#StareaEducației (INTERVIU) Daniela Claudia Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” din Pașcani: ”Avem specializări care nu mai spun nimic în 2025. Nu țin cont de inteligența artificială, de noile tehnologii. Avem standarde de pregătire profesională care nu sunt în concordanță cu cele europene.”
Publicat de andreeadaraban, 6 octombrie 2025, 12:39 / actualizat: 6 octombrie 2025, 15:50
O școală în care vii copil și pleci om, așa definește Daniela Claudia Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” din Pașcani, județul Iași, misiunea instituției pe care o conduce din anul 2015, reușind să transforme o unitate de învățământ tehnologic dintr-un oraș mic, într-un model național de bune practici.
Distinsă cu titlul de Directorul Anului 2024, recunoaștere acordată de Asociația pentru Valori în Educație, Daniela Claudia Orășanu a demonstrat că performanța și inovația pot fi atinse și dincolo de marile centre urbane, atunci când există viziune, parteneriate solide și angajament față de misiunea educațională. Colegiul ”Unirea” din Pașcani a cunoscut o dezvoltare accelerată, atât în ceea ce privește infrastructura și digitalizarea, cât și în performanța academică a elevilor. Dacă în urmă cu 10 ani elevii ocoleau această instituție, în prezent, adresabilitatea este ridicată, iar performanța academică, măsurată prin rata de promovare la Bacalaureat, a crescut de la 52% la 78%, iar rata de absenteism a scăzut cu mai bine de 58%.
Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat la #StareaEducației cu doamna Daniela Claudia Orășanu despre modul în care o școală tehnologică poate deveni un spațiu al excelenței, cum se poate schimba percepția asupra învățământului tehnic și ce înseamnă, în realitate, să construiești o școală performantă.
Andreea Daraban: În condițiile în care învățământul tehnologic este încă văzut ca o opțiune de rezervă, cum ați reușit să atrageți elevii la Colegiul Unirea și să le oferiți motivație?
Daniela Claudia Orășanu: În secolul XXI, în anul 2025, educația tehnologică reprezimtă o dimensiune extraordinară și obligatorie pentru educația fiecărui copil și tocmai de asta a fost o responsabilitate imensă pentru noi, ca școală, să oferim ceea ce este așteptat în societate, de fapt, de la absolvenții unui liceu tehnologic. Nu discutăm după indicatori, ci toată performanța asta, toată munca asta a noastră este ”work in progress” – nu s-a terminat încă. Cred că am ieșit cumva din zona aceea a umbrelor, de școală care se ocupă doar cu transmiterea de informații, ceea ce se întâmplă, în general, să spunem așa, din păcate, în școala românească. Am ieșit cumva din zona asta aducând programe opționale cu un caracter pronunțat inovator din ceea ce așteaptă, de fapt, industria 4.0 astăzi. Totodată, am digitalizat fluxul de documente care circulă între birouri în școală și toate rapoartele care sunt cerute. L-am digitalizat într-un procent foarte mare, până la comunicarea cu părinții și cu elevii noștri, prin acea platformă de management digital, catalog electronic. Iată, acum suntem în al șaptelea an cu catalog electronic. De altfel, eu, în primul an când am venit director, am digitalizat și am construit două laboratoare de limbi străine și de științe, cu table interactive. Deci, de acum 10 ani le-am adus în școală și de atunci tot am modernizat. Pașii au fost următorii: actualizarea curriculei pentru tot ceea ce înseamnă astăzi cunoaștere pentru secolul XXI pentru copii, prin acele programe opționale inovatoare. Doi, prin digitalizarea școlii atât prin infrastructură și prin partea de tehnologie didactică în sala de clasă. Noi avem și un program de formare a profesorilor în cadrul școlii, un program numit ”Profesor de 10”, la care lucrăm în fiecare an, unde am construit o comunitate de învățare pentru noi, profesorii școlii. Trei, aducând în fața comunității tocmai cumva reorientarea așteptărilor acestora, pentru că viziunea noastră în aceste școli nu este neapărat pentru rezultate performante la examenele naționale, la examenul de bacalaureat, în principal. Este o cerință, un indicator important examenul, dar ceea ce facem noi în Colegiul Unirea este mai mult de atât. Pregătim copilul, absolventul nostru, pentru a fi un cetățean, un om adaptat, autonom, atunci când iese pe porțile școlii.
Andreea Daraban: Ce calificări dobândesc elevii care termină Colegiul Unirea?
Daniela Claudia Orășanu: Aici sunt două dimensiuni. Avem două specializări pe servicii economice, iar cealaltă rută, ruta tehnică, pe domeniile mecanică și electric.
”Facem annual o analiză a elevilor care termină Colegiul Unirea, urmărindu-i timp de 3 ani, după ce au plecat din școală. Rata de inserție pe piața muncii este undeva peste 95%.”
Andreea Daraban: Așadar, sunt patru specializări pe care le urmează elevii dumneavoastră, și tot ei au posibilitatea să facă și niște cursuri opționale. Despre ce este vorba?
Daniela Claudia Orășanu: Sunt programele opționale pe care le are fiecare liceu pe partea de curriculum. Este acea fereastră, ca să spunem așa, la liceul teoretic se numește CDŞ, curriculum la decizia școli, iar la noi, la liceul tehnologic, este CDL, curriculum la decizia locală. La liceul tehnologic avem o perioadă de trei săptămâni de stagii de instruire practică, în fiecare an, și aici avem posibilitatea să venim noi cu propuneri, în funcție de resursele materiale, resursele umane, în funcție de competențele pe care ni le dorim să le atingă elevii noștri și venim cu programe speciale. Astfel, la profilul economic avem ”Simularea de afaceri în Minecraft”, adică ne folosim de competențele copiilor pe jocuri video, Minecraft, care este foarte cunoscut, și îl folosim pentru ca ei să-și construiască o idee de afaceri și să simuleze tocmai activitatea dintr-o afacere în Minecraft. Apoi, avem ”Analiză date”, Big Data, pentru că e foarte important. Astăzi, noul ”petrol” este dat de informație, de date, și atunci am adus la clasele a X-a de profil economic un program din acesta opțional pe analiză date și marketing digital, iar la clasa a XI-a, pe marketing digital. La elevii de la profilul ethnic, de la mecanică și electric, avem modelarea 3D, noi mergem cu modelarea aceasta 3D, începând de la proiectare 3D, scanare, piese și absolut orice este nevoie în industrie, până la printarea 3D a acestor piese sau ce proiectează ei. Apoi, partea de robotică, e în două module, în doi ani, în clasa a X-a și în clasa a XI-a. Nu în ultimul rând, acesta este primul an în care facem pilotare și mentenanță drone.
Andreea Daraban: Care este rata de inserție pe piața muncii a absolvenților dumneavoastră? Aveți astfel de statistici?
Daniela Claudia Orășanu: Da, bineînțeles că da, facem în fiecare an o analiză. Am început de anul trecut să facem o analiză a elevilor, urmărindu-i timp de 3 ani, după ce au plecat din școală. Rata de inserție la noi este undeva peste 95%. În ultimii 5-6 ani am stat foarte bine la această rată. Dar aici este inclusă și partea de continuare a studiilor universitare, plus faptul că se angajează în specialitate și sunt căutați de altfel.
”Specializările pe care le avem la liceele tehnologice nu țin cont în niciun moment, în nicio secundă, de absolut nimic din ceea s-a întâmplat, în ultimul timp, în zona de dezvoltare tehnologică. Este necesar ca acestea să fie actualizate.”
Andreea Daraban: Spuneați că cele patru specializări de la liceul pe care îl conduceți nu au mai fost actualizate. Ce înseamnă acest lucru? Adică lucrăm după niște programe învechite?
Daniela Claudia Orășanu: Da, se lucrează la programele școlare. În perioada aceasta ministerul a anunțat că sunt echipe care lucrează la actualizarea programelor pentru noul plan cadru, care a fost aprobat în iunie 2025. Dar, pentru liceul tehnologic există niște particularități. Avem un nou plan cadru. Ok, dar, pentru liceul tehnologic e nevoie de un pic mai mult. Pentru că elevii de la aceste specializări trebuie, pe lângă examenul național de Bacalaureat, să susțină și un examen de competență profesională. Acesta se organizează în funcție de calificarea, specializarea pe care o are, pe care a parcurs-o elevul în timpul liceului. Ori, aceste rute, aceste calificări, sunt stabilite la nivel național. Și ultima actualizare a fost în anul 2016. Suntem în anul 2025. ”Tehnician în activități economice” nu spune nimic. Avem specializarea aceasta și ea, de fapt, nu spune nimic pentru anul acesta, pentru ceea ce se cere astăzi în piață. Și așa mai departe. Putem să dăm foarte multe exemple. Specializările acestea nu țin cont în niciun moment, în nicio secundă, nici măcar de inteligență artificială, de absolut nimic din ce s-a întâmplat în ultimul timp în partea asta de dezvoltare tehnologică în lume. Pentru că vorbim de un liceu tehnologic. Al doilea lucru, partea asta de specializare influențează competențele pe care trebuie să le atingă copilul, elevul, pentru că aceste competențe trebuie să fie echivalate cu standardele cerute la nivel european. Pentru că pe diploma de competențe scrie nivelul de calificare pe care l-a atins copilul în concordanță cu standardele europene recunoscute astfel. Ori, dacă noi avem niște calificări foarte depășite, foarte generale, evident că și standardele de pregătire profesională sunt tot la același nivel. Standardele de pregătire profesională vin, repet, de aproape 10 ani și nu țin cont absolut deloc de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Chiar dacă s-a schimbat structura planului cadru pentru anul școlar următor, pentru cei de clasa a IX-a și ne bucurăm pentru lucrul ăsta, dar avem aceleași specializări vechi, care nu sunt recunoscute în piață și nu fac mare lucru și avem niște standarde, niște competențe pe care trebuie să le dezvoltăm la copii care nu țin cont de ceea ce e nevoie astăzi.
”Avem un opțional de mentenanță drone și astăzi e nevoie de așa aceva. Însă elevii nu primesc o certificare în acest sens. Noi încercăm să suplinim acest aspect și plătim noi, pentru elevii care sunt buni pe acest domeniu, o certificare pe care o obțin de le entități private, dar ar trebui ca acest lucru să se poată obține prin școală.”
Andreea Daraban: Dar cine ar trebui să le modifice?
Daniela Claudia Orășanu: Este Agenția Națională a Calificărilor, iar la nivel de minister este o direcție care are acest rol. În 2023 a apărut un ordin în care s-a stabilit o metodologie, s-a tras semnalul de alarmă în 2023 și s-a spus că trebuie să schimbăm aceste standarde de pregătire profesională. Problema e că nu s-a mai întâmplat nimic de atunci. Și suntem îngrijorați din punctul acesta de vedere pentru că avem un nou plan cadru. Noi suntem mulțumiți, adică cel puțin noi din toată analiză pe care am făcut-o, așa cum arată noul plan cadru pentru liceu tehnologic, e în regulă, e ok dar, pentru ceea ce îi pregătim când intrăm, care e programa, care e drumul pe care trebuie să-l parcurgem până acolo, el nu mai este satisfăcător pentru că nu e actualizat. Întâi, ar trebui reorganizate calificările – specializările. Doi, ar trebui stabilite standardele de pregătire profesională în funcție de aceste calificări, pentru că venim și spunem e nevoie astăzi de mentenanță în drone. Nu există, însă, în prezent, nicăieri calificarea aceasta, dar e nevoie de așa ceva.
Andreea Daraban: Aveți, însă, la Colegiul Unirea un opțional pe această tematică, dar asta nu îl ajută pe elev să aibă o diplomă, o calificare…
Daniela Claudia Orășanu: Corect, nu are diplomă, nu are calificarea pentru asta. Noi încercăm să suplinim acest aspect, pentru că sunt tot felul de cursuri private, organizate de către entități private și atunci, pe cei mai buni, care sunt pasionați de așa ceva, îi înscriem, plătim noi taxele să-și dea certificarea acolo, ca să obțină cât de cât o certificare oficială pentru așa ceva. Dar nu e ok, ar trebui trecut prin școală lucrul ăsta, nu să căutăm soluții alternative private. Asta ne dorim noi, ca și curricumul oficial, la nivel național, să țină pasul cu ceea ce este necesar și ceea ce așteaptă toată lumea de altfel.
Andreea Daraban: Conform legislației în vigoare în acest moment, acest an școlar este practic ultimul în care se începe clasa a IX-a de învățământ profesional, respectiv trei ani, pe nivel trei de calificare. Începând cu anul școlar viitor, 2026-2027, învățământul profesional va fi absorbit de învățământul liceal-tehnologic. Vă afectează în vreun fel această schimbare sau este de bun augur?
Daniela Claudia Orășanu: În principiu este de bun augur, pentru că ceea ce se stabilește prin legea 198 e în felul următor. Nu mai există acea școală profesională. Absolut toți elevii din clasa a IX-a se înregistrează în liceu tehnologic, urmând ca la sfârșitul clasei a XI-a, cei care nu-și doresc un parcurs academic în continuare, să-și da examenul de competențe profesionale de nivel 3 și pot intra să se angajeze pe piața muncii. Cei care își doresc un parcurs academic în continuare, pot parcurge și clasa a XII-a și vor da examenul de competențe de nivel 4, un nivel avansat, și dau bacalaureatul, dacă își doresc, un bacalaureat diferit, stabilit prin legea 198, nu cel actual. Elevii care vor intra la anul în clasa a IX-a nu vor da același bacalaureat care se dă acum, e pe altă structură unde, de exemplu, matematica nu mai este obligatorie, să spunem așa. În 2030 va fi primul an când se va da bacalaureatul pe noua structură, după noua lege. Și apoi elevii pot opta, să meargă în continuare la facultate sau să se angajeze.
Andreea Daraban: Din 2029, liceele tehnologice ar trebui să funcționeze exclusiv în sistem dual. Este realist acest termen? Se poate aplica?
Daniela Claudia Orășanu: Nu. Aici pot să am un grad de siguranță ridicat. Mediul de afaceri din România nu este pregătit, în acest moment, pentru a absorbi absolut toate liceele tehnologice. Da, în urbanul mare, evident că da, dar în urbanul mic, cum e municipiul Pașcani sau liceele care mai sunt în mediul rural nu pot face față la așa ceva. Dar dau un exemplu care mă preocupă zilele acestea, pentru că noi ne-am dorit ca din anul școlar următor să introducem și curriculum alternativ, să intrăm ca școală pilot cu două clase a IX-a, una pe tehnic și una pe economic. Dar, ce se întâmplă aici? De exemplu, pe o clasă de profil servicii, eu trebuie să am obligatoriu 40% din numărul de ore instruire practică. Instruirea practică, în momentul acesta, trebuie făcută la agentul economic. Dar pentru profilul acesta, Servicii, specializarea Tehnician activități economice, care înseamnă activități de management, de contabilitate, de analiză, de statistică, noi nu avem în Pașcani, în urbanul mic, companii care să primească în jur de 500 de elevi. Pentru că atât avem noi: 500 de elevi pe servicii și 500 pe tehnic, sunt 1000 de elevi în școală. De asta vrem să ne ducem pe zona de curriculum alternativ, pentru că aici îmi dă voie să-mi organizez instruirea practică cum doresc eu și pot să o fac sub formă de laboratoare, dacă îmi permite infrastructura școlii, iar la Colegiul Unirea, din fericire, avem lucrul ăsta. Și am putea face instruirea practică prin laboratoarele școlii cu profesori specializați. De asemena, noi, în anul școlar trecut, am adus o mică inovație, să spunem așa, în zona aceasta de pregătire de instruire practică, mai ales pentru profilul Economic: am simulat activitatea de instruire practică pe platforme digitale în VR. O echipă de elevi a mers într-o anumită companie, cu acceptul acesteia, și au filmat toată compania în modulul de realitate virtuală, au făcut conexiunea pe platformă specială pentru realitate virtuală, pentru partea de instruire practică, mai ales pentru specializări care nu necesită neapărat să mergi într-o companie, dar trebuie neapărat atinse acele competențe cerute de către standardele de pregătire profesională europene. Am dezvoltat acest mod nou de a pregăti aceste competențe, practica 4D, am numit-o noi, un nou model de colaborare școală-mediu economic, cu simulare în companii, în realitate virtuală.
Andreea Daraban: Cum poate fi schimbată percepția generală, conform căreia în liceul tehnologic ajung cei mai slabi elevi?
Daniela Claudia Orășanu: Discutând și comunicând foarte mult, pentru că ce am constatat noi este că atât părinții cât și elevii au rămas cu impresia că la un liceu tehnologic te pregătești pentru a lucra într-o secție din aceea murdară, insalubră, cu efort fizic și așa mai departe. Ori, de exemplu, specializările pe care le avem noi în școala aceasta sunt foarte mult pe zona digital, începând de la partea de contabilitate, financiar până la mecanică și electrică. E mult în zona digitală, toate presupun competențe digitale. Părinții, elevii trebuie să conștientizeze viitorul mediu de muncă în care va ajunge și să-și dea seama că este un start pe care elevul de la liceul tehnologic îl ia înaintea celor de la un liceu teoretic. Dacă atunci când parcurgi un liceu teoretic ai nevoie să ajungi inginer sau în zona aceasta, zona de industrie, oricare ar fi ea, trebuie să mergi la o facultate în domeniu tehnic. Ori, venind la un liceu tehnologic, deja te pregătești din timpul liceului pentru asta. Nu mai este valabilă, totuși, afirmația că la liceele tehnologice vin elevii cu pregătirea cea mai slabă, pentru că e de discutat aici. E o mare problemă cu formatul examenelor naționale care există în România. Pentru că, spre exemplu, la Evaluarea Națională se antrenează copilul pe un anumit tip de item. Nu înseamnă că acel elev are o foarte bună pregătire. La noi vin copii cu media 7, dar să știți că sunt absolut excepționali. În momentul în care noi îi punem în clasa IX-a, a X-a să facă lucrurile astea de care au nevoie, în realitate în piață, copiii ăștia se descurcă excepțional de bine la așa ceva. Dar da, ei nu exceleazăla matematică și română. Ar trebui să fie un proces pe timpul celor nouă ani, din clasa 0 până în clasa VIII-a, o evaluare din aceasta încât să îl ajute pe copil să meargă pe drumul corect, să-i ofere o consiliere profesională corectă.
Varianta audio a interviului:
