Ascultă Radio România Iași Live

#StareaEducației (INTERVIU) Educația timpurie, fundația întregii vieți. Valentina Secară, educator și psiholog:” Un copil mic nu învață atunci când stă liniștit, ci atunci când explorează. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului este pregătirea celor care interacționează zilnic cu copiii. Formarea nu ar trebui să se limiteze la acumularea unor informații, ci trebuie să ofere experiențe practice și strategii concrete.”

#StareaEducației (INTERVIU) Educația timpurie, fundația întregii vieți. Valentina Secară, educator și psiholog:” Un copil mic nu învață atunci când stă liniștit, ci atunci când explorează. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului este pregătirea celor care interacționează zilnic cu copiii. Formarea nu ar trebui să se limiteze la acumularea unor informații, ci trebuie să ofere experiențe practice și strategii concrete.”

Publicat de andreeadaraban, 18 noiembrie 2026, 09:45

Primii ani de viață sunt decisivi pentru dezvoltarea unui copil, iar experiențele pe care acesta le trăiește în familie, creșă și grădiniță îi influențează nu doar capacitatea de a învăța, ci și felul în care va relaționa cu ceilalți și se va raporta la lumea din jur. Joaca, mișcarea, explorarea senzorială, contactul cu natura și siguranța emoțională sunt elemente esențiale ale educației timpurii, însă nu întotdeauna primesc atenția cuvenită în sistemul educațional românesc.

Aceste teme au fost în centrul celei de-a 11-a ediții a Conferinței Naționale de Educație Timpurie First7, desfășurată la Suceava, eveniment care a reunit aproximativ 500 de educatori, profesori și părinți. Într-un interviu acordat emisiunii #StareaEducației, Valentina Secară, educator, psiholog și fondatoarea conferinței, a vorbit despre importanța primilor ani de viață, provocările cu care se confruntă educația timpurie în România și nevoia unei schimbări de perspectivă în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor.

Primii cinci ani construiesc fundația vieții de adult

Potrivit Valentinei Secară, importanța educației timpurii este susținută de cercetările privind dezvoltarea creierului, care arată că aproximativ 80% din dezvoltarea acestuia are loc până la vârsta de trei ani, iar 90% până la cinci ani. „Este foarte important cum anume sprijinim această dezvoltare a creierului, ce experiențe îi oferim copilului, astfel încât el să aibă parte de realizarea unor conexiuni neurale optime care îi vor dicta felul în care va funcționa ca adult”, explică specialistul.

Dincolo de atașamentul securizant construit în familie, copilul are nevoie de experiențe diverse, care să-i stimuleze diferitele tipuri de inteligență și să contribuie la dezvoltarea cunoștințelor, abilităților, atitudinilor și valorilor. Acestea reprezintă baza pe care se construiește ulterior personalitatea adultului.

Educația timpurie nu trebuie însă confundată cu pregătirea academică precoce. Un copil mic descoperă lumea prin intermediul simțurilor și învață experimentând, mișcându-se, observând și interacționând cu oamenii și mediul înconjurător. „Un copil învață prin simțuri în primii cinci ani de viață și nu stând într-un loc, nu izolat, nu din fișe sau din modalități abstracte”, subliniază Valentina Secară. În acest proces, două elemente sunt esențiale: prezența unui adult și calitatea experiențelor oferite copilului, fie acasă, la creșă sau grădiniță, fie în aer liber.

România are nevoie de mai mulți specialiști bine pregătiți în creșe și grădinițe

Educația timpurie din România traversează o perioadă de tranziție, cu inițiative tot mai numeroase de informare a părinților și de formare a personalului care lucrează cu copiii mici, spune Valentina Secară. Cu toate acestea, există încă decalaje importante, în special în creșe, unde personalul specializat în educație timpurie este insuficient.

Valentina Secară consideră că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului este pregătirea celor care interacționează zilnic cu copiii. Formarea nu ar trebui să se limiteze la acumularea unor informații teoretice sau la participarea formală la cursuri, ci trebuie să ofere experiențe practice și strategii concrete. „Este nevoie de mult mai multă formare în creșe, în primul rând, și apoi în grădinițe și ulterior la școala primară”, afirmă aceasta.

Specialista consideră că România ar putea valorifica experiența țărilor în care educația timpurie are o tradiție îndelungată, precum Marea Britanie, prin implicarea unor formatori internaționali și preluarea unor modele adaptate realităților locale. Totodată, pregătirea viitorilor educatori trebuie să includă mai multă practică, astfel încât aceștia să știe cum să organizeze activitățile, ce materiale să folosească și cum să comunice eficient cu copiii.

Un bun educator are nevoie, în primul rând, de ceea ce Valentina Secară numește „iubire profesională pentru copii”, dar și de pasiune, răbdare, creativitate și dorința de a învăța continuu. La fel de importantă este capacitatea de a construi o relație armonioasă cu părinții, în beneficiul copilului.

Expunerea excesivă la ecrane afectează relațiile și dezvoltarea copiilor

Una dintre temele importante discutate la conferința de la Suceava a fost utilizarea tehnologiei în copilăria timpurie. Datele unui studiu prezentat în cadrul evenimentului, realizat de organizația Salvați Copiii, arată că 48,3% dintre copii petrec peste șase ore pe zi în mediul digital.

Valentina Secară atrage atenția că expunerea la ecrane de la vârste foarte mici poate avea consecințe asupra dezvoltării sociale, emoționale și fizice. În experiența sa profesională, a întâlnit copii care aveau dificultăți în stabilirea contactului vizual, în relaționarea cu ceilalți sau în autoreglare.

„Avem copii care au o dificultate în a stabili contact vizual, au o dificultate în a se autoregla, au o dificultate în a stabili relații cu ceilalți”, povestește aceasta. Alți copii manifestă dificultăți de coordonare și de conștientizare a propriului corp, în condițiile în care petrec mult timp în fața ecranelor și au prea puține experiențe de mișcare și explorare fizică.

În opinia specialistei, până la vârsta de doi ani este important ca accesul la tehnologie să fie evitat pe cât posibil. Dacă există situații în care copilul este expus la ecrane, este recomandat ca un părinte să fie prezent și să îl însoțească în experiența respectivă, explicându-i ceea ce vede și ajutându-l să înțeleagă informațiile.

Pentru copiii cu vârste între doi și cinci ani, Valentina Secară menționează recomandarea discutată în cadrul conferinței de limitare a expunerii la aproximativ două ore pe săptămână, tot în prezența unui adult. Ulterior, controlul parental rămâne esențial pentru protejarea copiilor de conținuturi nepotrivite și de riscurile asociate rețelelor sociale.

Mișcarea și natura, esențiale pentru dezvoltarea creierului

Un alt mesaj important al Conferinței First7 a vizat rolul mișcării și al activităților în aer liber. Potrivit Valentinei Secară, cercetările prezentate în cadrul evenimentului evidențiază necesitatea ca un copil cu vârsta de până la trei ani să beneficieze de aproximativ 180 de minute de mișcare pe zi, preferabil în aer liber.Pentru copiii cu vârste între trei și cinci ani, recomandarea menționată este de cel puțin 60 de minute de activitate fizică.

În România, însă, ieșitul copiilor afară continuă să fie privit cu rezerve de unii părinți și educatori, mai ales în sezonul rece. Această reticență are, în opinia specialistei, rădăcini culturale și este legată de mentalități transmise din generație în generație. „Dacă vrem să avem un sistem imunitar puternic, așa cum se întâmplă în cazul copiilor din țările nordice, este benefic să expunem copilul gradat, din primul an de viață, și să creștem volumul acesta de minute până la vârsta de trei ani”, explică Valentina Secară. Aceasta oferă și exemplul propriei experiențe profesionale. În creșa și grădinița în care activează, copiii sunt scoși afară inclusiv la temperaturi de până la minus cinci grade Celsius, cu rezultate pe care le consideră foarte bune. Specialista subliniază că schimbarea mentalității presupune informare și educație atât pentru părinți, cât și pentru personalul din instituțiile de învățământ, dar și pentru cei care iau decizii în domeniu.

Fișele de lucru și performanța academică precoce nu trebuie să înlocuiască joaca

Dorința părinților de a-și vedea copiii cunoscând literele, cifrele sau chiar citind și scriind înainte de începerea școlii poate duce uneori la introducerea prea devreme a activităților academice.

Valentina Secară atrage atenția că învățarea la vârste mici nu se produce în principal prin fișe de lucru și activități statice, ci prin experiențe directe, experimentare și interacțiune. Copilul are nevoie să descopere, să atingă, să încerce, să greșească și să reia activitatea. Are nevoie de relații cu ceilalți, de mișcare și de libertatea de a explora. „Un copil mic are nevoie să fie tot timpul în mișcare pentru a căpăta informație și nu invers”, explică specialista.

Aceasta amintește că în unele grădinițe din Marea Britanie au fost reorganizate spațiile educaționale, inclusiv prin eliminarea scaunelor din anumite săli, pentru a le permite copiilor să se miște mai mult și să învețe într-un mod apropiat de nevoile lor naturale de dezvoltare.

Părinții și educatorii trebuie să devină parteneri în educația copilului

Privind retrospectiv la cei peste 20 de ani de activitate în creșe și grădinițe, Valentina Secară spune că a observat schimbări importante de la o generație de copii la alta, influențate de stilurile parentale, tendințele educaționale și evenimentele sociale.Au existat perioade în care părinții au încurajat o libertate foarte mare, fără limite clare, ca reacție la propriile experiențe negative din sistemul educațional. Alte generații de copii au crescut în medii mai izolate, în special alături de bunici, cu părinți foarte ocupați.

Au urmat generații de părinți tot mai interesați de atașament, dezvoltare și cele mai noi informații despre creșterea copilului, dar și generațiile afectate de izolare și anxietate în timpul pandemiei.

În opinia fondatoarei Conferinței First7, cele mai mari provocări ale educației timpurii din România rămân formarea personalului din creșe și grădinițe și informarea părinților. Aceștia au nevoie de acces la cercetări actuale despre dezvoltarea creierului, tehnologie, creativitate, joc, mișcare și experiențe senzoriale, dar și de sprijin pentru a construi un parteneriat real cu educatorii.

Educația copilului nu se oprește la ușa creșei sau a grădiniței. Pentru ca dezvoltarea să fie armonioasă, experiențele și valorile promovate în instituțiile de învățământ trebuie continuate și acasă, mai spune Valetina Secară.

Interviul în variantă audio:

Interviul în format video:

Educația timpurie – fundamentul dezvoltării copilului

Școlile din mediile vulnerabile, transformate în centre de învățare și dezvoltare. Eliza Bogdan, Manager Regional Moldova, Teach For Romania, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Emisiuni marți, 17 noiembrie 2026, 10:48

Școlile din mediile vulnerabile, transformate în centre de învățare și dezvoltare. Eliza Bogdan, Manager Regional Moldova, Teach For Romania, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Profesorii Teach for Romania duc educația de calitate în mediile vulnerabile din țară! Teach for Romania investește în școli ca huburi de...

Școlile din mediile vulnerabile, transformate în centre de învățare și dezvoltare. Eliza Bogdan, Manager Regional Moldova, Teach For Romania, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Între știință și emoția vieții. Interviu cu prof. univ. dr. Mirea Onofriescu
Emisiuni marți, 17 noiembrie 2026, 10:01

Între știință și emoția vieții. Interviu cu prof. univ. dr. Mirea Onofriescu

Marți, 17 noiembrie, după știrile orei 14,00, va veni în studioul Radio România Iași, la „Oameni și idei”, profesorul universitar doctor...

Între știință și emoția vieții. Interviu cu prof. univ. dr. Mirea Onofriescu
#StareaEducației (INTERVIU) Elevii remigranți, între provocările revenirii acasă și nevoia unei școli adaptate. Alexandru Cohal, cercetător Institutul ”Al. Philippide” Iași: Faptul că acești copii vorbesc în familie limba română nu garantează că ei o și scriu. În plus, odată ajunși în școlile din România, copiii sunt integrați în clase obișnuite și trebuie să facă față acelorași cerințe ca elevii care au parcurs întregul traseu educațional în țară.
Emisiuni luni, 16 noiembrie 2026, 18:12

#StareaEducației (INTERVIU) Elevii remigranți, între provocările revenirii acasă și nevoia unei școli adaptate. Alexandru Cohal, cercetător Institutul ”Al. Philippide” Iași: Faptul că acești copii vorbesc în familie limba română nu garantează că ei o și scriu. În plus, odată ajunși în școlile din România, copiii sunt integrați în clase obișnuite și trebuie să facă față acelorași cerințe ca elevii care au parcurs întregul traseu educațional în țară.

Revenirea în România după o perioadă petrecută în străinătate nu înseamnă întotdeauna și o reintegrare ușoară în sistemul de...

#StareaEducației (INTERVIU) Elevii remigranți, între provocările revenirii acasă și nevoia unei școli adaptate. Alexandru Cohal, cercetător Institutul ”Al. Philippide” Iași: Faptul că acești copii vorbesc în familie limba română nu garantează că ei o și scriu. În plus, odată ajunși în școlile din România, copiii sunt integrați în clase obișnuite și trebuie să facă față acelorași cerințe ca elevii care au parcurs întregul traseu educațional în țară.
”Lucrurile și faptele au valoarea pe care oamenii le-o dau”. Mihai Diac (Codrii Iașilor) cu Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană, la ”Pulsul Zilei” – 16.11.2026.
Emisiuni luni, 16 noiembrie 2026, 12:08

”Lucrurile și faptele au valoarea pe care oamenii le-o dau”. Mihai Diac (Codrii Iașilor) cu Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană, la ”Pulsul Zilei” – 16.11.2026.

Protecția și conservarea naturii în prezent depinde de luarea în considerare a intereselor oamenilor. Oamenii și sistemele sociale și economice...

”Lucrurile și faptele au valoarea pe care oamenii le-o dau”. Mihai Diac (Codrii Iașilor) cu Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană, la ”Pulsul Zilei” – 16.11.2026.
Emisiuni luni, 16 noiembrie 2026, 12:04

A 20-a ediție a South East Europe Media Forum (SEEMF), la Skopje. Jurnalista Radio România, Maria Țoghină, în dialog cu Mihai Florin Pohoață, la Pulsul Zilei – 16.11.2026.

Tema ediției din acest an este „Closer to the Region, Stronger in Europe: The Role of Communication and Media in Strengthening Europe’s Image,...

A 20-a ediție a South East Europe Media Forum (SEEMF), la Skopje. Jurnalista Radio România, Maria Țoghină, în dialog cu Mihai Florin Pohoață, la Pulsul Zilei – 16.11.2026.
Emisiuni luni, 16 noiembrie 2026, 10:33

Cum facem față provocărilor cotidiene? Cinci zile de discuții despre sănătatea mintală, la UAIC. Bună Dimineața cu Adina Șuhan

Astăzi începe la Iași „Săptămâna Sănătății Mintale” UAIC, 16 – 20 noiembrie 2026! Drum echilibrat, alegeri cotidiene...

Cum facem față provocărilor cotidiene? Cinci zile de discuții despre sănătatea mintală, la UAIC. Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Emisiuni duminică, 15 noiembrie 2026, 17:28

(INTERVIU) Loren și Marcus, la Bună Dimineața cu Cristina Spînu (15.11.2026)

Loren și Marcus au lansat „Plecat de acasă”, o piesă despre provocările vieții și nevoia de a-ți găsi propriul drum. Cu un mesaj sincer...

(INTERVIU) Loren și Marcus, la Bună Dimineața cu Cristina Spînu (15.11.2026)
Emisiuni duminică, 15 noiembrie 2026, 09:56

(AUDIO) Literatura victoriană în România comunistă (EUAIC), de filolog Andreea-Mihaela Tamba-Chiriac, lansată la Iași

Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în ziua de joi, 5 noiembrie 2026, începând cu ora 14, au organizat...

(AUDIO) Literatura victoriană în România comunistă (EUAIC), de filolog Andreea-Mihaela Tamba-Chiriac, lansată la Iași