraban, 20 februarie 2026, 09:03
Ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a prezentat, în emisiunea Starea Educației, câteva direcții ale amplei reforme a sistemului de învățământ de peste Prut, axată pe consolidare, eficiență și adaptare la declinul demografic.
O decizie centrală este integrarea Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în Universitatea Tehnică a Moldovei, cu scopul de a întări centrul universitar din sudul țării, afectat de scăderea numărului de studenți.
Această măsură face parte dintr-un proces mai larg de consolidare universitară, prin care mai multe instituții și institute de cercetare au fost integrate pentru a crește competitivitatea și eficiența sistemului, a mai spus Dan Perciun.
În paralel, ministerul derulează campania „Învață în Moldova”, care urmărește ca până în 2028–2029 șapte din zece absolvenți de liceu să aleagă universitățile din țară.
La nivel preuniversitar, reforma vizează reorganizarea a 73 de școli, în special din mediul rural, unde rezultatele elevilor sunt semnificativ mai slabe. Școlile foarte mici vor fi comasate sau transformate, elevii urmând să fie transportați către instituții mai mari și mai bine dotate. Pentru a acoperi deficitul de cadre didactice, ministerul oferă stimulente financiare de până la 17.500 de euro pentru profesorii care aleg să predea în mediul rural sau la discipline STEM. ” Noi deja le oferim, oferim 10.000 de euro pentru cei care termină o facultate cu specializare pedagogică sau un colegiu pedagogic și acceptă să fie repartizați în sistem. Ceea ce vom adăuga va fi o diferențiere pe discipline a acestui stimulent. Astăzi îl oferim în sumă egală pentru toți”, mai susține ministrul Educației de la Chișinău.
Totodată, se reintroduc notele în clasa a IV-a la disciplinele de examen, pentru a facilita tranziția către gimnaziu. ”Logica este următoarea: astăzi copiii se întâlnesc prima dată cu notele în clasa a V-a și coincid două evenimente destul de stresante. Pe de-o parte apar mai multe discipline școlare, mai multe cadre didactice cu care interacționează și totodată vin și notele și atunci am considerat că ar trebui să separăm aceste două evenimente în viața lor”, a mai declarat oficialul moldovean.
În ansamblu, reforma urmărește modernizarea sistemului educațional și reducerea inegalităților dintre mediul urban și cel rural, a mai spus ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Guvernul de la Chişinău a adoptat, la 4 februarie, hotărârea prin care Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este absorbită în structura Universității Tehnice a Moldovei, urmând să fie instituit Centrul Universitar ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” Decizia a născut dezbateri aprinse, atât în România, cât și în Republica Moldova. Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, declara că desființarea Universității din Cahul ”nu este o problemă unilaterală, ci este a tuturor celor implicați.” Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaționale asumate în 1997 de președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei în cadrul colaborării euro-regionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esențiale, mai spune fostul președinte Emil Constantinescu, citat de Edupedu.ro, înființarea Universității din Cahul având loc în mandatul său prezidențial. Domnule ministru, Universitatea din Cahul este o extensie a Universității ”Dunărea de Jos” Galați? V-ați consultat cu partenerii statali când ați luat această decizie?
Dan Perciun: În primul rând, obiectivele pe care noi le-am urmărit, prin această integrare în UTM, este consolidarea centrului universitar din Cahul. Noi am zis foarte clar că ne dorim să existe un centru universitar puternic acolo, care să facă față provocărilor demografice, în primul rând, în următorii 50 de ani, și să reușească să devină, pe bune, un centru atractiv pentru sudul Republicii Moldova, având în vedere că în ultimii ani, numărul de studenți este în descreștere. Am avut mai puțin de 400 de studenți la frecvență de zi la Cahul și un spectru destul de îngust de specialități pe care universitatea le poate oferi acolo. Integrarea în UTM va permite o diversificare a specialităților, va permite accesarea resurselor adiționale, a investițiilor mai mari și va crește, credem noi, atractivitatea studiilor în sudul țării. Noi în procesul de integrare, mai ales în ultimele două luni, am avut discuții largi și la Cahul, am discutat și cu cei de la Galați și am apreciat poziția lor, prin care și-au manifestat deplina deschidere să continue colaborarea în oricare format. Cu Universitatea Tehnică din Moldova au o relație de lungă durată, se cunosc bine și acele colaborări care au fost pornite vor continua cu siguranță și în modelul propus și aprobat deja de Guvernul Republicii Moldova.
Andreea Daraban: Înțeleg că această decizie a stârnit nemulțumirea atât a unei părți a societății civile cât și a primarului din Cahul, o petiție de renunțare la acest obiectiv, fiind, de altfel, creată în acest sens. Cum răspundeți criticilor potrivit cărora această hotărâre ar putea afecta relațiile academice tradiționale cu partenerii din România?
Dan Perciun: În primul rând, orice decizie de fuziune, integrare, este o decizie complicată, care nu întotdeauna, pe termen scurt, este susținută de către cei vizați nemijlocit. Noi am avut, în ultimii ani, mai multe asemenea experiențe. Am avut Universitatea Agrară care a fost integrată în Universitatea Tehnică, Universitatea de Educație, Fizic și Sport care a fost integrată în Universitatea de Stat. În general, sistemul nostru universitar trece printr-un proces de consolidare pe fundalul, în special, al provocărilor demografice și din dorință de creșterea a competitivității și eficienței în sistemul nostru de învățământ universitar. Așa că nu este prima experiență de acest fel, și de fiecare dată au existat și suspiciuni și critici și anumite nemulțumiri, însă ce pot să vă zic, cu siguranță, e că vom demonstra la Cahul, așa cum am demonstrat și în precedentele fuziuni, că într-un final lucrurile se așază mai bine, vin resurse mai mari, crește capacitatea administrativă și acele temeri inițiale nu se justifică. Avem certitudinea că ne vom revedea peste un an de zile, inclusiv cu primarul de la Cahul, și acea percepție care există astăzi nu va mai fi una validă. Legat de relațiile cu partenerii din România, ele sunt foarte bune și am certitudinea că acestea vor continua să fie bune. România este un partener strategic pentru noi, inclusiv în domeniul învățământului superior, a cercetării, avem programe comune de finanțare a cercetării, avem schimburi academice foarte active, avem o bună colaborare și în învățământul general în ultimii ani și vedem România ca un exemplu, pe multe dintre procesele pe care le desfășurăm la Chișinău și un partener de încredere, inclusiv pentru modernizarea sistemului de învățământ superior. Noi nu am avut nicio poziție oficială de la Ministerul Educației, de la Ministerul de Externe, cu privire la decizia pe Cahul și cred că așa este și corect, pentru că, în final, este o decizie a Republici Moldova, care ține de sistemul nostru de învățământ superior și cum îl organizăm noi. Și vă ziceam, obiectivul este acela de a crește competitivitatea, atractivitatea studiilor în sudul Republicii Moldova, lucru de pe urma căruia va avea de câștigat, inclusiv, municipiul Cahul, dacă mai mulți tineri vor alege să meargă acolo la studii.
Andreea Daraban: Ce schimbări vor fi la Cahul, odată cu această decizie de absorbție?
Dan Perciun: Noi avem o decizie, inclusiv prin hotărârile de guvern, de a veni cu investiții suplimentare de jumătate de milion de euro în infrastructură și dotări, de a deschide mai multe funcții de cercetare, pentru ca să consolidăm acest aspect, care la moment este mai puțin prezent în universitate. Ne așteaptă o diversificare a specialităților pe zona tehnică, ceea ce ține de inginerie, IT, viticultură, ramuri tradiționale pentru economia din sudul Republicii Moldova. Și în același timp, cei din Cahul vor fi plenar reprezentați în organele de decizie. Un prorector de la UTM va fi numit din rândul celor de la Cahul. Zece senatori vor veni de acolo, din regiune, deci aproape 10% din Senatul universitar. Și prin hotărârile din guvern am consfințit și autonomia largă pe care o va avea centrul în cadrul Universității Tehnice din Moldova. Credem că această integrare va avantaja ambele părți și va crea niște sinergii care să crească competitivitatea. Acesta este obiectivul nostru cel mai mare. La Cahul se așteaptă o reducere a numărului de elevi cu mai mult de 15% în următorii 5 ani, și probabil 30% în următorii 15 ani. Respectiv, este critic ca din ce în ce mai mulți absolvenți se aleagă să rămână în regiune și pentru asta trebuie să putem să le oferim studii de calitate, la nivel european, sper eu, inclusiv în sudul Republicii Moldova.
Andreea Daraban: Veți mai lua astfel de decizii de absorbție și în cazul altor universități? Și mă gândesc la cea din Bălți, de exemplu, unde Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași are programe de studii, extensii?
Dan Perciun: Nu cred că ne mai așteaptă asemenea decizii pe viitor. Noi am avut acest proces de consolidare în Republica Moldova. Vă ziceam, mai multe universități au fost integrate în altele, mai mult, toate instituțiile de cercetare au fost integrate în universități, deci este un proces important de consolidare a rețelei și, cred, că odată cu integrarea celor din Cahul l-am finalizat. Acum ne concentrăm pe succesul acestor integrări. Ele nu sunt procese mecanice, necesită implicare, monitorizare, sudarea acelor comunități și sunt procese care durează, miza fiind, bineînțeles, ca aceste fuziuni să producă plus valoare într-un final, iar suma părților să fie mai mare decât părțile separate.
Andreea Daraban: Ați lansat această campanie ”Învață în Moldova”, prin care doriți, ca un număr tot mai mare de studenți, să meargă la universitățile din Republica Moldova. Aveți date statistice legate de câți absolvenți aleg să studieze peste hotare, câți se îndreaptă către Republica Moldova?
Dan Perciun: Într-adevăr, pentru noi este un obiectiv strategic, formulat și în programul nostru de guvernare, ca șapte din zece absolvenți de liceu din țară să aleagă să studieze la universitățile noastre până în 2028-2029. Noi am pornit acest calcul în 2024, și aveam cinci din zece absolvenți. Anul trecut am ajuns la șase din zece, inclusiv datorită campaniei, dar în primul rând datorită investițiilor de mai mult, de 30 milioane de euro din ultimii patru ani în universitățile noastre. Și obiectivul strategic e să ajungem la șapte din zece absolvenți care aleg universitățile din republica Moldova. Noi ducem evidența acestei ponderi la nivelul fiecărui școli. Este un obiectiv strategic modernizarea, familiarizarea absolvenților cu ceea ce avem de oferit în țară și creșterea competitivității. Suntem pe deplin conștienți că succesul depinde și de partea de comunicare, pentru că trebuie să cunoască lumea ce avem de oferit, dar, în primul rând, depinde de calitatea ofertei și atunci ne concentrăm pe ambele lucruri simultan, promovăm ce avem și continuăm să investim în modernizarea învățământului superior.
Andreea Daraban: Ceilalți studenți, care nu aleg Republica Moldova, aveți date către ce programe de studii se îndreaptă, spre ce țări?
Dan Perciun: În mare parte merg în Uniunea Europeană, în primul rând în România. Nu avem aici o cifră exactă pe care să o ofer, dar din discuțiile cu elevi de clasa a XII-a, din experiența studenților noștri de peste hotare, majoritatea merg în România și, probabil, în proporție egală, în celelalte țări europene. Avem câteva destinații favorite. Mulți dintre ei, fiind și cetățenii români, merg cu costuri reduse la studii în universitățile europene. Cred că a doua destinație, în funcție de atractivități, este Olanda, în ziua de astăzi.
Andreea Daraban: Aveți date statistice legate de câți absolvenți de învățământ superior rămân să lucreze în Republica Moldova după terminarea studiilor? Revin cei care studiază în afară?
Dan Perciun: Nu avem o statistică a revenirilor, avem o statistică a celor care se angajează în țară, după absolvirea studiilor în Republica Moldova. Ea variază de la facultate la facultate și de la universitate la universitate. Aici, media pe țară este ușor peste 50%. La specialitățile unde noi avem așa numita repartizare, de exemplu la Pedagogie, la Medicină, unde se oferă și stimulente suplimentare de a rămâne în sistem după absolvire, avem, cred că, și mai mult de 70%, în special la Medicină, care se încadrează în sistem. Monitorizăm acest aspect, este și parte din formula noastră de finanțare a universităților. Deci universitățile care reușesc să înregistreze rate mai mari ale absolvenților care se angajează în țară beneficiază și de finanțare mai mare din buget.
Andreea Daraban: Dumneavoastră ați studiat la Universitatea din Cambridge, acolo aveți licență, ați finalizat un masterat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, iată cumva cariera dumneavoastră academică nu este în linie cu ceea ce propuneți în continuare. Ce v-a determinat să schimbați această perspectivă?
Dan Perciun: Sistemul nostru universitar a trecut printr-un proces accelerat de modernizare, condițiile de studiu sunt incomparabile astăzi față de acum 10-15 ani, când mergeam eu la universitate. Mai mult, mesajul nostru pentru absolvenți este foarte clar. Dacă ați reușit să obțineți un loc la Harvard, Cambridge, Oxford, cu siguranță mergeți acolo, pentru că avem încă mult de lucru ca să ajungem la acel nivel. În același timp, în plan regional, suntem din ce în ce mai competitivi și găsiți și în Republica Moldova suficiente opțiuni de studiu, multe dintre ele fiind chiar foarte bune. Respectiv, la 15 ani distanță, din momentul în care alegeam eu unde să-mi fac studiile, sistemul nostru arată mult mai bine și eu sunt sigur că va arăta și mai bine în viitor, dacă continuăm ritmul reformelor pe care l-am pornit.
Andreea Daraban: Parlamentul din Republica Moldova a votat săptămâna trecută, în primă lectură, modificările Codului Educației care vizează îmbunătățirea calității învățământului și sprijinirea elevilor și cadrelor didactice. Între aceste modificări se numără și reorganizarea rețelei școlare, fiind vizate 73 de unități de învățământ. De ce o astfel de decizie și cum vor fi afectați elevii și cadrele didactice de aceste măsuri?
Dan Perciun: Noi pornim de la o realitate pe care o avem, consemnată și în rezultatele evaluărilor noastre naționale, evaluările de final de gimnaziu, dar și a rezultatelor PISA, o inechitate profundă în rezultatele elevilor, în șansa lor de a accesa educație de calitate în funcție de mediul de trai, urban, rural și în funcție de dimensiunea școlilor. Școlile mai mici înregistrează rezultate mai proaste, mult mai proaste, cele cu mai puțin de 200 de elevi, practic, având 9 din 10 elevi care nu reușesc să atingă nivelul minim de performanță la lectură, matematică, științe, ceea ce evaluează PISA, cele cu mai mult de 1.000 de elevi, având din contra 7 din 10 elevi care ating acest nivel. Bineînțeles că nu există o cauzalitate directă între numărul elevilor și performanță, vorbim de o corelare, pentru că numărul mic vine la pachet cu infrastructură mai proastă, profesori care predau multe discipline, pe alocuri învățământ simultan, lipsă de concurență și alți factori care influențează calitatea studiilor. Și atunci, fiind pe deplin conștienți că noi nu vom reuși în viitorul apropiat să asigurăm, inclusiv, într-o școală unde învață 35 de elevi la gimnaziu, laboratoare de fizică, chimie, biologie bine dotate, o lecție de engleză făcută calitativ, activități extra-curriculare. Nu știu dacă vom reuși să asigurăm acea școală cu câte un profesor specializat la disciplina pe care o predă, cu grad didactic și experiență. Optăm pentru consolidarea rețelei, consolidare atentă, care în esență spune următoarele: gimnaziile care au mai puțin de 35 de elevi în clasele a V-a – a IX-a se reorganizează în școli primare, copiii beneficiind de un autobuz de ultimă oră și 50 de euro pe lună, timp de 2 ani de zile, pentru ca să meargă într-o școală apropiată, la cel mult 20 de km distanță, dar majoritatea, mai mult de 50%, vor face sub 10 km până la cea mai apropiată instituție de învățământ. Școlile primare care au mai puțin de 30 de elevi se reorganizează în școli primare – grădinițe. În esență, o instituție rămâne în localitate, utilizează o singură clădire, au un singur director, cele două bugete se comasează și devin suficiente pentru a putea asigura un nivel bun chiar de educație acolo, iar pentru școlile primare – grădinițe, care au mai puțin de 10 elevi, rămâne doar grădinița în localitate, copiii fiind transportați într-o școală din apropiere. Și în paralel cu procesul ăsta de consolidare, mergem și cu investiții în ceea ce am numit noi rețeaua școlilor model. Sunt 90 de instituții pe care le-am selectat, unde ne propunem să investim cam 2-2,5 milioane de euro pentru fiecare dintre ele, în special pentru renovarea infrastructurii și a dotărilor, pe lângă alte măsuri pe care le întreprindem deja ca să atragem mai mulți tineri în educație și în special pe disciplinele STEM.
Andreea Daraban: Vor primi niște stimulente financiare profesorii în acest sens, pentru a-i atrage pe cei tineri să rămână în sistem?
Dan Perciun: Noi deja le oferim, oferim 10.000 de euro pentru cei care termină o facultate cu specializare pedagogică sau un colegiu pedagogic și acceptă să fie repartizați în sistem și avem un număr în creștere, dar deficitul rămâne semnificativ. Ceea ce vom adăuga va fi o diferențiere pe discipline a acestui stimulent. Astăzi îl oferim în sumă egală pentru toți. Urmează să dăm un bonus, dacă doriți, pentru cei care merg în mediu rural și în special pentru cei care merg să predea discipline STEM, matematică, fizică, chimie, biologie, informatică. Ne propunem să ajungem până la 17.500 de euro pe care să ii oferim. Și asta pentru că avem o situație cu adevărat dramatică la aceste discipline și atunci sperăm ca acest instrument să ne ajute să acoperim mai bine deficitul. Și suplimentar, însuși procesul de consolidare a rețelelor, la fel vine să rezolve problema deficitului, obiectivul fiind să avem, pe de-o parte, mai puține funcții, dar în același timp să reîncadrăm toți profesorii din instituții care intră în reorganizare, ca să nu pierdem pe nimeni în contextul acestei reforme.
Andreea Daraban: Spuneați că veți reorganiza rețeaua, copiii vor fi mutați de la o școală la alta. Sunteți sigur că din toamna acestui an vor avea toate școlile mijloacele de transport necesare?
Dan Perciun: Da, noi în ultimii doi ani, și aici trebuie să remarc, încă o dată, sprijinul generos al României, am reușit să dotăm cu mai mult de 100 de autobuze școlare sistemul nostru, dintre care în jur de 70 au fost procurate cu sprijinul Guvernului României și suntem profund recunoscători. Continuăm achizițiile, de data aceasta din bugetul de stat, 50 – 55 de autobuze urmează să mai ajungă până luna august, ca să putem acoperi necesarul de transport pentru acei 1300 de copii și oferim și un sprijin financiar familiilor de 50 de euro, timp de 2 ani, pentru a acoperi anumite incomodități create și, în general, vorbim oricum de familii social vulnerabile de cele mai multe ori și chiar o să le prindă bine acești bani pentru rechizite, materiale didactice, alte necesități pe care le au cu siguranță familiile respective. Încercăm să avem abordare pe model win-win, înțelegând că orice reformă este una dureroasă, complicată, trezește multe emoții, multe polemici, mai ales la nivel local. Și atunci am încercat să gândim și măsuri de sprijin pentru toate părțile implicate, ca să atenuăm din impactul resimțit pe termen scurt al reformei și să îi cooptăm în acest proces pe toți. Este o reformă necesară, nu simplă, dar esențială pentru sistem și care va reseta structura sistemului nostru de învățământ general.
Andreea Daraban: O altă modificare a Codului Educației din Republica Moldova vizează reintroducerea notelor în clasa a IV-a. De ce a fost considerată necesară această revenire, de la calificative la note?
Dan Perciun: A fost o solicitare venită din partea învățătorilor, dar și din partea părinților pe care am discutat-o pe larg. Noi am pilotat în acest an această revenire. Acum modificăm și Codul pentru ca să putem să consfințim această decizie din septembrie 2026. Logica este următoarea: astăzi copiii se întâlnesc prima dată cu notele în clasa a V-a și coincid două evenimente destul de stresante. Pe de-o parte apar mai multe discipline școlare, mai multe cadre didactice cu care interacționează. Nu mai este doamna învățătoare alături de ei, cum a fost în clasele primare. Și totodată vin și notele și atunci am considerat că ar trebui să separăm aceste două evenimente în viața lor. Notele să fie introduse într-un mediu mai familiar pentru ei, alături de doamna învățătoare și să nu există acel șoc despre care ne spun mulți odată cu tranziția în clasa a V-a. Câteodată, copii cu calificativul ”Foarte Bine” au note de 6 – 7 și nu înțeleg cum a fost posibil acest decalaj. Părinții au multe întrebări, există neclarități, o pasare a responsabilității și atunci am zis să găsim un echilibru, să menținem pe de-o parte obiectivul fundamental legat de calificative la clasele primare, să nu fie despre competiție, să nu fie despre performanță academică, să fie despre curiozitate, descoperire, dezvoltarea competenților socio-emoționale, dar totodată, să ușurăm tranziția la note și să o facem într-un mediu familiar. Și atunci compromisul pe care l-am găsit este acesta. La disciplinele de examen, respectiv română și matematică, notele se introduc din clasa a IV-a. Evaluarea de clasa IV-a este obligatorie, similară celei de absolvire a gimnaziului și liceului.
Andreea Daraban: Începând cu 2027 intenționați ca școlile mari, cu peste 400 de elevi, să aibă autonomie financiară deplină. Sunt pregătite toate instituțiile pentru această responsabilitate?
Dan Perciun: Acest proces a început la noi cu 10 ani în urmă și atunci majoritatea, mai mult de 90%, deja au făcut această tranziție. Au rămas în jur de 50 de școli care încă nu au acceptat această provocare, pentru că era o decizie care trebuia să vină la inițiativa lor și să fie aprobată de către Consiliul Municipal sau Consiliul Raional. În Republica Moldova finanțatorii școlilor sunt autoritățile publice locale de nivelul 2, respectiv județele din România. Și atunci mai avem acest număr de instituții care încă nu au făcut această tranziție, în special din Chișinău și din Bălți. Și am considerat că este bine să îi dăm un imbold legislativ ca să facă și ele acest salt. Ori autonomia financiară înseamnă posibilitatea pentru director să-și gestioneze de sine stătător bugetul, achizițiile, să fie stăpân în propria casă și dacă are de schimbat un geam sau de procurat cretă, să nu trebuiască să meargă cu hârtiuța la finanțator, în cazul nostru Direcția de Învățământ, Consiliu Raional, dar să poată decide de sine stătător. Noi, în general, credem foarte mult în autonomia școlară și ne dorim instituții de învățământ care iau un spectru cât mai larg de decizii. Asta le face mai puternice, mai reziliente și mai responsabile, într-un final, în fața comunității.
Varianta audio a interviului:
Varianta în format video a interviului:
