#StareaEducației (INTERVIU) 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din toamnă. Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației: ” Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri care există, ci despre o schimbare de fond. Profesorii devin stăpânii propriei discipline. Elevii pot alege ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională.”
Publicat de andreeadaraban, 4 mai 2026, 09:30
32 de licee, atât de stat, cât și private, din România vor implementa, începând cu anul școlar 2026–2027, planuri-cadru alternative, într-un demers considerat unul dintre cele mai curajoase experimente recente din sistemul educațional. Dintre acestea, trei unități de învățământ sunt din județul Iași: Liceul Teoretic ”Ion Neculce”, Liceul ”Eviss” din Valea Adâncă și Colegiul Tehnic de Căi Ferate ”Unirea” din Pașcani. Ministerul Educației a aprobat 77 de modele de planuri-cadru alternative, iar liceele care doresc să piloteze se mai pot înscrie până pe 31 mai.
Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, invitat în emisiunea Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, a declarat că noile planuri nu reprezintă o îmbunătățire a celor existente, ci o transformare profundă a modului în care este gândit procesul educațional. ”Nu vorbim despre o cosmetizare, ci despre o abordare complet diferită”, a explicat acesta. Elementul central al reformei este reducerea ponderii disciplinelor obligatorii și extinderea semnificativă a curriculumului ales de elevi din oferta școlii. Astfel, elevii vor avea acces la o gamă mult mai largă de discipline, inclusiv unele inovatoare și interdisciplinare, precum „design de produs” sau „design de magazine”. În plus, noile planuri includ perioade de practică și voluntariat, chiar și în liceele teoretice, pentru a facilita contactul direct cu piața muncii.
Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației, a declarat că unul dintre principalele obiective ale reformei este creșterea motivației elevilor. Aceștia își vor putea construi propriul parcurs educațional, alegând discipline relevante pentru interesele și planurile lor de viitor. ”Elevii nu mai învață doar pentru note sau pentru că o materie este impusă în orar. Ei aleg ceea ce consideră util pentru dezvoltarea lor personală și profesională”, a subliniat Szekely. Totuși, sistemul păstrează un nucleu comun obligatoriu, resepctiv aproximativ 1800 de ore, care asigură competențele necesare pentru promovarea examenului de Bacalaureat și permite transferul între licee.
Schimbările îi vizează și pe profesori, care vor trebui să-și regândească metodele de predare și conținuturile cursurilor, a mai spus Radu Szekely. Deși acest proces presupune un efort suplimentar inițial, avantajele pe termen lung sunt semnificative. Profesorii vor avea libertatea de a crea discipline opționale, de a inova și de a-și adapta predarea la nevoile reale ale elevilor. În unele cazuri, norma didactică ar putea fi alcătuită integral din astfel de cursuri opționale. ”Profesorii devin stăpânii propriei discipline. Nu mai sunt limitați de o programă, ci pot construi cursuri atractive, relevante și adaptate elevilor”, a explicat consilierul.
Noile planuri-cadru aduc și un nivel crescut de autonomie pentru unitățile de învățământ, atât în organizarea curriculară, cât și în gestionarea resursei umane. Școlile vor putea să-și definească propria identitate educațională și să atragă elevi prin oferte unice. Această schimbare ar putea genera un nou tip de competiție între licee, bazată nu doar pe rezultatele la Bacalaureat, ci și pe atractivitatea programelor oferite.”Școala devine managerul propriului succes”, a adăugat Szekely.
Liceele care nu au avut resursele necesare pentru a dezvolta propriile planuri pot adopta unul dintre cele deja aprobate. Ministerul încurajează colaborarea între școli, inclusiv prin parteneriate și mentorat.
Redăm, mai jos, interviul integral:
Andreea Daraban: Avem până în prezent 32 de licee curajoase, care au ales să piloteze planuri cadru alternative. Din Moldova, mai exact din județul Iași, sunt 3 unități de învățământ și aș vrea să le menționez. Este vorba despre Liceul Teoretic ”Ion Neculce” din Iași, Liceul ”Eviss” din localitatea Valea Adâncă, unitate privată, precum și Colegiul Tehnic de Căi Ferate ”Unirea” din Pașcani. Mai fac precizarea că planul cadru este documentul care stabilește materiile care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână. Domnule Radu Szekely, practic, ce aduc în plus aceste planuri cadru alternative pentru liceele care au optat să le piloteze?
Radu Szekely: Să știți că nu aduc neapărat ceva în plus, ci aduc ceva nou. Nu vorbim despre o cosmetizare a unor planuri cadru care există, ci despre o schimbare de fond. Liceele care și-au propus aceste planuri cadru alternative și pe care ministerul le-a aprobat, vin cu o soluție diferită pentru elevi. Nu este ceva îmbunătățit, ci este ceva complet nou, este o abordare diferită. Trunchiul comun, adică acele discipline obligatorii sunt mult mai clar definite și mult mai puține ca și procent din numărul total de ore, astfel încât curriculum la decizia elevului din oferta școlii nu mai este curriculum la decizia școlii, ci devine curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Școala oferă un număr foarte mare de ore, din care elevii pot să aleagă minimum de care ei au nevoie pentru a absolvi liceul și a-și dezvolta competențele sau în cazul Colegiului Tehnic ”Unirea” să obțină calificarea profesională necesară. Oferă elevilor o plajă mult mai mare de ore din care aceștia să-și aleagă, dar dincolo de ore este vorba și de discipline. Aceste licee au inovat din perspectiva transdisciplinarității, a interdisciplinarității, avem discipline noi și avem abordări complet noi în ceea ce privește predarea sau dezvoltarea unor competențe, care până acum se făceau într-o singură disciplină, pe o singură arie curriculară poate. Acum ele devin transversale. Am văzut oferte de cursuri de genul ”Design de magazine” sau ”Design de produs” în cadrul ariei curriculare Arte. Deci, cumva au avut curajul să depășească limitele astea clasice, în care noi compartimentalizăm foarte mult disciplinele și să arătăm elevilor, să arătăm viitorilor absolvenți, viitorilor adulți, că nu trăim în compartimente, că nu învățăm și trăim în compartimente, ci totul se leagă și se leagă și de alte discipline, dar și de viața reală. Un alt element important, pe care l-am văzut în toate planurile cadru, este că au introdus perioade de voluntariat, perioade de practică, chiar și la liceele teoretice, astfel încât elevii să cunoască piața muncii în care vor intra la scurt timp după ce termină aceste cursuri.
Andreea Daraban: Pentru a clarifica foarte bine aceste aspecte, trebuie să subliniem că există un număr de ore obligatorii, reglementate la nivel național, pe care le urmează acești copii înscriși în liceele care pilotează planurile cadre alternative, dincolo de cele opționale.
Radu Szekely: Da, este vorba despre acel trunchi comun, care trebuie să aibă în jur de 1800 de ore. Ordinul de ministru vorbește despre minimum 1800 de ore, care acoperă toate disciplinele obligatorii și toate competențele necesare pentru obținerea examenului de Bacalaureat, cu excepția probei de specialitate. Tot ce se face în sistemul de învățământ din România pentru ca un elev să-și poată lua Bacalaureatul și să se asigure și transferul spre alte licee, în cazul în care elevul nu vrea să mai continue studiile acolo sau din motive diferite ajunge în situația de a se transfera la alt liceu, acest lucru este posibil, pentru că ei fac acel minim obligatoriu care este pentru toată lumea în trunchiul comun.
Andreea Daraban: Planurile cadre alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene, evaluări naționale, Bacalaureat și așa mai departe.
Radu Szekely: Corect, ei își vor dezvolta aceste competențe în trunchiul comun, dar pot construi mult mai mult pe ele și le pot dezvolta mult mai aprofundat decât ceea ce se face în trunchiul comun, prin propria alegere. Dacă sunt interesați de anumite discipline, de anumite arii curriculare, de anumite competențe.
Andreea Daraban: Care sunt beneficiile concrete pentru elevii care vor învăța după noile planuri cadru alternative?
Radu Szekely: În primul rând ar trebui să le crească motivația. Vor veni la școală cu un alt interes, pentru că vor învăța lucruri pe care le aleg ei. Adică, din larga plajă pe care o vor avea la dispoziție, vor alege lucruri relevante pentru viitorul lor profesional, pentru interesul lor și nu pentru o notă. Adică nu mai trebuie să facă ceva doar pentru că este în orar. Ei pot să spună, în loc de asta eu vreau să fac alt curs și pot să aleagă din cadrul liceului alte cursuri care sunt deschise tuturor prin această ofertă a școlii. Din punctul de vedere al elevului este mult mai motivant acum să-și construiască propriul parcurs educațional pe durata liceului și să facă exact acele lucruri, care pe lângă faptul că îi asigură bacalaureatul sau calificarea profesională, îi asigură și dezvoltarea personală în funcție de interes și în funcție de talentele pe care le are.
Andreea Daraban: Care sunt avantajele profesorilor din unitățile care pilotează noile planuri cadru?
Radu Szekely: Un prim aspect, pe care vreau să-l menționez, e că va fi un pic mai multă muncă la început, va fi un dezavantaj perceput, poate, ca atare, pentru că vor trebui să-și regândească cursurile și să și le planifice altfel decât până acum. Dar, pe de altă parte, profesorii ies din rutina predării aceleiași materii decenii la rând și primesc libertatea să inoveze, adică să creeze opționale și materii noi, moduri noi de predare, să-și formeze norma didactică din cursuri moderne, să facă ceea ce ei știu cel mai bine, cum pot mai bine și cum cred că este cel mai bine pentru elevii din fața lor. Nu mai răspund doar unei programe decise altundeva, nu mai lucrează cu programa, ci au posibilitatea să lucreze cu elevul și să răspundă la nevoile elevului. Și cred că asta ar trebui, în mare parte, să redea acea demnitate profesorului, care devine stăpânul propriei discipline, stăpânul propriei ore și face exact cum crede și ce crede mai bine.
Andreea Daraban: Citeam că există posibilitatea ca profesorii să aibă norme formate integral din ore CDEOȘ, care înseamnă aceste noi discipline opționale. Așadar, ar putea deveni aceste ore din CDEOȘ baza activității didactice?
Radu Szekely: Da, este posibil acest lucru, pentru că, pe de o parte, dispărând curriculumul de specialitate, a fost și o chestiune tehnică, pur birocratică să ne asigurăm că se încadrează în lege profesorii care nu vor mai avea curriculumul de specialitate și nu rămân fără norme. Deci această asigurare am dat-o tuturor, că nu se va pune problema să nu-și facă normele, pentru că pot să le facă exclusiv din ore la decizie elevului din oferta școlii. Cu cât vin cu oferte mai interesante, pe care elevii le aleg, sperăm noi să fie coadă la înscriere. Deci, temerea aceasta că unii profesori nu-și vor face norma pentru că elevii nu aleg orele lor nu este justificată. Pentru că dacă profesorul face ore interesante și oferă niște cursuri care sunt de interes pentru elevi, exact cum dorește să le facă, pentru că aici a fost secretul acestui ordin nou de ministru: profesorii devin responsabili de orele lor, sunt liberi să le programeze, să le planifice așa cum cred mai bine, deci nu văd un motiv pentru care elevii să nu se înscrie peste numărul maxim permis la aceste cursuri. Este o schimbare dincolo de pilotarea unor planuri cadru și unor discipline. Este și o pilotare a modului de angajare a resursei umane în aceste școli, sau de încadrare a lor, că nu este vorba neapărat de angajare, ci de încadrarea lor pe ore.
Andreea Daraban: Așadar, vorbim de o autonomie a școlilor în privința arhitecturii curriculare, odată cu implementarea acestor noi planuri cadru alternative, dar și de o autonomie în organizarea resursei umane.
Radu Szekely: Da, așa este. Și cred că pentru prima dată, s-a mai pilotat autonomie financiară la un moment dat și autonomia angajării atunci când se făceau titularizări la nivelul școlii, dar acum este o autonomie reală, într-un sens mai larg. Adică școala devine managerul propriului său succes. Se poate profila, poate deveni unică în oferta sa. Vor fi cursuri poate de un interes extraordinar la nivel local sau la nivel regional, care sunt oferite doar de acea școală, pentru că este singura care a identificat resursa umană pentru a oferi, de exemplu, un curs de operator de drone subacvatice. Și nu mai este doar despre a produce elite sau despre a răspunde unor cerințe birocratice, ci despre a răspunde nevoii locale de a folosi, la un potențial maxim, resursa umană pe care o ai în școală. Cu siguranță, va permite un alt tip de competiție. Nu va mai fi doar procentul la Bacalaureat, ci va fi cu ce anume ii atragem pe copii să vină la noi și cum îi reținem în școală cu cursuri interesante.
Andreea Daraban: Haideți să venim cu niște exemple concrete. Citeam de curând că elevii care intră în clasa a IX-a, în anul școlar următor, la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr” din București, de exemplu, nu vor avea specializare în primii doi ani, iar alegerea profilului se va face abia din clasa a XI-a, pe baza unui portofoliu, recomandări de la profesori de specialitate și a unei testări. Ce alte modele mai sunt propuse? Mai sunt și altele, în total fiind aprobate 77 aprobate.
Radu Szekely: Da, sunt 77, unele mai curajoase și mai inovative decât altele. Acesta, într-adevăr, este un model care permite elevului, după ce a terminat clasa aVIII-a, să aibă o perioadă de reflecție, să vadă, într-adevăr, după ce a făcut tot timpul același lucru, 8-9 ani de zile, să își dea seama, deja în liceul în care este, ce ar vrea să studieze în ultimii 2 ani și pe ce să se specializeze. Dar aici vorbim de un liceu teoretic, un colegiu de elită, unde, evident, este un model care, probabil, va funcționa, dar poate să nu funcționeze peste tot. Și atunci, într-adevăr, avem alte modele inovative. În general, pe filiera teoretică, inovarea a venit din modul în care se organizează clasele superioare, a XI-a și a XII-a, unde numărul de opționale crește foarte mult, astfel încât să se poată specializa în vederea studiilor superioare. La liceele tehnologice, în schimb, avem un alt tip de inovație și se introduce mult tehnologia 4.0. Vorbeam exact cu doamna directoare de la Colegiul Tehnoclogic ”Unirea” din Pașcani, care îmi spunea că, probabil, în doi ani de zile vor ajunge să discute pe tehnologia 6.0. Astfel că, în calificarea profesională au dat atât de multă libertate în cursurile la decizia elevului din oferta școlii, astfel încât să le poată adapta de la un an la altul. Adică să răspundă mult mai rapid nevoilor pieței și evoluției tehnologiei, decât ar putea să o facă ministerul la nivel de sistem, unde schimbarea este mult mai greu de implementat. Liceele tehnologice devin mult mai agile pentru că și-au lăsat libertatea de a-și schimba cursurile de la un an la altul. Ei au pus doar numărul de ore și competențele care trebuie dezvoltate. Este o abordare foarte nouă, care cu siguranță va avea succes. Un copil care intră la liceu în 2026 și unul care intră în 2029, la acest liceu, probabil, va studia lucruri diferite pentru aceeași calificare, dezvoltându-și aceleași competențe, dar luând în considerare tehnologia, care în cei trei ani cu siguranță va fi evoluat.
Andreea Daraban: Înscrierile sunt deschise, pînă la 31 mai, și pentru alte licee care doresc să piloteze. Există însă o condiție. Acestea trebuie să adopte unul dintre planurile cadru deja aprobate, fără a propune variante noi, așa precizează ordinul de ministru. De ce s-a mers pe această variantă?
Radu Szekely: În primul rând, pentru elaborarea unui plan cadru nou, alternativ, ar avea nevoie de mult mai mult timp. Cu aceste licee am lucrat din toamnă practic până în martie, aprilie. Deci este o perioadă foarte lungă și în afară de aceasta există o plajă foarte mare de oferte. Acum sunt cele 77 de planuri cadru alternative, sunt unele care acoperă, de exemplu, un domeniu de formare de bază și toate calificările profesionale din acel domeniu de bază, deci pot să aleagă de acolo. S-a considerat în comisie că multe dintre ele sunt extrem de flexibile și permit adaptarea la nivelul unității de învățământ. Ce ne dorim, prin această extindere a perioadei, este să începem deja procesul de scalare, pentru că dorința inițială a fost să pilotăm la nivelul a 100 de licee din România, doar că procesul de elaborare a unui plan cadru este dificil, presupune timp, resursă umană, puțină experiență în design curricular și nu toată lumea a avut curajul să facă lucrul acesta. Și atunci, le dăm, de fapt, posibilitatea să învețe împreună cu colegii lor și aș încuraja liceele care doresc acest lucru să contacteze unul dintre liceele care au un plan cadru alternativ aprobat și să lucreze împreună. Pentru că există un alt ordin de ministru care permite parteneriatul și mentoratul între unități de învățământ și acest lucru va face, de fapt ca liceele noi, care aplică acum, să înțeleagă mai bine, mai profund, ceea ce au vrut să facă. Pentru că dacă ne uităm pur și simplu la un plan cadru publicat în Monitorul Oficial nu înțelegem poate ce este în spate. Am încercat să dăm cât mai multă flexibilitate și liceelor care nu au avut poate resursa umană și timpul să facă acum un plan cadru propriu.
Varianta audio a interviului:
