(FILM) Cascada „Bâlea”

Publicat de Nicolae Tomescu, 8 iulie 2022, 11:06

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=usFHUHWGfks[/youtube]

(FILM) Cascada „Bâlea”

Proiectele „Locuri incredibile povești de împărtășit” și „Cascadele României”©Nicolae Tomescu

Imagine, text, voce: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

Ca un cuțit al reflecțiilor care nu pot fi reprimate, am întins „caii putere” asupra Transfăgărășanului… Muntele a reacționat cu blândețe, lăsându-ne să trecem dincolo de strâmtoarea legilor sale. Prin „Tunelul Capra-Bâlea” (cel mai lung tunel rutier din țară, cu o lungime de 887 m)/pe sub „Creasta Munților Făgăraș”…

Rareori mi s-a întâmplat să privesc un lac și să-l asemuiesc „mării întemeietoare”, câtă vreme a răspuns întrebărilor legate de cunoaștere (lac glaciar, la altitudinea de 2.040 m, 360 m în lungime și adâncimea de 11,35 m); la altele ne-a dat să înțelegem că tăcerea ar ajuta lumea să-și deschidă brațele… Lacul „Bâlea” rămâne, tot timpul, „în așteptare” la circa 77 km de Sibiu, la 68 km față de Făgăraș, iar 85 km îl despart de Curtea de Argeș…

„Cabana Bâlea” a fost ridicată, în anul 1904, de către „Asociația Carpatină Transilvană”; inițial, o construcție simplă din piatră cu o singură cameră, a rezistat conflictelor din Primul Război Mondial, adăugându-i-se o încăpere din lemn, cu o capacitate de adăpostire de 150 de oameni; în 1975, pentru a facilita accesul, a fost amenajat linia de telecabină; în 1995, aceasta era distrusă ca urmare a unui incendiu; reconstruită în anul 2000, dispune (în clipa de față)  de două cabane… Cea mai veche atestare a „zonei Bâlea” este atribuită doctorului G. Lindner, în jurul anului 1700, ca urmare a unei ascensiuni pe masiv, după care, în 1750, era, din nou, menționată, în scopuri geografice legate de trasarea granițelor, grație eforturilor căpitanului Jacob Zultner; promovarea a aparținut „Societății Carpatine a Transilvaniei” (înființată, la Sibiu, în 1880) care a construit mai multe drumuri de acces în munte, a realizat un număr mare de marcaje și a organizat, în premieră, ascensiuni de sezon…

„Cascada Bâlea”, denumită și „Urlătoarea Bâlei”, situată în Munții „Făgărașului” – între vârfurile „Moldoveanu”[1] și „Negoiu”[2], la peste 1.200 m altitudine, este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 de m (marchează treapta inferioară a „circului glaciar Bâlea”); alimentarea cu apă se face din râul curgător de-a lungul căruia se află, din precipitațiile naturale, din topirea ghețarilor…

Accesul depinde de „Transfăgărășan” până la „Bâlea Cascadă”, de acolo pe jos, pe un traseu marcat cu punct roșu…

Traseele prin care turiștii pot ajunge la cascadă derivă din urmarea indicatorului cu punct roșu, a celui marcat cu bandă albastră sau cruce roșie (toate pornesc de lângă stația telecabinei); se despart, ruta având o continuare fericită pe partea stângă; până la întâlnirea cu „Cascada Bâlea” mi-au fost oferite micile „surprize”; nu pretind că dificultatea traseului te „orbește”, te istovește, dar nici nu cade, gingaș, din fructul tărâmului lin; vezi de toate, inclusiv stâlpi din beton pentru infrastructura electrică, mai ales forme sedimentate, umbre și lumini ale pădurii; desigur, apa își despletește cozile și te îndrumă (când o pierzi din vedere, îi auzi glasul); nicio siluetă nu te îndeamnă către frică, ci transpune o provocare: cum să faci pe altul să devină ceea ce este; uneori, când întorci privirea, apare definiția măreției; în față, ai grijă să nu îmbătrânești (deși articulațiile nu mai pot fi aceleași), îți adâncești sentimentele și voința, te întrebi când vei ajunge și ce vei face cu imaginea cascadei…

Nu vă pot spune dacă alegerea vizitării zonei cu telecabina ar reprezenta o opțiune fericită, aș fi vrut să surprind, din văzduh, imaginea de ansamblu a frumuseții locului, dar nu toți oamenii se trezesc la 5:00 și pleacă în ascensiune pe la 6:00, revenind la Cabana „Bâlea Cascadă” în jurul orei 7:30, pentru a se odihni /preț de două ore/, urmând să plece, fără ezitări, către „Negoiu” și „Cascada Șerbota”…

[1] Cel mai înalt vârf muntos din România, situat în „Masivul Făgăraș”, are 2.544 de m, fiind vizibil doar după „creasta Făgărașului” sau din aer, fiind înconjurat de piscuri montane de aproximativ 2.400 m altitudine…

[2] Al doilea ca înălțime în țara noastră (cu o altitudine de 2.535 m, cunoscut ca „polul instabilității atmosferice”, era considerat, în perioada interbelică, drept „cel mai impunător”)…