#StareaEducației: Campania Radio România – #StaiSigurPeNet – Fraudele online de tip delivery și cum profită infractorii de rutina noastră digitală. Mihai Rotariu, manager comunicare DNSC: ”Trebuie să ne facem niște reflexe de securitate în online, așa cum avem în viața reală.”
Publicat de andreeadaraban, 16 mai 2026, 09:20
Telefonul mobil, aplicațiile de mesagerie și platformele de livrare au devenit parte din viața de zi cu zi. Tocmai această obișnuință este exploatată tot mai des de infractorii cibernetici, care folosesc mesaje false despre colete, taxe de livrare sau confirmări de adresă pentru a obține bani, date personale și informații bancare.
În cadrul campaniei Radio România #StaiSigurPeNet, Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a explicat cum funcționează cele mai frecvente fraude online și de ce utilizatorii devin victime atât de ușor. ”Atacatorii sunt foarte abili în a exploata contextul social, contextul politic, contextul din acea perioadă”, a declarat Mihai Rotariu.
Potrivit specialistului DNSC, perioadele aglomerate, precum sărbătorile sau campaniile de reduceri, sunt exploatate intens de infractorii online. ”De sărbători vedem un val al tentativelor de fraudă, tocmai pentru că atunci suntem într-o goană după cadouri, facem mai multe cumpărături online și tindem să devenim mai vulnerabili”, a explicat acesta.
Fraudele de tip ”delivery” se bazează pe un mecanism simplu: utilizatorii primesc SMS-uri sau e-mailuri prin care sunt anunțați că un colet este blocat, că trebuie achitată o taxă minimă sau că este necesară confirmarea unei adrese de livrare. ”În momentul în care primim acel mesaj, suntem alertați, deci suntem emoționați. Iată primul pas pe care-l fac atacatorii în cadrul acestei inginerii sociale”, spune Mihai Rotariu. Acesta avertizează că mesajele sunt trimise către sute sau chiar mii de persoane simultan, iar infractorii mizează pe faptul că o parte dintre destinatari chiar așteaptă un colet.
Una dintre metodele frecvent utilizate presupune redirecționarea victimei către un site fals, unde i se cere autentificarea prin WhatsApp sau introducerea datelor cardului. ”În momentul în care noi acceptăm să ne conectăm cu WhatsApp-ul, ne vine un cod de autentificare pe telefon, pe care dacă îl furnizăm, practic oferim atacatorilor acces direct la contul nostru”, a explicat reprezentantul DNSC.
După compromiterea contului, atacatorii continuă frauda folosind identitatea victimei. ”De regulă cer bani împrumut în numele nostru către toată agenda: «Dă-mi și mie 1.400 de lei până diseară, ți-i voi înapoia»”, a precizat Mihai Rotariu.
O altă schemă presupune solicitarea unei taxe modice, de câțiva lei, pentru livrarea coletului. În realitate, scopul este furtul datelor bancare. ”Victima se gândește: «Ce pot să pierd?». Dar, de fapt, pierde datele de card”, avertizează specialistul.
Deși fraudele online pot afecta orice categorie de utilizatori, persoanele în vârstă sunt considerate cele mai expuse. ”Persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai vulnerabile. Există o foarte mare încredere în ceea ce se întâmplă în mediul online”, a explicat Mihai Rotariu. Acesta spune că mulți seniori folosesc aplicațiile digitale într-o manieră automatizată și nu observă semnalele de alarmă. „Același comportament în mediul online nu ridică niciun red flag și persoanele respective au tendința să furnizeze date”, a mai spus el.
În schimb, copiii și adolescenții, deși petrec mult timp online, înțeleg mai bine modul de funcționare a aplicațiilor digitale. ”Sunt mai atenți pentru că folosesc și mai intensiv mediul online și înțeleg procesele din spatele aplicațiilor”, afirmă reprezentantul DNSC.
Specialiștii recomandă verificarea atentă a linkurilor și a sursei mesajelor înainte de orice acțiune. „Trebuie să ne facem niște reflexe de securitate, așa cum avem în viața reală”, spune Mihai Rotariu. Acesta compară securitatea online cu gesturile automate din viața de zi cu zi: „Atunci când plecăm de acasă, încuiem ușa. La fel trebuie să ne obișnuim și în mediul online să verificăm linkurile și sursa mesajelor.”
În cazul în care cineva suspectează că a devenit victima unei fraude online, primul pas este contactarea serviciului de urgență al DNSC. „Ar trebui să sune la 1911, numărul național de urgență pus la dispoziție de Directoratul Național de Securitate Cibernetică”, a precizat acesta.
Specialistul atrage atenția că recuperarea banilor este dificilă și rareori se rezolvă rapid. „În 2024, doar aproximativ 4% dintre persoane reușeau să-și recupereze banii după ce au fost păcălite”, a declarat Mihai Rotariu.
Reprezentantul DNSC subliniază că majoritatea atacurilor nu sunt sofisticate din punct de vedere tehnic, ci se bazează pe manipulare și grabă. „Atacatorii ne targetează cu o poveste și ne pun pe noi să facem acțiunile respective”, explică acesta. „Dacă facem niște verificări minimale, o să putem evita tentativele de fraudă foarte simplu”, a concluzionat Mihai Rotariu.
Varianta audio a interviului:
Varianta în format video a intrviului:
Campania #StaiSigurPeNet: Fraudele online de tip ”delivery” sau când „coletul” devine o capcană
