#StareaEducației: (INTERVIU) Criza profesorilor de fizică în România: cauze, realități și posibile soluții. Profesoara Irina Zamfirescu: „Un stimulent financiar, o locuință, o primă de instalare – ar putea face cariera didactică mai atractivă pentru absolvenți.” / Prodecanul Facultății de Fizică din Iași, Cătălin Agheorghesei:” Am încheiat admiterea de toamnã. Din păcate, n-am reuşit să ocupăm toate locurile de la buget.”

Publicat de andreeadaraban, 20 septembrie 2025, 07:54 / actualizat: 20 septembrie 2025, 9:15

 România se confruntă cu un deficit alarmant de profesori în domeniul științelor exacte, iar fizica este una dintre disciplinele cele mai grav afectate.

Secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, declara recent că la concursul național de ocupare a posturilor didactice din acest an au fost scoase la concurs aproape 700 de posturi pentru fizică, însă doar 200 de candidați s-au înscris.

Această situație descrisă de oficial drept total „nesatisfăcătoare” se repetă și la alte materii cheie, precum chimia, matematica sau informatica. Fenomenul nu este doar o statistică seacă. În practică, din ce în ce mai multe școli rămân fără profesori calificați, iar orele sunt preluate adesea de cadre didactice din alte specializări sau de suplinitori fără pregătire de specialitate.

Pentru a înțelege mai bine cauzele și implicațiile acestei crize, dar și pentru a discuta posibilele soluții, i-am invitat, astăzi, la Starea Educației pe doamna Irina Zamfirescu, profesor de fizică la Colegiul ”Emil Racoviță” din Iași, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean, precum și pe domnul lector doctor Cătălin Agheorghesei, prodecan al Facultății de Fizică din cadrul  Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Andreea Daraban: Cum stăm în județul Iași la capitolul profesori de fizică? Există un deficit?

Irina Zamfirescu: În județul Iași, situația nu este atât de alarmantă, așa cum ați menționat dumneavoastră. Noi suntem privilegiați pentru faptul că Iașiul este un centru universitar, iar accesul la educație și la calificări multiple este mult mai facil,  așa încât în județul Iași nu avem norme descoperite și toate cadrele didactice ce predau această disciplină sunt calificate. La nivelul municipiului Iași chiar nu există nicio problemă, avem doar un singur profesor pensionar pe care l-am invitat să ne ajute cu susținerea orelor în cadrul Liceului Teoretic ”Miron Costin”. În rest, nu au fost situații alarmante care să necesite apelul către profesorii pensionari, care de altfel sunt foarte apropiați de noi prin activitățile pe care noi le desfășurăm.

Andreea Daraban: Spuneați totuși că în mediul rural există ceva probleme.

 Irina Zamfirescu: În mediul rural, problemele sunt cauzate de faptul că școlile au un număr mai mic de elevi, există câte o singură clasă de nivel,  unde se fac doar două ore de fizică și atunci este o dificultate în a completa norma didactică până la 20 de ore. Profesorii sunt nevoiți să predea această disciplină în mai multe școli, ceea ce presupune un nivel ridicat de oboseală, dificultatea în a avea în permanență o stare de bine, ca să zic așa.

Andreea Daraban:  Avem situații în județul Iași în care fizica este predată de cadre didactice de la alte discipline?

Irina Zamfirescu: Nu aș putea spune de cadre didactice de la alte discipline, ci de cadre didactice care au dublă specializare, obținută ori prin absolvirea facultății care asigură dublă specializare ori prin programe de reconversie profesională pe care le-au urmat. Eu, de exemplu,  sunt absolventă  a Facultății de Fizică din Iași, dar am urmat și program de reconversie profesională, prin care mi-am asigurat calificare pentru disciplina matematică, la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Andreea Daraban: Așadar se pot face și astfel de cursuri pentru a avea mai multe opțiuni.

Irina Zamfirescu: Și chiar este indicat ca la acest moment să avem mai multe calificări.

”Numărul celor care vin către Facultatea de Fizică a scăzut în ultimul an drastic. Din păcate n-am reuşit să ocupăm toate locurile susţinute de minister, de la buget la admiterea de toamnă. ”

Andreea Daraban: Domnule profesor, Cătălin Agheorghesei, vin tinerii absolvenți de liceu către Facultatea de Fizică?

Cătălin Agheorghesei: Vin, însă nu câți ne-am dori. Practic, numărul celor care vin către Facultatea de Fizică a scăzut în ultimul an drastic, dar nu numai la Fizică, pentru toate specializările. Ne-am dori mai mulți.

Andreea Daraban: S-au ocupat toate locurile la sesiunea de admitere din vară sau au mai rămas și pe toamnă?

Cătălin Agheorghesei: Au rămas şi pe toamnă şi tocmai am încheiat admiterea de toamnã. Din păcate n-am reuşit să ocupăm toate locurile susţinute de minister, de la buget.

Andreea Daraban: De ce credeţi că nu vin tinerii spre Facultatea de Fizică?

Cătălin Agheorghesei: E un ”uau” care apare uneori când te întreabă cineva, vă spun din proprie experiență, ce ești sau ce ai absolvit sau ce meserie ai, iar când îi spui ”Fizică” zic ”uau” și se retrag. Eu cred că mulți consideră fizica a fi un obiect greu.

Irina Zamfirescu: Fizica este percepută drept o materie grea, abstractă, pentru olimpici, care necesită un efort pentru aprofundare și mai ales pentru a face performanță.

Andreea Daraban: Da, și se spune că Facultatea de Fizică este foarte grea.

Cătălin Agheorghesei: Este grea.  Apropo de olimpici. La noi vin  olimpicii. Adică avem un procent de 20% din cei care vin la admitere, care sunt foarte buni și probabil îndrăgesc foarte mult materia asta. În rest, evident, sunt cei care încearcă și ei o carieră și nu sunt neapărat îndrăgostiți de fizică, dar au auzit și poate părea interesant.

Andreea Daraban: Iar cei care sunt absolvenți ai Facultății de Fizică, nu prea aleg cariera didactică ulterior, nu? Spre ce se îndreaptă absolvenției dumneavoastră?

Cătălin Agheorghesei: Sunt mai multe motive. Primul motiv ar fi că nu prea urmează cursurile de psihopedagogie, ori aceste cursuri sunt obligatorii pentru o carieră didactică. Apoi, n-avem ce face, atingem și partea financiară, pentru că un fizician se orientează foarte bine în industrie la ora actuală. Citeam undeva că un fizician este luat ca rezolvitor de probleme pentru ingineri. Adică el pune bazele ecuațiilor, inginerii le aplică practic.

         ”Absolvenții de Fizică preferă alte domenii, puțini dintre ei optează pentru o carieră didactică. Salarizarea ar fi unul dintre motive.”

 Andreea Daraban: Absolvenții de Fizică preferă alte domenii mult mai bine plătite…

Cătălin Agheorghesei: În primă fază, să știți, că nu sunt mult mai bine plătite. Eu aș face o astfel de comparație între salarii. Dar au foarte repede posibilitatea de a ajunge undeva în vârf ca experți.

Andreea Daraban: Da, salarizarea la început este una de debutant, dar posibilitateа de a crește este foarte rapidă, pe când în învățământ lucrurile nu stau chiar așa.

Cătălin Agheorghesei: Clar, industria și mai ales dacă îți dorești să dezvolți anumite lucruri, aici e vorba despre inovare, dezvoltare, cercetare chiar, acum duce și ea lipsă de astfel de experți.

Andreea Daraban: Absolvenții  dumneavoastră,  cei mai mulți dintre ei,  spre ce industrie se duc?

Cătălin Agheorghesei: Depinde de specializarea pe care o absolvă. Cei de la Fizică tehnologică, clar se duc către industrie, de exemplu, automotive, ceea ce e foarte la modă astăzi legat de proiectarea sistemelor automate pe mașini. Cei de la Fizică medicală merg către medicină, către ceea ce înseamnă utilizarea fizicii în medicină. Apar tot mai multe clinici cu astfel de aparatură de ultimă oră. Mai apar însă și cei care, să spunem așa, merg și în vânzări.

Irina Zamfirescu: Din perspectiva elevilor, cînd vine vorba despre orientarea spre fizică există o reținere, deoarece se consideră că nu prea ai ce face cu fizica în România decât să devii profesor, ceea ce presupune un salariu mic în comparație cu salariile din alte domenii, sau cercetător, unde sunt puține locuri, salarii mici și finanțare instabilă și acesta este un motiv pentru care nu aleg să devină cadre didactice.

Andreea Daraban: Credeți că universitățile ar trebui să prioritizeze formarea de profesori pentru aceste discipline deficitare? Cum ar putea arăta o astfel de strategie?

Cătălin Agheorghesei: Chiar și de la nivel guvernamental există deja o strategie. Noi avem câteva locuri la admitere, date, noi așa le numim, pentru cadre didactice. Dar un astfel de student nu este neapărat condus către o carieră didactică, el intră și va avea posibilitatea să fie finanțat, toți cei trei ani de licență, de la buget. Dacă ar fi o posibilitate, după ce absolvă, să fie încadrat, să spunem așa, direct… ca profesor, ar fi mai bine.

Irina Zamfirescu: Probabil un stimulent financiar acordat viitoarelor cadre didactice ar fi posibil să reprezinte o atractivitate. Dacă li s-ar asigura, de exemplu, locuință și o primă pentru instalare la începutul carierei didactice, este posibil să reprezinde un punct de atractivate și cred că ar trebuit făcut lucrul acesta. Noi, la nivelul județului, stăm bine la momentul de față, însă perspectiva, după cum spunea și domnul profesor, că nu s-au ocupat locurile, este destul de îngrijorătoare.

 ”Am constatat că rezultatele la Bacalaureat, la disciplina Fizică, s-au îmbunătățit. Dar numărul de elevi care aleg această disciplină este mai mic.”

 Andreea Daraban: Actualii profesorii înaintează în vârstă, se apropie de pensie…

Irina Zamfirescu: Noi trebuie să ne asigurăm viitorul și mi-aș dori ca și nepoții mei să aibă parte de profesori dedicati de fizică. Noi ne străduim aici în Iași prin activități variate. Avem o colaborare foarte bună cu instituțiile de învățământ superior, cu Facultatea de Fizică, desfășurăm foarte multe activităti împreună. Chiar domnul profesor a venit nu demult la o activitate la Colegiul Național ”Emil Racoviță” din Iași, unde era vorba despre particulele elementare. Ne străduim și realizăm activități atractive, ducem elevii să experimenteze în laboratoarele Facultății de Fizică, implicăm studenții să ne sprijine în competițiile pe care le organizăm. Aici există o foarte bună colaborare și activității pentru a încuraja, dar se pare că nu sunt suficiente acestea, dacă nu există și un stimulent mai puternic despre care vorbeam anterior.

Andreea Daraban: Există riscul ca rezultatele la bacalaureat sau la evaluările internaționale să se deterioreze în următorii ani din cauza acestei lipse de profesori?

Irina Zamfirescu: Din analizele pe care le-am realizat, am constatat că rezultatele la Bacalaureat, la disciplina Fizică, s-au îmbunătățit. Dar numărul de elevi care aleg această disciplină este mai mic. Deci, este clar că aleg această disciplină cei cu adevărat pasionaţi şi care sunt dispuşi să depună un efort pentru asimilarea şi aprofundarea acestei materii percepută ca una dificilă. Am avut procentaj de peste 90% de promovabilitate a examenului de bacalaureat la Fizică.

Andreea Daraban: Ce ar trebui să facă Ministerul Educației, domnule profesor, pentru a opri acest exod? E realistă ideea acesta a unor beneficii speciale pentru profesorii de științe exacte?

Cătălin Agheorghesei: Absolut. Dar nu numai pentru profesorii de științe exacte. Ministerul acum știe, înțeleg că știe în ce situație ne aflăm și perspectiva pe care o avem în continuare. Ce ar trebui să facă e să rețină în primul rând profesorii la catedră și asta poate, prima dată, prin reducerea volumului de muncă cu hârtii. Pentru un profesor care știe să lucreze la clasă, lui i-ar trebui mai mult timp să experimenteze, să facă să-și imagineze un experiment nou.

 Andreea Daraban:  Înțeleg că programele pentru gimnaziu, de exemplu, la Fizică, au fost schimbate și au devenit mult mai atractive lecțiile și se pune accent pe experimente.

Irina Zamfirescu: Este adevărat.  Avem și aparatura necesară, cel puțin la Colegiul la care predau eu, și copiii sunt foarte interesați, la nivelul acesta de vârstă în special, și sunt foarte curioși atunci când observă experimental lucrurile. Însă, pe parcursul dezvoltării ulterioare, lucrurile se schimbă și atractivitatea aceasta își poate schimba canalizarea.

Andreea Daraban: Domnule profesor, spuneați la începutul dialogului nostru, înainte de a intra în emisie, că și Marea Britanie se confruntă cu o problemă de acest fel, de o amploare chiar mai mare. Adică deficitul acesta de profesori de fizică nu îl întâlnim doar în România.

