#StareaEducației (INTERVIU) Marilena Bârsan, director Liceul ”Ion Neculce” Iași: ”Unul dintre câștigurile elevilor, odată cu introducerea noilor planuri cadru alternative, va fi claritatea asupra parcursului educațional la finalul liceului. Pentru profesori va presupune mai mult timp petrecut împreună în școală, lucrând ca o echipă și ajungând la un consens care recunoaște importanța egală a fiecărei discipline.”
Publicat de andreeadaraban, 26 ianuarie 2026, 09:16
Liceul Teoretic ”Ion Neculce” din Iași se numără printre unitățile de învățământ care au decis să participe la Programul Național de pilotare a planurilor cadru alternative pentru liceu, inițiat de Ministerul Educației. Este singurul liceu public din județul Iași și unul dintre cele două din Moldova care s-au înscris în acest proiect. În total, doar 28 de licee din întreaga țară au ales să-și asume această provocare, respectiv testarea unor modele curriculare mai flexibile, centrate pe elev.
Programul de pilotare presupune autonomie curriculară sporită, deschidere către parteneriate externe și o regândire a parcursului educațional al elevilor, pe o perioadă de minimum 5 ani. După etapa de înscriere, unitățile de învățământ intră în etapa de evaluare calitativă. Echipele Ministerului verifică eligibilitatea și relevanța fiecărui plan, iar lista finală a instituțiilor care vor deveni, oficial, școli pilot va fi aprobată până pe 15 martie 2026.
Despre ce înseamnă concret acest proiect pentru elevi și profesori, dar și despre provocările unui astfel de demers într-un liceu public, a discutat colega noastră, Andreea Daraban, în emisiunea Starea Educației cu Marilena Bârsan, directorul Liceului Teoretic ”Ion Neculce” din Iași.
Andreea Daraban: Ce v-a determinat să înscrieți liceul pe care îl conduceți în programul de pilotare a planurilor cadrul alternative?
Marilena Bârsan: Un motiv care ne-a determinat pe noi, ca echipă, să dorim înscrierea liceului la această provocare este faptul că ne dorim foarte mult ca elevii noștri să aibă deschidere și să manifeste această deschidere în momentul în care termină școala. După cum se știe, până în acest moment, ceea ce presupune parcursul școlar și procesul educativ este cumva, să spunem, subsidiar unei forme de rigiditate și noi vorbim atât în calitate de pedagogi cât și în calitate de părinți. Noi, echipa liceului, dorim ca elevii noștri să aibă parte de un parcurs educațional care să fie marcat de flexibilitate și mai ales de flexibilitate în gândire, ceea ce presupune dezvoltarea unei gândiri critice autentice și asumarea autentică a unor responsabilități.
Andreea Daraban: A fost o decizie ușor de luat la nivelul conducerii și al corpului profesional sau au existat rezerve, dezbateri interne?
Marilena Bârsan: Să știți că noi nu suntem la prima pilotare, suntem la a treia pilotare, în acest moment, în sensul în care noi, în anul 2021, am obținut, un ordin de ministru pe școală pilot. În acel moment eram școală gimnazială, facem parte din primele șase școli pilot din România și am pilotat, la acel moment, și încă mai pilotăm, o altfel de evaluare pentru ciclul primar, dar și pentru ciclul gimnazial. Este doar, să spunem, una dintre modalitățile prin care am înțeles noi să schimbăm cumva ceea ce se numește proces educațional. Pentru că, de fapt, la nivelul primei pilotări, pilotăm mult mai multe lucruri la nivelul programului educațional, dar mă refer strict la evaluare, pentru că abordăm o evaluare nu doar din punct de vedere cognitiv, adică a ceea ce presupune un parcurs educațional din punct de vedere cognitiv și al competențelor pe care le-a atins elevul, ci se pilotează mai ales modul în care el se integrează, atât la nivel școlar, cât și la nivel mai larg și modul în care această adaptare școlară se reflectă în rezultatele pe care le obține copilul la școală.
Andreea Daraban: Ne puteți da un exemplu, ca să înțelegem mai bine despre ce este vorba?
Marilena Bârsan: Sigur. Copiii de la ciclul primar sunt evaluați prin rapoarte narative sau prin rapoarte descriptive și se evaluează atât competențele la nivel de obiecte, cât și modul în care copilul dobândește competențe privind gândirea critică, privind capacitatea de a putea decela între ceea ce înseamnă să înveți și ceea ce înseamnă să înveți mecanic și, evident, se evaluează foarte mult modul în care copilul lucrează în echipă, modul în care se integrează la nivelul echipei, atât în clasă, cât și la nivel de unitate școlară. De ce spun lucrurile acestea? Spun lucrurile acestea pentru că această evaluare care se produce, se produce și la nivelul unor săptămâni ale competențelor care și ele sunt prinse în acest plan de pilotare. Și ce înseamnă școala competențelor? Înseamnă abordarea unui principiu științific, din perspectiva tuturor obiectelor de studiu într-o singură săptămână. Copilul poate fi evaluat pe baza proiectelor pe care le realizează, de cele mai multe ori în echipă, și sunt criterii de evaluare specifice pentru fiecare obiect, în așa fel încât profesorul de la clasă, împreună cu echipa pedagogică, să poată evalua copilul atât la nivel de ansamblu al cunoștințelor, cât și la nivel particular, al obiectului de studiu.
Andreea Daraban: Așadar, sunt deja cinci ani de când îl implementați. putem vorbi și despre niște rezultate concrete?
Marilena Bârsan: Da, dar înainte să vă spun despre rezultate, vreau să precizez faptul că elevii, de la ciclu primar, nu primesc calificative de-a lungul anului școlar. Ei primesc un singur calificativ final, care este rezultatul tuturor acestor evaluări care se fac sistematic la nivelul școlii. Rapoartele sunt discutate cu părinții și sunt discutate de echipele pedagogice care includ și profesori de sprijin, consilier școlar și logoped. Se merge foarte mult pe niște măsuri, cumva țintite, legate de progresul copilului.
Andreea Daraban: Copilul nu primește niciun calificativ, primește unul final. Asta se întâmplă doar la clasele primare?
Marilena Bârsan: Da, doar la clasele primare nu se pun calificative decât cele finale. În schimb, avem același tip de evaluare și la gimnaziu, doar că evaluările de la gimnaziu sunt dublate de note.
Andreea Daraban: Pentru fiecare disciplină, pentru a putea încheia în mediile?
Marilena Bârsan: Da. Adică aici nu am optat să renunțăm la note, deși poate ar fi o idee, pentru că, de cele mai multe ori, nota poate ajuta sau poate împiedica, pentru că, din punctul meu de vedere, este foarte important cum este învățat elevul să se raporteze la notă. Și dacă elevul înțelege că nota este doar un moment din parcursul său școlar și că nu înseamnă un eșec, dacă este o notă considerată slabă, ci poate fi un impuls ca el să se autodepășească, atunci cred că am rezolvat foarte multe.
Andreea Daraban: Revenind la întrebarea anterioară. Care sunt rezultatele pe care le-ați observat după cinci ani de pilotare a acestui program, care prevede o altfel de evaluare?
Marilena Bârsan: Când am demarat această pilotare, am plecat din perspectiva unei școli care avea, să spunem, probleme, din punctul de vedere al abandonului școlar. Și pentru că am schimbat cumva abordarea și evident că au fost și alți factori care, să spunem, ne-au susținut în acest demers, am reușit să aducem copiii la școală într-o proporție mult mai mare, deși cumva această problemă a absenteismului școlar nu era atât de marcantă, deci nu era un procent extraordinar, dar exista un procent pe care noi ne-am dorit să-l ameliorăm. Și în afară de aceste lucruri, copiii care au ajuns la gimnaziu au devenit mult mai responsabili, pentru că au înțeles foarte bine ceea ce înseamnă munca în echipă și deja nu mai vorbim despre competiție, ci de colaborare. Și au înțeles că doar împreună pot face niște lucruri. Și în momentul în care apare ceea ce se numește ”peer education”, adică acea colaborare între egali, între copii de aceeași vârstă, altfel se produce și fenomenul de învățare. Evident că este nevoie și de cineva care să mentoreze lucrul acesta la nivelul adulților.
Andreea Daraban: În urma acestor evaluări pe care le-ați făcut s-au îmbunătățit rezultatele la examenele naționale?
Marilena Bârsan: Da, inclusiv rezultatele la examenele naționale s-au îmbunătățit. Am reușit să obținem procente mai mari, raportate la ceea ce obțineam înainte de a pilota aceste lucruri. Și a doua pilotare a debutat în 2024, în decembrie. Este, de fapt, un grant pe care l-am câștigat. Suntem liderul unui consorțiu la nivelul Regiunii Nord- Est, în care suntem cinci școli. Sunt patru din Iași și județul Iași, una din județul Neamț, și pilotăm o altfel de guvernanță managerială și leadership, precum și modul în care se reflectă aceste lucruri atât la nivelul echipei pedagogice, cât și la nivelul colectivelor de elevi.
Andreea Daraban: Revenind la a treia pilotare pe care a îmbrățișat-o școala dumneavoastră, cea referitoare la planurile cadru alternative, vă întrebam dacă ați consultat și elevii, ați consultat și părinții, atunci când ați luat decizia de a înscrie școala în acest program pilot?
Marilena Bârsan: Au fost întrebați toți reprezentanții școlii și ai comunității școlare, atât părinții, cât și elevii. Această decizie a fost trecută și prin Consiliul de Administrație și prin Consiliul Profesoral. Noi am discutat despre faptul că intenționăm să aplicăm și pentru această pilotare și pentru că părinții și elevii sunt obișnuiți deja cu pilotările din școală, nu am avut niciun fel de împotrivire din acest punct de vedere.
Andreea Daraban: Practic, ce înseamnă pentru elevii și profesorii Liceului Teoretic ”Ion Neculce” pilotarea acestor planuri cadru alternative? Ce se schimbă? Ce vă propuneți de fapt prin adoptarea acestor planuri cadru alternative?
Marilena Bârsan: Noi am mers strict pe filiera umană, profilul socio-uman, pentru că acesta este profilul pe care îl avem în acest moment în liceu. Avem o singură clasă de a IX-a, și la anul va fi tot o singură clasă care va intra în pilotare. Ne-am propus o altfel de abordare a planurilor cadru, a modului în care vom configura, să zicem, arhitectura curriculară și ne-am gândit atât la ceea ce presupune trunchiul comun al disciplinelor, cât și ceea ce presupune acel vestit CDEOȘ, adică acel curriculum la decizia elevului. Și dat fiind faptul că avem, cum, o experiență legată de săptămâna competențelor, noi am mers foarte mult pe ceea ce se numește transdisciplinaritate. Ne-a interesat foarte mult acest aspect, pentru că de-a lungul acestor cinci ani am înțeles că este, cumva, limitativ să abordezi realitatea dintr-un singur punct de vedere sau să ții doar la un singur punct de vedere. Este foarte important pentru noi ca elevul să înțeleagă că, de fapt, realitatea este pluridimensională și că poate fi abordată din perspectiva tuturor disciplinelor pe care le studiază la clasă. Noi nu facem decât să readucem atenția pe acest fapt.
Andreea Daraban: Cum vor fi structurate orele? Practic, la ce discipline v-ați gândit, astfel încât să vină în sprijinul elevilor?
Marilena Bârsan: Ne-am gândit să abordăm din perspectivă modulară acest lucru și, cel mai probabil, vom avea module în care vom face disciplinele de trunchi comun și module în care vor fi abordate, să spunem, anumite opționale transcurricular și cred că vom aplica această alternanță tocmai pentru ca elevii să poată decela între ceea ce presupune abordarea din anumite puncte de vedere și ceea ce presupune abordarea pluridisciplinară.
Andreea Daraban: Adică elevii își vor putea organiza singuri orarul? Va fi astfel construit încât să vină în ajutorul lor pentru aprofundarea unor cunoștințe?
Marilena Bârsan: Da, și vreau să vă spun un alt amănunt pe care vrem să-l abordăm în această pilotare. Faptul că CDEOȘ-urile vor fi organizate și în sistem ”blending learning”, în sensul în care vom lucra cu o platformă educațională, în care copiii vor primi sarcini, vor fi contorizați cât stau pe sarcină, cât stau pe platformă, modul în care ei rezolvă sarcinile. Și CDEOȘ-urile intenționăm să le evaluăm din perspectiva portofoliilor și a jurnalelor, deci nu vor avea note clasice, ci vor fi prin calificative notați acești copii.
Andreea Daraban: Vă referiți la disciplinele opționale, cele din Curriculum la decizia elevului din oferta școlii.
Marilena Bârsan: Da, iar disciplinele din trunchiul comun vor fi făcute în manieră clasică. Ceea ce vreau să mai adaug și credem noi că se poate înscrie în inovație, este faptul că vom introduce internship-uri la nivelul acestui profil. Se știe că, de regulă, practica este folosită în cu totul și cu totul alte specializări și ne-am gândit că, totuși ,și elevii de la socio-uman au nevoie de o formă de internship și am gândit-o pentru clasele a IX-a și a X-a, la nivel intern, la nivelul școlii. Această practică va consta atât în ceea ce se numește ”peer education”, adică mentorarea între egali, cât și ceea ce presupune sarcini administrative și nu numai, legate de ceea ce se întâmplă la nivelul școlii, în compartimentele specifice. Iar din clasele a XI-a li a XII-a, vom avea acordul de parteneriat cu instituții care să ofere locuri de practică acestor copii, evident, pe profilul pe care ei îl au.
Andreea Daraban: Ne puteți da exemple de discipline pe care vreți să le propuneți pentru acest Curriculum la decizia elevului din oferta școlii?
Marilena Bârsan: Vă pot spune câteva la care ne-am gândit: ”Gândire, critică și democrație”, în care este indicat să fie combinată istoria cu educația socială. Și, evident, aici pot fi studiate istoria ideologiilor la nivel global, forme de guvernare, mișcări civice. Un alt opțional la care ne-am gândit și care poate fi pe acest specific este ”Etica aplicată și decizie morală”. Și aici ar putea intra, inclusiv elevii care renunță la ora de religie. Și am avut în vedere, în mod deosebit, acest aspect, adică cei care optează să nu facă această oră sunt, obligatoriu, incluși în opționale care s-aibă specific. Un alt opțional ar putea fi ”Comunicare interculturală”, în care s-ar întâlni obiectele română, istorie, educație pentru drepturile omului. Și așa mai departe. Un alt aspect legat de ceea ce ne-am propus să pilotăm este și includerea elementelor de ”well-being” la nivelul acestor CDEOȘ-uri, în sensul în care nu vom avea neapărat opționale cu specific pe sănătate mintală și dezvoltare personală, ci vor fi incluse elemente în cadrul fiecărui CDEOȘ. Și nu în ultimul rând, ne-am gândit pentru absolvenții clasei a XII-a la un proiect interdisciplinar, care să vizeze disciplinele specifice a acestui profil și care să fie cumva echivalentul unui atestat.
Andreea Daraban: Cum va influența acest model, parcursul educațional al elevilor, în special în raport cu pregătirea pentru Bacalaureat? Îi va ajuta acest model pentru a se pregăti mai bine pentru examenul final de liceu?
Marilena Bârsan: Da, sigur îi va ajuta pentru Bacalaureat, pentru că, în primul rând, acest model la care ne-am gândit, credem că le va dezvolta, în mod special, gândirea critică și vor ajunge să dețină competențe superioare în ceea ce înseamnă învață să înveți. Și cred că un alt câștig al acestor elevi va fi faptul că, în momentul în care vor termina acest liceu, vor ști exact spre ce să se îndrepte din punct de vedere al parcursului lor educațional. Cred că și forma aceasta de practică la care ne-am gândit îi va ajuta foarte mult să hotărască asupra parcursului lor viitor.
Andreea Daraban: Există riscul ca o libertate mai mare de alegere să creeze confuzii în rândul elevilor sau inegalități în traseele educaționale?
Marilena Bârsan: E o întrebare bună. Nu neapărat, dacă au ghizii potriviți. Pentru că, până la urmă, dreptul de alegere nu îl poți sustrage nimănui. Este foarte important ca cel care alege să fie învățat, să aibă maturitatea necesară, să-și asume alegerea.
Andreea Daraban: Dar ce presupune acest proiect pentru profesori? Din punct de vedere al formării, al volumului de muncă, al responsabilității?
Marilena Bârsan: Colegii mei sunt obișnuiți cu pilotări. Nu neapărat la acest nivel, dar suntem obișnuiți să pilotăm. Și viitoarea pilotare presupune să stăm mai mult timp în școală, în primul rând, pentru că, personal, cred cu tărie că o școală se construiește pe umerii unor oameni și oamenii respectivi sunt, de fapt, o echipă. Și cred că această pilotare o să presupună, în primul rând, să ne întâlnim și să depășim, să spunem, rigiditățile mentale pe care le avem fiecare dintre noi și să ajungem undeva la mijloc și să ne punem de acord și să înțelegem că fiecare obiect este la fel de important, pentru că fiecare dintre noi și fiecare dintre obiectele pe care le predăm, practic, reprezintă o perspectivă asupra realității. Ceea ce, din punctul meu de vedere, cred că este benefic. Poate fi inconfortabil, dar nu înseamnă că este rău.
Varianta audio a interviului:
