SRI avertizează: Un troian bancar infectează soluţiile de Internet Banking prin browser
Publicat de Andreea Drilea, 28 aprilie 2020, 14:47
Serviciul Român de Informaţii (SRI) informează marţi că în luna aprilie a fost identificată o campanie de atacuri cibernetice a unei grupări de criminalitate cibernetică care utilizează troianul bancar Qbot (QakBot, Plinkslipbot, QuakBot), iar acest troian vizează preponderent clienţii organizaţiilor din domeniul financiar-bancar din SUA, România, Canada şi Grecia.
Conform SRI, într-o măsură mai redusă, Qbot a vizat şi clienţi ai organizaţiilor din domeniul tehnologic, comercial şi al telecomunicaţiilor.
În România, campania a vizat clienţii unor platforme care utilizează servicii de internet banking prin browser (Chrome, FireFox, Microsoft Edge) şi nu prin aplicaţii dedicate.
Prin transmiterea unor e-mail-uri capcană (spear-phishing), Qbot este programat să sustragă credenţiale de acces pentru platforme specifice companiilor financiar-bancare şi serviciilor de e-mail şi date financiare.
Aceste mesaje pot avea fie un link în conţinut, fie un ataşament.
Ataşamentul este un fişier de tip zip, care conţine un document MS Word ce rulează un macro prin care se descarcă troianul şi se realizează infectarea dispozitivului. Odată instalat, Qbot verifică existenţa unui antivirus, îşi asigură persistenţa în sistem şi utilizează certificate de securitate valide pentru a evita detecţia.
Ulterior, troianul extrage credenţiale de acces şi date financiare de pe dispozitivul infectat.
De asemenea, Qbot are capabilităţi prin care pot fi infectate şi alte dispozitive dintr-o reţea cu un dispozitiv deja compromis.
Pentru a diminua riscul de infectare cu troianul bancar Qbot, SRI are mai multe recomandări.
* utilizarea de soluţii antivirus şi actualizarea constantă a semnăturilor acestora;
* evitarea deschiderii ataşamentelor sub formă de arhivă dacă provenienţa acestora este incertă şi dacă nu au fost verificate în prealabil cu soluţii de detecţie antivirus;
* evitarea deschiderii ataşamentelor sau link-urilor din cadrul mesajelor e-mail suspecte;
* actualizarea sistemului de operare şi evitarea utilizării sistemelor de operare care nu mai primesc suport din partea producătorului;
* notificarea băncii atunci când observaţi tranzacţii bancare care nu vă aparţin;
* dezactivarea executării automate a unor rutine din MS Office (macro-uri);
* evitarea executării manuale a macro-urilor.
(Agerpres/FOTO arhivă)
