#StareaEducației: (INTERVIU) Genoveva Farcaș, directorul Casei Corpului Didactic Iași: „Formarea profesorilor fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă. E nevoie de schimbări curriculare profunde. Predăm pedagogia după programe de acum 20 de ani.”
Publicat de andreeadaraban, 13 octombrie 2025, 09:53
Într-un context educațional tot mai complex și dinamic, în care profesorii sunt chemați să răspundă provocărilor ce țin de progresul tehnologic, de reformele propuse și, nu în ultimul rând, de constrângerile bugetare, nevoia de programe de formare devine o prioritate.
La Iași, Casa Corpului Didactic Spiru Haret își propune să joace un rol central în acest proces, dorind să fie principalul furnizor de formare pentru profesorii din județ și din regiune.
Aflată la conducerea instituției din aprilie 2025, doamna profesor Genoveva Farcaș, fost inspector școlar general, are ca principal obiectiv generarea de proiecte care să producă schimbări educaționale în clasă.
Invitată în emisiunea Starea Educației, Genoveva Farcaș a vorbit despre noile programe de pregătire pentru profesori, despre rolul dascălilor în modelarea elevilor din zilele noastre, dar și despre dificultățile cu care se confruntă instituția pe care o conduce.
Andreea Daraban: Ați preluat conducerea Casei Corpului Didactic din Iași într-un moment cu numeroase provocări pentru sistemul educațional. Vă propuneți dezvoltarea unui centru de formare modern și inovator. Cum definiți formarea relevantă pentru cadrele didactice și cum se deosebește aceasta de abordările din trecut?
Genoveva Farcaș: Casa Corpului Didactic Spiru Haret din Iași, într-adevăr, își dorește să redevină principala instituție de formare a profesorilor ieșeni și aș spune nu numai acestora, pentru că avem nevoie, în sistemul de educație, să formăm și personalul didactic auxiliar și chiar personalul nedidactic. Imaginați-vă că într-o grădiniță există personal didactic, dar avem și personal de îngrijire, bucătari, îngrijitori. Relațiile din interiorul instituției trebuie să creeze un climat pozitiv pentru educația preșcolarilor și de aceea consider că trebuie să spargem granițele și să mergem dincolo doar de formarea profesorilor. E adevărat că aici este nucleul formării pe care noi, ca instituție dedicată acestui proces, încercăm să-l aducem în actualitate.
”Avem alte generații de elevi, avem nevoi diferite ale acestor copii, avem părinți diferiți care, iată, ne sunt parteneri în procesul educațional. Avem un context societal și de politică educațională care, aș spune, că nu ne avantajează în acest moment.”
Andreea Daraban: Care sunt nevoile reale de formare pe care le-ați identificat în rândul cadrelor didactice și cum răspunde Casa Corpului Didactic acestora?
Genoveva Farcaș: În primul rând, aș vrea să precizez faptul că aceste nevoi de formare, exprimate de către colegii profesori în mai multe contexte în care au fost implicați, le vedem duse în sensul pregătirii pentru schimbare și inovație în educație. Și nu facem asta doar de dragul schimbării. Avem alte generații de elevi, avem nevoi diferite ale acestor copii, avem părinți diferiți care, iată, ne sunt parteneri în procesul educațional. Avem un context societal și de politică educațională care, aș spune, că nu ne avantajează la acest moment. Asistăm, din păcate, la o instabilitate legislativă în domeniul educației. Schimbări profunde de la o etapă la alta. Într-un orizont de timp imediat se produc foarte multe schimbări la care profesorul trebuie să facă față. Tehnologizarea, iarăși, pune amprenta și asupra formării. În acest context, vedem aceste schimbări pe care profesorul să le genereze, tocmai pentru că ne dorim ca ele să aducă mai multă învățare în clasă și mai multă creștere în cunoaștere și dezvoltare personală la elevi. Formarea profesorilor fără consecința în planul practicii cu elevul este nulă.
Andreea Daraban: Ați subliniat, în repetate rânduri, necesitatea de a trece de la formalism la o formare cu impact real în sala de clasă. Ce metode propuneți pentru a crește acest impact?
Genoveva Farcaș: Cred că este principala problemă pe care o avem când ne raportăm la formarea profesorilor din România, practic, acest formalism care este pe alocuri întâlnit. Noi ne dorim tocmai să creștem atractivitatea cursurilor, calitatea formărilor pe care o realizăm în instituții precum Casa Corpului Didactic. Ei bine, aceste situații pe care le întâlnim au cumva și justificări, dacă ne ducem mai atent, la un context care nu ține neapărat de profesor. Profesorul are cele 20 de ore de predare, la care se mai adaugă cel puțin tot atâta de pregătire pentru activitățile didactice și extracurriculare pe care le desfășoară. Calendarul formării, practic, este o problemă care generează situații de formalism. Nu ne dorim acest lucru, dar când să se facă cursurile acestea? După orele didactice, în vacanțe, și aici poate că avem nevoie de niște cadre de referință mai clare, tocmai pentru că acest calendar al formării să vină și să-l ajute pe profesor, ca acesta să poată să se implice în mod autentic. De aceea, Casa Corpului Didactic încearcă să analizeze care sunt variantele cele mai bune pentru a implica profesorii ieșeni în cursurile de formare.
”Tematica acestor cursuri de formare pentru profesori trebuie să fie una actualizată, să genereze competențe de care cadrul didactic are nevoie pentru a schimba practica de la clasă.”
Andreea Daraban: Așadar, creșterea aceasta a normei didactice de predare a afectat și programul cursurilor de formare.
Genoveva Farcaș: Nu aș spune în mod semnificativ. Două ore nu înseamnă un capăt de lume din punctul nostru de vedere, al profesorilor. Nu aceasta este problema. Când am intrat în învățământ aveam în norma didactică 22 de ore de predare și le-am dus cu succes și așa făceau și colegii mei din acel moment. Problema este aceea, pe de o parte, a tematicii cursurilor, care trebuie să fie una actualizată, să genereze competențe de care profesorul are nevoie pentru a schimba practica de la clasă și, de altă parte, într-adevăr este vorba de oportunitatea unui orar de formare. Când punem aceste cursuri de formare? După ora 16 în fiecare zi? E greu ca fiecare profesor, care s-a înscris la o grupă sau alta de formare, să fie liber în același timp. Sunt colegi care au ore după amiază, sunt alte activități pe care profesorii le desfășoară după cele didactice. Să fie sâmbăta, să fie duminica, să fie în contextul unor vacanțe școlare? Și aici am avea nevoie de niște repere mai clare.
Andreea Daraban: Ne puteți oferi exemple concrete de programe de formare pentru profesori? Ce ofertă are Casa Corpului Didactic?
Genoveva Farcaș: Casa Corpului Didactic ”Spiru Haret” din Iași are pentru profesorii ieșeni, la acest moment, patru cursuri acreditate. Mergem pe tematici precum ”Bullying-ul școlar – prevenire și intervenție”. Avem, de asemenea, cursuri de management și leadership școlar, cu adresabilitate către directori, de asemenea ”Educație pentru cetățenie democratică”. Este un curs cu credite, dar se încadrează în categoria acelor cursuri numite complementare. Tot din această categorie avem trei noi cursuri pe care Casa Corpului Didactic le are aprobate de Ministerul Educației din luna iulie și îi așteptăm pe colegii profesori. Vorbim despre proiectele europene, încercăm prin aceste cursuri să le deschidem orizontul profesorilor pentru a scrie și a implementa proiecte cu finanțare europeană. De asemenea, ”Profesor creativ în era digitală”, o altă temă de interes, educație holistică pentru activități de tip non-formal. La acstea se adaugă peste 65 de cursuri și cel puțin tot atâția formatori pe care noi i-am selectat. Am vrut să ne extindem echipa de formatori, nu doar cei opt metodiști ai Casei Corpului Didactic pot livra aceste cursuri de formare. Există tematici foarte diverse, mergând de la cele care vizează modul în care organizăm primul ajutor în spațiile școlare. Profesorii au nevoie de o instrumentalizare, dacă vreți, din acest punct de vedere. Vor fi formatori, profesori și cadre didactice care predau la Școala post-liceală sanitară, psihologi care vin de asemenea în sensul completării acestui design inedit și necesar pentru a menține elevul și profesorul în siguranță în spațiul educațional.
Andreea Daraban: Aceste cursuri sunt toate gratuite sau vor fi și cu plată?
Genoveva Farcaș: În contextul cursurilor cu credite, vorbim de cele acreditate și complementare, uzanța pentru toate Casele Corpului Didactic este aceea ca acestea să fie plătite, fie de către cadrul didactic solicitant, fie de câtre școală care are bugetat un anumit număr de locuri pentru formarea cadrilor didactice, după cum sunt cursuri care sunt livrate gratuit, organizate de către angajații instituției noastre.
”Casa Corpului Didactic din Iași suferă de subfinanțare. Cheltuielile de capital pe anul 2025, au fost reprezentate de 0 lei.”
Andreea Daraban: Care sunt cele mai mari dificultăți cu care vă confruntați în acest moment? Vorbeați despre finanțare. Cum este această finanțare în prezent?
Genoveva Farcaș: Dacă mă raportez strict la instituția mea, clar că vorbim despre o situație de subfinanțare în contextul în care cheltuielile de capital, de exemplu, pe anul 2025, au fost reprezentate de 0 lei. Am reușit însă în acest context să reabilitez și să igienizez toate spațiile Casei Corpului Didactic din Iași, prin parteneriatele pe care le-am făcut cu diverse instituții de învățământ și de asemenea vreau să mulțumesc mediului privat, anumitor antreprenori, care au fost alături prin sponsorizări și am redat profesorilor ieșeni un spațiu prietenos pentru că și acest lucru contează mult. Este vorba de o calitate a formării care trebuie să se producă în spații amenajate și estetizate din punct de vedere pedagogic. Pentru că am să vă mărturisesc și o altă latură mai puțin cunoscută a Casei Corpului Didactic ”Spiru Haret” din Iași. Instituția noastră și-a propus să meargă dincolo de atribuția principală de formare a cadrelor didactice. Practic, formarea o facem în mod complementar și prin implicarea acestora în activități științiifice de genul simpozioane, conferințe, dezbateri. E vorba de a menține nivelul intelectual, de a menține nivelul cultural al profesorilor în actualitate. Avem, de asemenea, o editură – ”Spirul Haret”. Colegii care sunt scriitori și doresc să-și facă lansări de carte sunt bine primiți și așteptați, de ce nu, în Casa Corpului Didactic din Iași. Sunt și proiecte ambițioase, vrem să avem un buletin informativ, un fel de tribună, dacă vreți, care să apară periodic, de 5 ori pe an, intitulată ”Timpul Educației Ieșene”- să fie vocea profesorilor ieșeni.
Andreea Daraban: Care ar fi necesarul pentru un buget adecvat?Vorbeați de subfinanțare. Cam cât ar trebui, în plus, pentru ca lucrururile să meargă așa cum v-ați dori dumneavoastră?
Genoveva Farcaș: Nu aș putea să vă dau cifre, însă aș pute să anticipez niște strategii de politici educaționale, care ar conduce la facilitatea activităților noastre de formare. Știu eu, un sistem de coplată, în sensul în care profesorul, care accesează un curs sau altul, să vină cu o parte din costul acelui curs, restul fiind asigurat de școală, de către stat. Bine, sunt sisteme în care, într-adevăr, bugetul școlii poate să asigure formarea, dar pentru un număr limitat de profesori, nu pentru toți cei care sunt la nivelul școli. Suntem ambițioși, vrem să internaționalizăm formarea și în sensul acesta, chiar dacă timpul a fost foarte scurt, am scris împreună cu colegele mele din Casa Corpului Didactic două proiecte, pe care le-am aplicat pentru a fi evaluate pentru o acreditare Erasmus. Sunt modalități prin care noi vrem să ducem profesori, să construim consorții școlare, să ducem profesori aflați la început de carieră didactică sau de ce nu să mergem și către zona de bibliotecari, care să contribuie, la rândul lor, în școlile lor, la creșterea interesului copiilor față de lectură, față de activitatea intelectuală, în general.
”Ca profesor de pedagogie, ca formator și mentor al multor generații, cred că paradigma educațională trebuie să valorizeze profesorul, să acorde importanță formării acestuia, o formare autentică.”
Andreea Daraban: De Ziua Internațională a Educației, marcată an de an pe data de 5 octombrie, domnul ministru Daniel David făcea un apel la un nou model educațional și la schimbarea paradigmei. ”Preocuparea mea este ca oamenilor educației să le fie bine într-un nou sistem educațional, nu în sistemul actual care generează niveluri de analfabetism funcțional. Lumea se schimbă, deci noi trebuie să ne schimbăm, pentru a face educația relevantă pentru această lume”, spunea domnul ministru. La ce nou model educațional credeți că se referă domnul David?
Genoveva Farcaș: Mi-e greu să anticipez modelul de paradigmă pe care îl propune domnul ministru David, însă aș vrea să ne raportăm la paradigma propusă de un alt ministru, numit omul școlii, respectiv Spiru Haret. El considera că formarea și motivarea cadrelor didactice reprezintă cheia oricărei reforme în educație. Ca profesor de pedagogie, ca formator și mentor al multor generații, cred că paradigma actuală trebuie să valorizeze profesorul, să acorde importanță formării acestuia, o formare autentică, aș sublinia eu. De fapt, aceasta este cea mai bună investiție în educație. Mai toate sistemele performante europene ne demonstrează că omul sfințește locul și a avea un profesor motivat, inspirațional, bine format, asta se va regăsi cu certitudine în sălile de clasă, în copii care doresc să învețe, care își confirmă competențe superioare de învățare și dezvoltare și atunci probabil că elementele acestea de analfabetism funcțional ar fi întâlnite sporadic. Nu spun că totul se poate rezuma la o formare și o motivare a profesorilor. Sunt și alte elemente pe care eu ca profesor le văd. Pe locul doi, pentru mine ar fi ideea de a merge către schimbările curiculare profunde, pentru că un profesor care este format, motivat, trebuie să se raporteze și la programe școlare actuale. Predau ”Pedagogia” după programele școlare de acum 20 de ani. Nu avem un manual școlar la aceste discipline. Ce s-a întâmplat vreme de două decenii? Formăm învățători și educatori prin colegii și licee pedagogice, dar fără o curiculă actualizată și acest lucru se întâmplă la multe discipline școlare, ori lucrurile, vedeți, merg mână în mână. Această paradigmă modernă pentru educația din România trebuie să meargă în profunzime, de la profesor, la curiculum și către infrastructura școlară.
Varianta audio a interviului:
Genoveva FARCAȘ este profesoară de pedagogie la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, doctor în științele educației și cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. A fost inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, dar și inspector de specialitate. A absolvit Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, ca șefă de promoție, apoi Facultatea de Filosofie, secția pedagogie, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, urmând un masterat în educație integrată. În 2010 și‑a susținut teza de doctorat în științele educației cu teza “Formarea autonomiei personale și sociale a preșcolarului.” Coordonează lucrări pentru obținerea gradului didactic I, este membră în diverse comisii naționale organizate la nivelul Ministerului Educației. A publicat cărți de specialitate, între care amintim “Pedagogie. Fundamente ale pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului. Educația pentru cunoașterea științifică” (2008, coautor) și „Evaluarea elevilor din ciclul primar. Repere teoretice și aplicații” (2006).
