Informare despre bacteria E.coli şi măsuri de prevenţie a infecţiei Shiga toxina E.coli (STEC)

Publicat de Andreea Drilea, 17 februarie 2016, 04:39 / actualizat: 17 februarie 2016, 8:13

Ministerul Sănătăţii a publicat, marţi, pe site, o informare despre bacteria Escherichia coli (E.coli) şi măsurile de prevenţie a infecţiei Shiga toxina E.coli (STEC).

Escherichia coli este o bacterie larg răspândită în natură, care se găseşte în mod normal în intestinul omului şi animalelor. Majoritatea bacteriilor care aparţin acestui gen sunt inofensive, însă există tipuri de E.coli implicate în producerea de boli diareice şi de infecţii urinare. Prezenţa acestei bacterii în apă indică poluarea acesteia şi trebuie evitat consumul pentru băut şi prepararea hranei.

Unele tipuri de E.coli produc o toxină puternică denumită Shiga toxină (ST). Bacteriile care produc această toxină se numesc Shiga toxina E.coli sau STEC sau E.coli enterohemoragică (EHEC). Tipul de E.coli cel mai frecvent izolat care aparţine acestui grup este O157:H7. În anul 2011, un alt tip, O104:H4, a produs peste 4.000 de îmbolnăviri, mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese.

‘Există şi ale tipuri de STEC cu circulaţie mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca şi cele menţionate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU). SHU reprezintă o complicaţie majoră care este un tip de insuficienţă renală şi apare la circa 10% din cazurile de boală diareică produse de STEC, mai ales la copiii de 0-5 ani şi la persoanele în vârstă’, susţine MS.

Infecţia apare în urma ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică (doar 1.000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecţia). Aceasta se produce mai ales după consumul de alimente sau apă contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecţii sunt laptele şi produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salată verde insuficient spălată. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente şi nu sunt curăţate între utilizări.

Uneori, contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin în contact cu animalele şi care nu respectă reguli elementare de igienă personală – spălatul mâinilor cu apă şi săpun.

Infecţia cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E.coli O157:H7 sau a toxinei Shiga.

Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cât mai curând (imediat), mai ales în cazul copiilor de 0-5 ani, dacă diareea se însoţeşte de febră sau scaune cu sânge. La adulţi fără altă simptomatologie decât diareea, prezentarea la medic este obligatorie dacă acesta persistă timp de 3 zile.

Cea mai importantă măsură terapeutică este cea de rehidratare şi reechilibrare electrolitică, antibioticele nefiind recomandate pentru tratamentul acestei infecţii. De asemenea, nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot creşte riscul apariţiei SHU.

Specialiştii recomandă spălarea pe mâini cu apă şi săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului şi înaintea preparării sau a consumului de alimente, spălarea pe mâini cu apă şi săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru îngrijirea lor.

‘Preparaţi corespunzător termic carnea. Carnea de vită, mai ales cea tocată, trebuie gătită la o temperatură de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsă în interiorul preparatului). Evitaţi laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achiziţionate din surse neautorizate. Evitaţi, de asemenea, sucul de mere nepasteurizat. Preveniţi contaminarea încrucişată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată şi curăţarea ulterioară cu detergent şi apa caldă a ustensilelor (cuţite, vase, tocătoare) care vin în contact cu produsele alimentare crude. Pentru orice simptomatologie de boală diareică, recomandăm părinţilor prezentarea copilului la medicul de familie sau în cea mai apropiată unitate sanitară’, subliniază reprezentanţii ministerului.

De asemenea, părinţii nu trebuie să administreze copiilor medicamente fără recomandarea unui medic, iar administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate îngreuna depistarea cauzelor apariţiei bolii.

(Agerpres/FOTO arhivă suntmamica.ro)