(AUDIO) Despre etnogeneza românilor – o perspectivă lingvistică. Ora de Istorie cu Radu Lipovan. Invitatul ediţiei: prof. univ. dr. Eugen Munteanu
Publicat de radulipovan, 2 februarie 2016, 10:24 / actualizat: 3 februarie 2016, 10:52
Pe lângă studiul izvoarelor arheologice, numismatice, epigrafice, studiile comparative ale lingviştilor referitoare la originile limbii române sunt, poate, cele mai în măsură să ofere o imagine de ansamblu asupra etnogenezei poporului român. Şi asta deoarece între schimbările lingvistice şi dezvoltarea societăţii există o strânsă legătură.
Tema de astăzi nu a fost întâmplător aleasă, ci pe fondul recentelor dezbateri publice asupra celor trei variante privind noile planuri – cadru pentru învăţământul gimnazial, dezbateri care au stârnit diverse controverse în condiţiile în care anumite propuneri vizează reducerea numărului de ore pentru studierea limbii române la clasa a V-a, sau renunţarea la studierea latinei în timpul gimnaziului.
Discuţiile i-au opus pe aşa numiţii “pragmatici“, care afirmă că elevii trebuie să înveţe doar lucruri utile, considerând, de pildă, că studierea unei limbi “moarte“ nu ar avea niciun sens, celor care susţin că este necesar să studiem cât mai devreme despre fundamentele limbii române, pentru a înţelege mecanismele subtile ale formării ei şi despre identitatea noastră naţională – “o necesitate inexorabilă”, după cum afirmă academicianul Alexandru Zub, în contextul globalismului şi al integrării europene a ţării noastre.
Mai mult, tema noastră este motivată şi de o recrudescenţă, în ultima vreme, a unor idei ce contestă latinitatea poporului român, reafirmând inclusiv faptul că limba latină s-ar trage din limba traco-dacă, sau că, de fapt, dacii i-ar fi asimilat pe romani şi nu invers. Acest curent a mai existat şi înainte şi a cunoscut apogeul pe vremea regimului comunist, fiind cunoscut sub denumirea de tracomanie. Nu are legătură cu conceptele, oarecum complementare, de latinitate şi dacism, celelalte două perspective din care este privită etnogeneza românilor.
Pentru a găsi răspunsuri, l-am invitat în studioul nostru pe domnul profesor universitar doctor Eugen Munteanu, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
„Într-un fel, această identitate cu sine şi permanentă schimbare a unei limbi o putem înţelege dacă facem apel la un cunoscut dicton al lui Heraclit, care spune că «în apele aceluiaşi râu ne scăldăm şi nu ne scăldăm, suntem şi nu suntem», adică fiinţa istorică a unei limbi este ca un râu, care există, curge mereu, dar el este în permanentă mişcare. Or, această mişcare poate duce un râu prin ascunzişurile unei păduri nevăzute de nimeni sau poate avea aspectul unui Amazon.”
Vă aşteptăm pe recepţie astăzi, 2 februarie 2016, începând cu ora 21:03!
(FOTO webphoto.ro)
Ascultă integral emisiunea ORA DE ISTORIE cu Radu Lipovan:
