(INTERVIU) Marea Neagră, unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale NATO. Iulia Joja, expertă în securitate și apărare: „De la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, echilibrul militar din Marea Neagră s-a transformat radical. Este nevoie de o strategie regională a Alianței și de investiții în apărarea antidrone.

Publicat de andreeadaraban, 24 octombrie 2026, 11:49

Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei readuc în prim-plan vulnerabilitățile de securitate ale Mării Negre și nevoia unei implicări mai consistente a NATO și a Uniunii Europene. Iulia Joja, profesor conferențiar la Universitatea Georgetown din Statele Unite și cercetător la Middle East Institute, avertizează că Rusia urmărește atât intimidarea statelor occidentale, cât și diminuarea sprijinului acordat Ucrainei.

În emisiunea Imperativ, realizată de Andreea Daraban, experta a susținut necesitatea unei strategii regionale a NATO pentru Marea Neagră, a unei prezențe maritime mai consistente și a dezvoltării unor sisteme de interceptare a dronelor, mai eficiente și mai ieftine.

Ucraina a schimbat echilibrul de securitate în Marea Neagră

De la declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, echilibrul militar din Marea Neagră s-a transformat radical, susține Iulia Joja.  În pofida inferiorității sale navale, Ucraina a reușit să împingă o parte importantă a Flotei ruse a Mării Negre către est, spre Novorossiisk, și să mențină exporturile de cereale, esențiale atât pentru economia sa, cât și pentru securitatea alimentară internațională. Potrivit Iuliei Joja, evoluția războiului a contrazis numeroase dintre premisele tradiționale ale analizelor militare „Un stat care a pornit în 2022 fără forțe navale a reușit să câștige războiul maritim în Marea Neagră până în acest moment”, subliniază experta, referindu-se la capacitatea Ucrainei de a limita libertatea de acțiune a flotei ruse prin dezvoltarea unor mijloace asimetrice de luptă.

Situația s-a complicat însă în ultimele luni, pe fondul intensificării atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice și logistice. Rusia și-a îmbunătățit, totodată, capacitățile dronelor de atac, ceea ce le permite să parcurgă distanțe mai mari și să atingă viteze superioare.

În acest context, atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră reprezintă, în opinia expertei, o nouă etapă a presiunii exercitate de Moscova asupra Ucrainei și a partenerilor săi occidentali.

Atacurile cu drone, o strategie de intimidare și testare a NATO

Incidentele din apropierea coastelor României și Bulgariei ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea NATO de a descuraja acțiunile Rusiei. Iulia Joja consideră că atacurile pot fi interpretate atât ca o tactică de intimidare, cât și ca o modalitate de testare a reacției Alianței. Obiectivul Moscovei ar fi reducerea sprijinului militar, financiar și umanitar acordat Ucrainei, prin amplificarea temerilor privind extinderea conflictului și costurile implicării occidentale. „NATO este o alianță eminamente defensivă, dar acest caracter defensiv se bazează pe ideea de descurajare”, explică experta. Descurajarea depinde atât de capabilitățile militare disponibile, cât și de voința politică de a le utiliza.

În opinia sa, răspunsurile occidentale percepute drept prudente sau întârziate pot încuraja Rusia să continue provocările, inclusiv prin încălcări ale spațiului aerian, acțiuni de sabotaj și atacuri care amenință transportul maritim.

 Articolul 4 al NATO: consultări, nu intervenție militară

România și Bulgaria au solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea securității maritime, însă nu au invocat formal articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. Iulia Joja explică faptul că articolul 4 permite unui stat membru să solicite consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate. Acesta nu trebuie confundat cu articolul 5, care stabilește principiul apărării colective în cazul unui atac armat.

Potrivit expertei, decizia de a nu invoca articolul 4 poate avea mai multe explicații, inclusiv coordonarea dintre București și Sofia și evaluarea oportunității unei asemenea solicitări. Consultările între aliați sunt posibile și fără activarea formală a acestui mecanism.

În ceea ce privește articolul 5, Iulia Joja atrage atenția asupra unei distincții importante: obligația de a acorda asistență unui aliat atacat nu presupune automat intervenția militară directă a tuturor statelor membre.

 De ce are nevoie NATO de o strategie regională pentru Marea Neagră

Deși conceptul strategic al NATO, adoptat în 2022, identifică Rusia drept principala amenințare la adresa securității Alianței și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, experta consideră că lipsește încă o strategie regională dedicată acestei zone. În opinia sa, această absență limitează capacitatea statelor riverane de a solicita și de a obține sprijin coerent, adaptat amenințărilor din regiune. „Este nevoie de o strategie regională a NATO pentru Marea Neagră, pentru că asta ne-ar permite României, Bulgariei și nu numai să cerem ajutor suplimentar într-un mod mult mai amplu, cantitativ, dar și calitativ”, afirmă Iulia Joja.

România, vulnerabilă în fața dronelor de atac

Una dintre principalele probleme evidențiate de incidentele recente este disproporția dintre costul dronelor utilizate de Rusia și cel al sistemelor defensive necesare pentru interceptarea lor.

Dronele de atac pot costa zeci de mii de dolari, în timp ce rachetele utilizate de sistemele moderne de apărare aeriană pot ajunge la unul sau chiar două milioane de dolari pentru fiecare interceptare, în funcție de sistem și de tipul muniției, afirmă Iulia Joja.

Această diferență creează o problemă majoră de sustenabilitate, mai ales în condițiile în care Rusia poate lansa atacuri cu sute sau chiar peste o mie de drone într-un interval de câteva ore. „Ne trebuie interceptoare care să nu coste un milion bucata și pe care să le avem suficiente pentru a face față acestor amenințări. Și nu le are nimeni”, avertizează experta.

În opinia sa, Ucraina a acumulat o experiență esențială în dezvoltarea unor mijloace de combatere a dronelor, iar România ar trebui să valorifice proximitatea geografică și cooperarea industrială cu partenerul ucrainean.

Dezvoltarea și producția de interceptoare accesibile, în cantități mari, ar trebui să devină o prioritate pentru România și pentru celelalte state de pe flancul estic.

 Hub-ul european pentru securitatea Mării Negre, o miză strategică

Un alt instrument important pentru consolidarea securității regionale este hub-ul pentru securitate maritimă prevăzut în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră.

România își dorește găzduirea acestei structuri la Constanța, în timp ce Bulgaria susține varianta Varna. Indiferent de localizarea finală, Iulia Joja consideră că hub-ul ar putea deveni unul dintre cele mai concrete rezultate ale noii abordări europene privind securitatea regiunii. Structura ar urma să faciliteze schimbul de informații, monitorizarea amenințărilor și coordonarea între statele implicate, contribuind la prevenirea escaladării unor incidente.

Importanța hub-ului nu este însă doar operațională. Potrivit expertei, prezența unei asemenea structuri ar transmite și un mesaj politic privind angajamentul Uniunii Europene față de securitatea Mării Negre. „Uniunea Europeană spune că Marea Neagră este europeană prin acest hub și prin această strategie”, afirmă Iulia Joja.

Găzduirea centrului la Constanța ar putea aduce României beneficii în materie de monitorizare și cooperare, dar și o recunoaștere a rolului pe care Bucureștiul l-a susținut constant în promovarea securității regionale, afirmă Iulia Joja.

 Infrastructura energetică și transportul maritim, vulnerabilități cu efecte economice majore

 Riscurile de securitate din Marea Neagră depășesc dimensiunea militară și pot avea consecințe directe asupra economiei României și a Europei. O întrerupere majoră a transportului maritim sau un atac asupra infrastructurii energetice ar putea genera costuri suplimentare pentru exploatarea gazelor naturale, creșterea primelor de asigurare, perturbarea comerțului și presiuni asupra prețurilor suportate de consumatori.

Proiecte energetice importante, precum Neptun Deep, depind de un mediu de securitate predictibil pentru a funcționa eficient, spune Iulia Joja. Într-un context de război și amenințări persistente, costurile operaționale și de protecție cresc, iar aceste cheltuieli se pot reflecta în prețurile finale.

Iulia Joja subliniază că protejarea infrastructurii critice trebuie privită ca parte integrantă a apărării colective, alături de dezvoltarea capabilităților militare convenționale. În acest context, investițiile în infrastructură, securitate cibernetică și capacitatea de mobilizare militară sunt esențiale pentru reziliența statelor NATO.

Atacurile asupra cerealelor pot agrava criza alimentară globală

Securitatea maritimă din Marea Neagră are implicații care depășesc granițele regiunii. Ucraina rămâne un furnizor important de cereale pentru piețele internaționale și pentru programele umanitare destinate populațiilor vulnerabile.

O perturbare prelungită a exporturilor ar putea provoca scumpiri și dificultăți de aprovizionare, cu efecte deosebit de grave în Africa, Orientul Mijlociu și anumite regiuni ale Asiei. În timp ce Uniunea Europeană dispune de o capacitate agricolă semnificativă, statele mai sărace sunt mult mai expuse fluctuațiilor de preț și reducerii disponibilității alimentelor.

„Categoric”, răspunde Iulia Joja atunci când este întrebată dacă atacurile asupra transporturilor de cereale ar putea provoca o nouă criză alimentară internațională.

Experta avertizează că efectele nu s-ar limita la piețele agricole, ci s-ar propaga în economie prin creșterea prețurilor și amplificarea instabilității în statele dependente de importuri.      

 Interviul integral poate fi ascultat mai jos: