#StareaEducației (INTERVIU) ”Să creștem generații sănătoase” și ”Bookster”, două proiecte pentru elevii din Moldova. Consilierul de stat pe probleme de educație, Luciana Antoci: Ne dorim să construim un fundament sănătos, cu evaluări medicale, întâlniri cu specialiști și educație pentru un stil de viață sănătos în școlile din Regiunea de Nord-Est și să oferim șanse egale în dezvoltare elevilor, prin acces gratuit la cărți.
Publicat de andreeadaraban, 28 august 2026, 10:54
Două proiecte importante aduc schimbări și oportunități pentru elevii și profesorii din mai multe județe ale Moldovei, odată cu începerea noului an școlar. Este vorba despre „Să creștem generații sănătoase”, care pornește ca proiect-pilot în Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui, cu obiectivul de a crea o adevărată cultură pentru sănătate în școli. Tot în septembrie, elevii și profesorii din județul Iași vor putea avea acces gratuit la fondul de carte Bookster, o platformă care își propune să aducă lectura, într-un mod mai facil și fără costuri, mai aproape de copii. Inițiativele aparțin Lucianei Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului, invitată în emisiunea Starea Educației.
Dincolo de cele două proiecte, discuția a atins și două dintre temele care au generat dezbateri în sistemul de educație în această perioadă: examenul separat de admitere la liceu și acordarea burselor sociale în perioada vacanțelor.
„Să creștem generații sănătoase”, un proiect pilot pentru elevii din Nord-Est
Proiectul va fi implementat în anul școlar 2026-2027 în județele Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui. Programul își propune să aducă în școli informații și activități concrete despre alimentație, somn, mișcare, postură și prevenirea problemelor de sănătate.
Consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Luciana Antoci, atrage atenția asupra stării de sănătate tot mai fragile a copiilor și subliniază că educația nu poate fi separată de starea de bine a elevilor. „Miza principală este să construim un fundament sănătos, pe care ulterior să putem crea comportamente sănătoase și o educație sănătoasă.”
Proiectul va include întâlniri cu medici și alți specialiști, evaluări medicale, chestionare și activități integrate în mai multe discipline. Starea de sănătate a elevilor va fi evaluată atât la începutul, cât și la finalul anului școlar, pentru a putea fi măsurate schimbările produse de program.
Bookster, acces gratuit la cărți pentru elevii și profesorii din Iași
Un al doilea proiect prezentat este parteneriatul cu Bookster, prin care toate școlile din județul Iași vor putea avea acces la un fond de carte pus gratuit la dispoziția elevilor și profesorilor. Inițiativa pornește de la problema inegalității de acces la lectură. Luciana Antoci spune că a întâlnit elevi care nu au acasă nici măcar o carte, iar acest lucru poate accentua diferențele dintre copii. „Bookster vine să compenseze acest decalaj.”
Cărțile vor putea fi împrumutate în format fizic, timp de până la trei luni, iar comenzile vor fi transmise prin profesorii coordonatori din școli. Platforma oferă, pe lângă cărți, și documentare, audiobook-uri și resurse digitale care pot fi utilizate la clasă.
Pentru școli, elevi, părinți și profesori, programul este gratuit, iar implementarea este programată să înceapă odată cu anul școlar 2026-2027.
Admiterea separată la liceu, între principiu și riscul accentuării inegalităților
Un alt subiect important a fost examenul separat de admitere la liceu, prevedere aflată în centrul dezbaterilor politice și educaționale. Luciana Antoci consideră că orice decizie care îi privește direct pe elevi trebuie luată după o analiză atentă a întregului sistem de educație. Ea atrage atenția că o măsură care pornește de la un principiu corect poate genera efecte nedorite atunci când este aplicată într-un sistem caracterizat de diferențe mari între școli. „Chiar dacă la baza lor pot fi niște principii corecte, ajungem ca atunci când le punem în practică, să constatăm de fapt că din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România, ele creează mai degrabă probleme decât se rezolve probleme.”
În opinia sa, o eventuală prorogare sau modificare a prevederii ar trebui să ofere suficient timp pentru construirea unor mecanisme transparente și obiective de evaluare. Scopul este ca elevii să nu fie expuși unor situații care pot genera suspiciuni sau inechități.
Bursele sociale, sprijin pentru copiii vulnerabili
Consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Luciana Antoci, consideră că România are un număr mare de elevi proveniți din medii socio-familiale vulnerabile și că orice schimbare trebuie analizată prin prisma nevoilor reale ale acestor copii. „S-ar putea gândi ulterior alte formule, dar care să nu-i pună în situație de vulnerabilitate pe copiii care și așa sunt într-un astfel de context.”
Deși inițial s-a discutat despre legarea bursei de participarea școlară și de implicarea elevului în procesul educațional, propunerea privind eliminarea burselor din perioada vacanțelor a fost intens contestată. Potrivit Lucianei Antoci, varianta aflată în discuție ar putea reveni la formula anterioară, în care bursele sunt acordate și pe perioada vacanțelor.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Proiectul ”Să creștem generații sănătoase” pornește ca proiect pilot în județele Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui. În ce constă acesta și care este obiectivul pe care îl urmăriți?
Luciana Antoci: Obiectivul este acela de a ajunge în școli cu principii legate de un stil de viață sănătos. Pentru că datele pe care le avem ne arată că starea de sănătate a copiilor, dar și a profesorilor, este din ce în ce mai precară. Evident, se acumulează și boli profesionale, în cazul cadrelor didactice, dar în ceea ce îi privește pe elevi, imediat după finalizarea pandemiei de COVID, am constatat că au din ce în ce mai multe probleme: probleme de postură, probleme ale ochilor, probleme alimentare, în sensul în care dezvoltă obezitate, supraponderabilitate și tot felul de stări care vin ca o consecință a faptului că au un program alimentar dezorganizat și care nu aduce în viața lor nutrienții de care au nevoie. Pentru că aici trebuie să luăm în calcul un aspect: indiferent de vârsta școlară la care se află, copiii sunt, pe de o parte, într-un proces de creștere, de dezvoltare fizică accentuată, iar pe de altă parte au o activitate cognitivă foarte, foarte intensă. Și din perspectiva aceasta, medicii spun foarte clar că au nevoie de un regim alimentar echilibrat, după cum au nevoie de somn, somn care, din păcate, nu acoperă cele opt ore recomandate de către specialiști și, evident, de mișcare. Este adevărat că în școli scade tot mai mult numărul copiilor care sunt scutinți de la ora de educație fizică și sport, dar chiar și așa avem nevoie de un program controlat. Și luând în calcul toate aceste date, care trag semnale de alarmă importante cu privire la sănătatea celor pe care îi avem în școlile din România, alături de doamna dr. Alina Epure, care coordonează acest program într-un parteneriat cu Ministerul Educației din Republica Moldova și are rezultate foarte bune acolo, am decis să începem programul, într-o formă pilot, pe zona de Nord-Est a țării, incluzând cele patru județe pe care le-ați menționat dumneavoastră, unde ajungem de-a lungul întregului an școlar 2026-2027, cu specialiști pe diverse componente, care țin de stilul de viață sănătos și cu o platformă dedicată în care sunt instrumente de lucruri foarte valoroase, filme, interviuri, sfaturi medicale, texte, documentare, toate extrem de valoroase în ceea ce privește integrarea vocii specialistului în activitatea de la clasă.
Andreea Daraban: De ce ați ales cele patru județe? De ce Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui?
Luciana Antoci: Pentru că zona de Nord-Est a țării este una care presupune în rețeaua școlară un număr foarte mare de școli aflate în zone de vulnerabilitate și pentru că nevoile sunt mai mare aici decât în alte zone ale țării și ne-am dorit ca acest proiect pilot să înceapă aici, dar evident cu posibilitatea de a fi scalat la nivel național. Și a fost preluat cu încântare, aș putea spune, de către inspectorii generali din cele patru județe și evident în perioada următoare se vor înscrie școlile în acest program și vor pune bazele unei agende comune, în așa fel încât activitățile să ajungă, încă de la începutul anului școlar, la elevi și mai ales să se creeze în jurul copiilor niște rețele suport de adulți.
Andreea Daraban: Practic ce activități vor fi în cadrul acestui program? Ce se va face concret la clasă?
Luciana Antoci: Concret, vor fi întâlniri cu specialiști, cu medici din diverse specialități, în așa fel încât să fie evaluată starea de sănătate a elevilor, nu doar prin autoraportare, ci prin evaluări medicale concrete, pentru că, deschid aici o paranteză, programul în sine presupune și evaluări periodice, în așa fel încât să cuantificăm îmbunătățirea stării de sănătate a participanților la program de la începutul până la finalul anului școlar. De asemenea, sunt activități care se vor dăsfășura în cadrul orelor de biologie, de chimie, de consiliere și orientare, în cadrul activităților din agenda Săptămânii verzi sau a Școlii altfel, sau în intervalul de ore la dispoziția profesorului pentru oricare dintre cadrele didactice. În foarte multe din sistemele de educație din afară, preocuparea pentru un stil de viață sănătos este integrată în toate disciplinele de studiu și s-au găsit formule în așa fel încât să existe o linie transversală care să fie discutată la fiecare dintre obiecte.
Andreea Daraban: Cum veți măsura dacă proiectul chiar schimbă comportamentul elevilor și nu rămâne doar o campanie de informare?
Luciana Antoci: În primul rând, prin nivelul stării de sănătate a elevilor, a profesorilor, a părinților, pentru că vă spuneam că avem nevoie de rețele de suport și decizia cu privire la stilul de viață sănătos stă până la urmă la adulții din jurul copiilor, la adulții foarte importanti pe relația cu cei mici, dar sigur că au nevoie și de modele în jur. De aceea, trebuie ca noi înșine să fim modele de comportament sănătos, alimentar, dar și de stil de viață, și apoi să le cerem copiilor să aibă în replică același tip de comportament. Cum măsurăm? Spuneam, în primul rând, prin cuantificarea schimbărilor care apar în bine, evident, în starea de sănătate a elevilor văzută ca analize curente.
Andreea Daraban: Așadar, se va face un set de analize la începutul anului școlar și unul la final.
Luciana Antoci: Sigur că da, vor fi de asemenea investigații medicale din zona stomatologică, investigații privind postura copiilor. De asemenea, vor fi chestionare, întâlniri cu părinții, va fi un control asupra a ceea ce înseamnă alimentația lor, în așa fel încât să îmbine în mod corect alimentele variate, care au un aport nutrițional bogat, cu odihna și mișcarea. Va fi de asemenea un control asupra programului de somn, pentru că foarte mulți dintre copiii din școli raportează faptul că nu dorm nici măcar 5 sau 6 ore pe noapte și vin foarte obosiți la școală. De fapt, miza principală este să construim un fundament sănătos, pe care ulterior să putem crea comportamente sănătoase și o educație sănătoasă. Suntem preocupați să-i educăm pe copiii, suntem foarte atenți la ceea ce înseamnă nivelul de cunoștințe, competențele, abilitățile pe care le dezvoltăm, uitând că, de fapt, ele trebuie să fie construite pe o temelie sănătoasă. Și dacă starea lor de bine nu este atent controlată de adulți, părinți, respectiv profesori, performanța nu se realizează la nivelul la care ne-am fi dorit noi și potențialul lor de creștere prin învățare nu poate fi maximizat.
Andreea Daraban: În câte școli va fi implementat acest proiect?
Luciana Antoci: Acest proiect nu va cuprinde toate școlile din cele patru județe. Vom avea un apel la începutul lunii septembrie în cele patru rețele școlare, în așa fel încât să vedem cine este dispus să asume acest proiect în școală și în funcție de numărul de înscriși vom vedea dacă rămân toți sau dacă limităm la un anumit număr aceste școli. Pentru că platforma în sine poate fi accesată de către toți profesorii din școlile celor patru județe, dar specialiștii au un program limitat și atunci e greu să-i aducem pe toți în școli. Cert este că ne dorim să fie o plajă cât mai largă și mai ales să existe activități comune între cele patru județe, un schimb de modele de bune practici, în așa fel încât să învățăm unii de la alții, să creștem împreună și rezultatele să fie bune.
Andreea Daraban: Care sunt costurile acestui proiect? Ce buget a fost alocat?
Luciana Antoci: Proiectul este gratuit, deci nu implică nici un cost din partea școlilor. A fost criteriul fundamental pentru care am optat spre dezvoltarea lui aici, pentru că știm că resursele sunt limitate. Evident că cei care dezvoltă proiectul au conexiuni cu diverși sponsori și în felul acesta multiplică materialele de promovare, aduc în școli cărți, instrumente foarte valoroase de învățare, dar pentru școli, pentru elevi, pentru părinți, pentru profesori, nu implică nici un fel de cost.
Andreea Daraban: Când vorbim despre generații sănătoase, vorbim și despre alimentație, așa cum ați menționat și dumneavoastră, România are deja programe prin care copiii primesc alimente la școală. Anul acesta, peste 1400 de școli sunt incluse în programul ”Masă sănătoasă” prin care elevii primesc o masă caldă sau un pachet alimentar. Dacă vrem cu adevărat să creștem generații sănătoase, nu ar trebui ca fiecare copil din România să aibă acces în fiecare zi de școală la o masă sănătoasă?
Luciana Antoci: Evident că da. Și așa cum știți, prevederile legale spun că ar fi trebuit să ajungem deja la un milion de copii care să aibă acces la o masă sănătoasă în acest moment. E adevărat că am depășit 500 de mii și că numărul elevilor este în creștere de la un an la celălalt. Este la fel de adevărat că datele statistice arată că impactul mesei calde într-o școală este foarte relevant și la indicatorul de abandon școlar și în ceea ce privește participarea la activitățile extrașcolare și chiar la rezultatele la examene, pentru că rămân copii mai puternic ancorați și angajați în activitățile școlare. Pe de altă parte însă, în afară de programul ”Masă sănătoasă”, la care faceți referire, și care ajunge la puțin peste 500 de mii de copii în acest moment, România dezvoltă programul european pentru școli. Vechiul ”Laptele și cornul” care presupune că fiecare elev, deci chiar fiecare elev din sistem ar trebui să primească un fruct, un produs de panificație și un produs lactat în fiecare zi, la care se adaugă și unele activități de educație pentru alimentație sănătoasă și dezvoltarea comportamentului….
Andreea Daraban: Nu prea funcționează însă acest program…
Luciana Antoci: Din păcate acest program funcționează destul de greoi.
Andreea Daraban: Care sunt motivele?
Luciana Antoci: Imediat vă spun. Sunt județe care îl dezvoltă bine, dar dacă ne uităm pe cifrele pe care ni le-a pus la dispoziție Ministerul Agriculturii, pentru că el este cel care gestionează acest program la nivel național, putem spune că jumătate dintre fonduri nu au fost absorbite pentru anul financiar 2025. Și cauzele sunt legate, în primul rând, de faptul că banii alocați nu sunt motivanți pentru operatorii economici și că, în general, consiliile județene, deși organizează etape succesive de achiziție, de licitație, nu se prezintă operatori economici doritori să preia aceste servicii. Pentru că ele includ inclusiv transportul acestor produse către școli și cumva costurile sunt mari și tot procesul devine nemotivant. Iar din perspectiva aceasta, din păcate, se pierd sume foarte importante care sunt redistribuite la nivelul țărilor din Uniunea Europeană, în care programul funcționează, și este frustrant și nedrept, pentru că noi știm cât de extins este ruralul din România și cât de mari sunt nevoile de a aduce acolo resurse.
Andreea Daraban: Dar ce s-ar putea schimba pentru ca programul să funcționeze totuși?
Luciana Antoci: Este motivul pentru care obiectivul principal pe care l-am avut la Cancelaria Prim-Ministrului, în anul care s-a încheiat, a fost ca, printr-un comitet interministerial pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar, să solicităm Comisiei Europene, care în această etapă reașează cadrul urmativ pentru exercițiul financiar 2028-2034, o adaptare a regulilor, în așa fel încât să permită României să absoarbă toate fondurile și acestea să nu fie neapărat direcționate către toată masa de elevi, ci să încercăm să mergem către categoriile care sunt cu adevărat vulnerabile și poate nu doar cu produse lactate, cu lapte, fruct și corn, ci să convertim cumva sumele pe care le pune la dispoziție Uniunea Europeană, prin această linie de finanțare, într-o masă caldă care ar putea acoperi, împreună cu programul ”Masă Sănătoasă” care e program guvernamental, aproape tot ruralul din România și ar fi un pas semnificativ înainte.
Andreea Daraban: Dar când preconizați că ar putea intra în vigoare acest proiect?
Luciana Antoci: Noi vorbim despre schimbarea cadrului normativ pentru exercițiul financiar 2028-2034. Deci practic mai avem un 2027 în care putem totuși să mai facem ceva și anume să adaptăm legislația românească și prin raportare la constrângerile pe care le impune cadrul normativ European să permitem totuși niște flexibilizări în România. Pentru că vreau să vă spun că de la începutul programului, deci de 25 de ani, cadrul normativ este neschimbat în România și totul se aplică ”ad literam” ca acum un sfert de secol, deși școala s-a schimbat din temelii și evident nevoile sunt cu totul și cu totul altele decât acum 25 de ani.
Andreea Daraban: Un alt proiect pe care îl aduceți, de data aceasta în județul Iași, este Bookster. Cum a apărut ideea ca elevii și profesorii din Iași să aibă acces gratuit la fondul de carte oferit de Bookster?
Luciana Antoci: Am descoperit Bookster la Alba. Un an școlar întreg s-a desfășurat acolo cu foarte mare success, în sensul în care Bookster pune la dispoziția tuturor unităților de învățământ din rețeaua școlară județeană o platformă dedicată și un fond de carte extrem de valoros. Și vorbim aici nu doar despre beletristică, ci despre cărți care oferă texte nonficționale, studii din zona teoriilor educației, elemente care țin de știință, cercetare și toate domeniile reale. Toate acestea evident în mod gratuit, cu posibilitatea de a fi împrumutate aceste cărți pentru o perioadă de 3 luni de către oricare elev din școlile județului respectiv. Și pot fi împrumutate în format fizic, nu e o bibliotecă digitală. Vă mărturisesc că de-a lungul timpului am întâlnit foarte mulți elevi care nu au acasă nici măcar o carte. Și m-am întrebat, de fiecare data, cum putem să le oferim șanse egale în dezvoltare acestor elevi, câtă vreme ei intră pe culoar de creștere în educație, umăr la umăr cu cei care au biblioteci la dispoziție și pentru care lectura este practic un stil de viață. Bookster vine să compenseze acest decalaj.
Andreea Daraban: Cărțile ajung în format fizic la elevii din școlile care fac parteneriate cu Bookster.
Luciana Antoci: Absolut. Este un parteneriat inițial între Bookster, Inspectoratul școlar și compania care sponsorizează acest program. Programul este gratuit pentru toate școlile, pentru toți elevii. Iar elevii pot intra în posesia cărților printr-o comandă pe care o face profesorul coordonator al programului din școală. Săptămânal, cărțile sunt trimise către școli, indiferent unde este situată școala. Și școala care e la capătul județului și unde nu există, să spun, infrastructură rutieră favorabilă va primi săptămânal comenziile pe care le-a făcut, rămânând ca într-un orizont de două-trei luni de zile să returneze cărțile respective. Mai mult decât atât, profesorii au acces la un fond de carte extraordinar de valoros. Vorbim despre cărți care nu sunt tipărite doar în limba română, ci și în limba engleză, și franceză, germană, și în maghiară, în așa fel încât baza material, din perspectiva aceasta, se multiplică foarte, foarte mult. Nu e vorba doar despre fond de carte în plan fizic, există în platformă și documentare, există și audiobooks, există și formule digitale care pot fi la fel de ușor integrate la clasă, în mod gratuit, de către colegii noștri profesori.
Andreea Daraban: Care este calendarul implementării? Odată cu începutul anului școlar?
Luciana Antoci: Odată cu începutul anului școlar. Toate școlile vor fi implicate în acest program. Evident, fiecare școală stabilește ritmul în care împrumută cărțile și care e calendarul de stimulare a lecturii. Eu m-aș bucura tare mult ca anul școlar 2026-2027 să fie la Iași și anul lecturii și anul sănătății. Și aceste proiecte, într-adevăr, să schimbe starea de bine, dar și indicatorii de analfabetism funcțional și poate chiar de abandon școlar.
Andreea Daraban: Spațiul public a fost dominat în ultimele săptămâni de prevederea din legislație referitoare la examenul separat de admitere la liceu. Au fost opinii pro și contra, dar și inițiative legislative care fie au propus prorogarea dispozițiilor referitoare la organizarea acestui concurs, fie abrogarea lor. Miercuri, proiectul privind examenul separat de admitere s-a întors la Comisia pentru Învățământ din Senat după o zi cu voturi contradictorii asupra viitorului acestui concurs. Ce ar trebui în opinia dumneavoastră să primeze în această perioadă, atunci când sunt luate decizii care îi privesc, iată, direct pe elevi?
Luciana Antoci: În primul rând, e bine că dezbatem și e bine că fiecare voce, indiferent de rolul, ipostaza pe care o are în sistemul de educație sau în afara lui, poate să-și exprime un punct de vedere, pe de o parte. Pe de altă parte, știm că ne raportăm la prevederi care au fost integrate în legea educație 198 încă din 2023, iar acum, sigur, am ajuns la un termen care presupune punerea în practică a acestei prevederi. Au fost dezbateri și atunci. Ele au trecut prin includerea acestor mențiuni în legea educației. Ceea ce cred că trebuie să se întâmple este să avem timp suficient, fie că vorbim despre prorogare pe 2 sau 4 ani, așa cum sunt cele două propuneri din Parlament în momentul acesta active, fie că vorbim despre o anulare a acestei prevederi. Deciziile, la modul general, ar trebui luate printr-o analiză foarte atentă de sistem. Pentru că, chiar dacă la baza lor pot fi niște principii corecte, ajungem că atunci când le punem în practică, să constatăm de fapt că din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România, ele se creeze mai degrabă probleme decât se rezolve probleme. Pentru că este foarte adevărat, la baza acestui principiu stau câteva idei corecte. În primul rând, s-a dorit, pentru că s-a spus foarte adesea că Evaluarea Națională vine ca o ghilotină și nu oferă copiilor decât o singură șansă. Și dacă în cele patru ore, două dedicate disciplinei Limba română și celelalte două Matematicii nu performează, intrarea la liceu nu este așa cum și-ar dori. Sigur, că am întâlnit de-a lungul timpului foarte mulți copii buni care n-au obținut la Evaluarea Națională nota așteptată de profesori, de părinți, de elevi. Și atunci, prin acest examen direct la școală, pe doar jumătate din numărul de locuri alocat cel mult, ar putea decide, de exemplu, un colegiu național să scoată doar 10% dintre locuri, ei, în baza acestor prevederi, acelor copii li s-ar mai acorda o șansă. Și din perspectiva aceasta, e un avantaj al lor. Pe de altă parte, însă, școala decide dacă beneficiază sau nu de această libertate pe care o oferă cadrul legislativ. De asemenea, trebuie să fim foarte atenți când construim legislația subsecventă. Pentru că, da, e nevoie ca evaluarea să fie obiectivă, să nu planeze nicio suspiciune de netransparență în ceea ce privește evaluarea și admiterea la liceu ulterior. De aceea, consider că e bine că s-a discutat, e bine că suntem raționali și că venim cu argumente pro și contra și, de asemenea, e bine că ne luăm timp să gândim mai atent aceste măsuri. Până una alta, ele sunt, în continuare, prevăzute în Legea Educației Naționale, dar sunt variante care pot conduce la o soluție care să nu-i expună pe copii. Și, cu siguranță, se va ajunge la o astfel de variant.
Andreea Daraban: Un alt subiect fierbinte a fost legat de bursele sociale ale elevilor, care ar urma să primească aceștii bani doar cât sunt la școală, nu și în perioada vacanțelor. Cum vedeți această propunere intens criticată atât de elevi cât și de mulți reprezentanți ai comunității școlare, de politicieni, decidenți?
Luciana Antoci: O particularitate a sistemului de educație din România este că școlarizează un număr foarte mare de elevi care provin din medii socio-familiale vulnerabile, cu nevoi speciale în ceea ce privește accesul la serviciile educaționale și de aceea numărul burselor sociale este foarte mare în România. Ce s-a dorit inițial a fost să fie legată bursa socială de conceptul de bursă care este practic dedicate programului școlar și bursa social, ca și bursa de studii, ca și bursa de merit, să motiveze participarea școlară, să crească angajabilitate în învățare. Pe de altă parte, însă, așa cum știți, pentru că s-a exprimat mai des în spațiul public în acest sens, domnul prim-ministru a afirmat deja că revine asupra deciziei inițiale. Acum propunerea este încă în dezbatere publică, dar la finalul perioadei se va rediscuta și cel mai probabil bursele se vor distribui în continuare pe formula veche.
Andreea Daraban: Adică și în vacanțe.
Luciana Antoci: Da. Iar pentru, eu știu, o asociere, o corelare a sprijinului social cu performanța în educație, s-ar putea gândi ulterior alte formule, dar care să nu-i pună în situație de vulnerabilitate pe copiii care și așa sunt într-un astfel de context.
Varianta audio a interviului:
Varianta în format video a interviului:
„StareaEducației” cu Andreea Daraban – „Să creștem generații sănătoase”