Cătălin Agheorghesei: Exact. Înainte de a veni la dumneavoastră, m-am uitat și eu pe alte statistici. Și, evident, cum toată lumea se uită spre vest, m-am uitat și eu. Ca să dau un exemplu pozitiv, în Franța, de exemplu, nu există un astfel de deficit de profesori, de științe, în general, pentru că ei nu au neapărat o statistică pe fizică. Germania a avut un astfel de deficit, nu m-am documentat exact cum au rezolvat problema. Bănuiesc că ceva legat de profesorii pe care i-au adus, probabil, din alte ţări. Însă Marea Britanie m-a surprins.  Exact la începutul acestei luni, Institutul de Fizică, cel mai important institut de fizică, organizație care leagă fizicienii acolo, și nu în Marea Britanie, ci strict în Anglia, a publicat un astfel de studiu. Și dacă îmi dați voie, voi spune așa, există o lipsă de aproximativ 3500 la 10000 de profesori de fizică, aproximativ 25% dintre școlile de stat nu au profesori de fizică din domeniu, asta însemnând calificat. Și aproximativ 58% din cursurile de fizică  sunt predate de profesori din afara domeniului, adică  de necalificați. Ei propun niște soluții.

Andreea Daraban: Ar putea fi aplicate și la noi, parte din soluțiile propuse de ei?

Cătălin Agheorghesei: Ar putea fi aplicate, dar să știți că primul lucru pe care îl menționează este o investiție de aproximativ 12 milioane de lire sterline pe an, timp de 10 ani, pentru a rezolva aceasta problemă, pentru ca un elev să aibă un profesor de fizică calificat la oră.

Andreea Daraban: Așadar, iarăși ne întoarcem la finanțare. Ce alte soluții mai propun ei?

Cătălin Agheorghesei: Ei propun soluția celor trei R: retenția profesorilor, recrutarea și apoi recalificarea profesională de care s-a discutat și aici. Astea sunt, probabil, și la noi aplicabile 100%.

          ”Anul acesta, am observat un fenomen. La Iași, la examenul de titularizare la Fizică s-au prezentat mai mulți candidați, iar numărul celor care au obținut medie peste șapte a fost dublu față de cel de anul trecut.”

Andreea Daraban: Ați discutat la nivel de minister, la nivel de colegi, de inspectorate se discută astfel de strategii? Au venit dinspre minister către dumneavoastră  idei de îmbunătățire a acestor aspecte?

Irina Zamfirescu: Deocamdată sunt semnalate și domnul ministru secretar de stat a semnalat și ne-a dat speranța că se vor susține diferite programe care să asigure rezolvarea acestei probleme cu care ne confruntăm.

Andreea Daraban: Nimic concret, deocamdată.

Irina Zamfirescu: Deocamdată, dar noi nu ne pierdem speranța. Aș vrea totuși să mai prezint și un lucru pozitiv. Mie îmi place să analizez lucrurile și să extrag partea pozitivă. Anul acesta, la titularizare la Fizică s-au prezentat mai mulți candidați, iar numărul celor care au obținut medie peste șapte a fost dublu față de cel de anul trecut. Am constatat că se mai întâmplă și următorul fenomen. Participă candidați din alte domenii. Ei sunt absolvenți de Fizică. Au accesat alte domeniu și apoi revin, poate, la dragostea cea dintâi. Și acest lucru ne bucură.

Andreea Daraban: La nivelul județului Iași spuneați că nu există necalificați care să predea această disciplină? Toți profesorii sunt calificați, fie că sunt titulari, fie că sunt suplinitori.

Irina Zamfirescu: Sigur. Stăm  bine aici la Iași, dar nu e suficient.

Andreea Daraban: Credeți că ar trebui să se implice guvernul, ministerul mai mult în a rezolva această problemă? Simțiți nevoia să se implice mai mult?

Irina Zamfirescu: Nu aș putea spune acest lucru în momentul de față. Pot spune însă ce ar trebui să facem noi, în continuare, pentru a spori atractivitatea față de această disciplină, percepută ca fiind una abstractă și dificilă. Să modernizăm în continuare predarea, să facem mai multă fizică aplicată, mai multe experimente, o legătură cu viața reală mai puternică. Să organizăm în continuare tabere, concursuri, cluburi STEM prin care să arătăm cât de interesantă este fizica, această știință fundamentală a naturii. Să colaborăm în continuare cu firme și institute de cercetare, să vadă concret ce face un fizician în practică. Aș vrea să subliniez că eu pot să spun ce ar trebui noi să facem, dar ce ar trebui să facă guvernul, cred că nu pot eu să spun.

Varianta audio a interviului: