Christophe Hansen, Comisarul European pentru Agricultură, despre viitorul PAC – la Conferința AGRI4FUTURE/Emisiunea „Matinal agrar”cu Petronela Cotea Mihai

Publicat de Andreea Drilea, 15 octombrie 2025, 06:38

„Fermierii trebuie să aibă predictibilitate și sprijin concret” – a declarat Christophe Hansen, Comisarul European pentru Agricultură, în cadrul primei sale vizite oficiale în România, în această calitate (în perioada 8-9 octombrie 2025), participând la Conferința ”AGRI4FUTURE – Obiectiv 2035”, organizată de Clubul Fermierilor Români, în ziua de 9 octombrie 2025, la Pullman World Trade Center București.

Evenimentul a reunit peste 700 de antreprenori din agricultură și industrie alimentară, retaileri, reprezentanți ai domeniului financiar, ai mediului academic și ai administrației publice, precum și decidenți naționali și europeni, în scopul dezbaterii și identificării de soluții pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) 2028-2034 și strategiile actuale și viitoare de dezvoltare a agriculturii românești.

Comisarul Hansen a prezentat principalele elemente ale propunerii de reformă PAC pentru perioada 2028–2034, care prevede un buget total de 293,7 miliarde euro, cu o reducere de aproape 20% față de actualul exercițiu financiar (386 miliarde euro). Ponderea PAC în bugetul comun al Uniunii Europene ar scădea la 14,5%, comparativ cu 38% în perioada actuală – o diminuare semnificativă a resurselor destinate agriculturii europene – arătau reprezentanții Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a atras atenția că aceste propuneri ar afecta grav competitivitatea și viabilitatea fermelor europene, iar România ar pierde aproximativ 5 miliarde euro față de alocarea actuală.

În cadrul emisiunii „Matinal agrar” (ediția de duminică 19 octombrie 2025), de la Comisarul European pentru Agricultură, Christophe Hansen, punctări despre direcțiile viitoare ale Politicii Agricole Comune (PAC), provocările actuale din sectorul agricol și angajamentele Bruxelles-ului față de fermieri. Informațiile au fost consemnate de realizatoarea emisiunii, Petronela Cotea Mihai, prezentă la evenimentul din București.

Christophe Hansen a subliniat importanța dialogului direct cu fermierii, evidențiind că discuțiile avute în România i-au oferit o perspectivă clară asupra problemelor din teren: „Am avut șansa să discut cu fermierii despre preocupările și așteptările lor. Este esențial să înțelegem provocările reale din agricultură și cum putem răspunde prin politici coerente și sustenabile”, a declarat comisarul.

Viitorul PAC: între nevoi reale și bugete limitate

Discuțiile privind viitoarea Politică Agricolă Comună sunt abia la început.  Christophe Hansen a avertizat că evoluția acestor negocieri depinde de disponibilitatea statelor membre de a aloca finanțările necesare: „Totul depinde de buget. Trebuie să ne adaptăm la condițiile actuale, să venim cu soluții fezabile și să asigurăm o distribuție echitabilă a fondurilor în UE.”

Un aspect crucial pentru fermieri este predictibilitatea: „Aceștia trebuie să știe la ce să se aștepte în următorii ani, în special în ceea ce privește sprijinul financiar.”

Comisarul european a reafirmat angajamentul Comisiei de a simplifica procedurile pentru micii fermieri, în special pentru cei cu suprafețe sub 10 hectare. Acestora li s-ar putea acorda scutiri de la anumite verificări pentru a reduce povara administrativă.

Totodată, a fost reamintită propunerea privind o sumă forfetară de până la 200.000 de euro pentru modernizarea fermelor mari.

Problema apei: irigațiile rămân o prioritate

Tema irigațiilor și a infrastructurii necesare acestora a fost reiterată ca una prioritară la nivelul Comisiei: „Nu luăm bani de la agricultură pentru alte domenii. Irigațiile sunt esențiale și rămân o linie de finanțare clară în cadrul PAC.”

În contextul schimbărilor climatice, Comisia a acordat deja 11,5 milioane de euro României pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă și îngheț, iar Christophe Hansen a propus dublarea fondului de criză agricolă de la 50 la 100 de milioane de euro în următorul cadru financiar multianual.

Întrebat despre reglementările privind produsele alternative, precum burgerii vegani, comisarul a subliniat că: „Vom depune eforturi ca ceea ce scrie pe etichete să fie clar și ușor de înțeles. Dar nu putem impune oamenilor ce să mănânce.”

Totodată, a făcut referire la Directiva 633, aflată în proces de actualizare, menționând că se urmărește o mai mare claritate în privința comerțului transfrontalier, precum și eficientizarea aplicării penalităților și compensațiilor.

În final, Christophe Hansen a adresat un mesaj de apreciere fermierilor români, recunoscând reziliența de care au dat dovadă în fața multiplelor crize: „ Profit de această ocazie pentru a le mulțumi fermierilor din România pentru faptul că ei fac față condițiilor foarte dificile. Au făcut acest lucru cu succes și în timpul pandemiei de COVID-19, acum se străduiesc să facă față și în cadrul problemelor geopolitice, al tensiunilor interne care există și vreau să spun că trebuie să fim recunoscători fermierilor pentru că dânșii asigură securitatea alimentară. Trebuie să le fim recunoscători fermierilor români și tuturor fermierilor din Uniunea Europeană”.

Solicitările fermierilor români: sprijin clar și fără discriminări

În cadrul conferinței AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, reprezentanții Clubului Fermierilor Români au adresat o serie de solicitări Comisarului European pentru Agricultură, punctând priorități strategice pentru viitorul agriculturii românești și europene:

• Menținerea celor doi piloni tradiționali ai Politicii Agricole Comune: plățile directe și dezvoltarea rurală.
• Fonduri dedicate pentru investiții în tehnologii critice, digitalizare și managementul riscului.
• Garanții ferme privind alocarea fondurilor pentru plăți directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală.
• Renunțarea la plafonarea sprijinului financiar și creșterea plății degresive la minimum 15%.
• Eliminarea cerinței de cofinanțare națională de 30%, considerată discriminatorie față de fermierii din anumite state membre.
• Menținerea fermierilor pensionari în sistemul plăților directe.
• Mai multă flexibilitate pentru statele membre în aplicarea condiționalității sociale din cadrul PAC.

La rândul său, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a cerut ferm ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune, explicând că România nu dorește ca mâncarea și producția agricolă să fie condiționate de ținte și jaloane. Oficialul a subliniat că Pilonul I (plăți directe) și Pilonul II (dezvoltare rurală) trebuie să rămână în cadrul PAC, fără implementarea mecanismelor de plafonare și degresivitate ale fondurilor destinate fermierilor români noștri. Florin Barbu a avertizat că bugetul alocat României pentru noua PAC este prea mic în comparație cu exercițiul financiar actual 2021-2027. Acesta a atras atenția că țara noastră a înregistrat peste două milioane de hectare calamitate în perioada 2023–2024 și a solicitat un fond clar pentru despăgubiri și continuarea investițiilor în irigații și viticultură.

Vizita comisarului Hansen în România, întâlnirile cu fermierii români și participarea la Conferința AGRI4FUTURE – Obiectiv 2035 vin într-un moment crucial pentru agricultura europeană, cu negocieri esențiale pe masa Comisiei și a statelor membre.