Incendiul din clubul Colectiv dă un impuls eforturilor anticorupţie din România

Publicat de Andreea Drilea, 13 noiembrie 2015, 09:08 / actualizat: 13 noiembrie 2015, 11:11

Manifestaţiile publice ample de după incendiul din clubul Colectiv din Bucureşti în care au murit peste 50 de oameni reflectă furia tot mai mare faţă de o cultură oficială a mitei în România, una din cele mai corupte ţări din Europa, comentează vineri Reuters.

În cele două săptămâni de după apariţia informaţiei că nu exista autorizaţie antiincendiu pentru clubul Colectiv, aproape 100.000 de români au ieşit în stradă, strigând ‘Corupţia ucide!’, în cadrul unor proteste împotriva acestui flagel care subminează administraţia publică şi serviciile de bază, adaugă agenţia de ştiri citată.

Pentru mulţi, decesele cauzate de incendiul din Colectiv au arătat pentru prima dată extrem de clar cum corupţia şi lăcomia pot face numeroase victime.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) se luptă cu cazurile de corupţie la nivel înalt, iar anchete sale au arătat cât de adânc înrădăcinată este corupţia – de la conflicte de interese şi abuz de putere la fraude şi atribuirea de contracte cu statul în schimbul mitei.

‘Corupţia face ca resursele statului să se scurgă înspre o pătură restrânsă de persoane privilegiate, în detrimentul majorităţii populaţiei’, a precizat, într-o declaraţie pentru Reuters, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Corupţia ‘distorsionează competiţia onestă, atât în mediul de afaceri, cât şi la stat. Prin urmare, a deţine o funcţie publică înseamnă a avea conexiuni şi bani, investitorii cu proiecte serioase sunt descurajaţi, iar efectele sunt vizibile în calitatea serviciilor publice şi a infrastructurii’, a mai precizat şefa DNA.

La demonstraţii au luat parte în special tineri din mediul urban şi cu studii, activi pe reţelele sociale şi tot mai furioşi pe politicieni, comentează Reuters. Unii rămân totuşi pesimişti în legătură cu şansa reală de reformă odată ce furia care a urmat tragediei se va atenua. Protestele au fost printre cele mai mari din ultimii ani, însă au fost totuşi mici pentru o ţară cu aproape 20 de milioane de locuitori, notează Reuters.

‘Tragedia din Colectiv a determinat mobilizarea rapidă a unui număr impresionant de persoane deoarece a servit ca supapă de presiune pentru nemulţumirea majoră faţă de guvernul (Victor) Ponta în special şi clasa politică în general’, a declarat, pentru Reuters, Sergiu Mişcoiu, profesor în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a adăugat însă că ‘este puţin probabil ca politicile publice să se schimbe radical’.

Protestele, care au durat o săptămână, au dus la demisia guvernului condus de premierul Victor Ponta, însă rămân în continuare întrebări fără răspuns privind securitatea şi lipsa unei supravegheri corespunzătoare în acest caz.

Procurorii au anchetat unii dintre cei mai puternici oameni din România, inclusiv pe Ponta, care este cercetat pentru fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală, acuzaţii pe care le respinge. Ei au investigat totodată instituţii şi companii, dezvăluind corupţia din guvern, sănătate, educaţie şi sistemul judiciar.

În afară de incendiu, DNA anchetează de asemenea un caz important în care este implicat un fost vicepremier. Gabriel Oprea este suspectat că a folosit o coloană oficială la care nu avea dreptul. Acest episod a atras atenţia atunci când unul dintre poliţiştii de pe motocicletă din coloana sa a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă din carosabil, reaminteşte Reuters.

Numărul condamnărilor obţinute de DNA a crescut constant de la an la an, mai notează Reuters. În primele zece luni din 2015, DNA a trimis în judecată peste 900 de persoane, inclusiv parlamentari, miniştri şi primari. Rata condamnărilor în instanţă în urma anchetelor DNA este de 90%, agenţia reuşind să obţină anul trecut un număr record de 1.138 de condamnări, adaugă sursa citată.

Lupta anticorupţie din România a început în urmă cu circa un deceniu, DNA trimiţând primele cazuri în instanţă în 2005-2006. Independenţa magistraţilor a fost garantată în 2004, când România era candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Eforturile s-au intensificat în timpul lui Kovesi, fost procuror general al României.

Românii au acum o încredere semnificativ mai mare în DNA decât în guvern sau parlament, conform sondajelor de opinie. Reversul este că în prezent oamenii se aşteaptă ca DNA să se ocupe inclusiv de cazuri care nu sunt de competenţa sa, potrivit lui Kovesi.

Însă această popularitate a ajutat la creşterea numărului de sesizări privind posibile cazuri de corupţie făcute la DNA, punctul de plecare pentru cele mai multe dintre anchetele acestei direcţii.

‘Dezbaterea privind corupţia a devenit una din principalele teme în societatea românească’, a spus Kovesi. ‘Faptul că începem să avem un nivel ridicat de intoleranţă faţă de corupţie se datorează parţial şi activităţii procurorilor anticorupţie’, a adăugat ea.

Şi iniţiativele organizaţiilor nonguvernamentale au ajutat, cum ar fi crearea unei hărţi interactive cu instituţiile unde oamenii trebuie să dea mită, mai subliniază Reuters.

(Agerpres/FOTO arhivă libertatea.ro)