Soprana Elena Moşuc în opera I Lombardi alla prima crociata de Verdi, premieră pe ţară la Opera Maghiară din Cluj-Napoca

Publicat de dvlad, 29 septembrie 2019, 23:10 / actualizat: 30 septembrie 2019, 14:46

Soprana Elena Moşuc debutează cu un succes fulminant în opera Lombarzii de Giuseppe Verdi, înainte de a primi pe 1 octombrie, titlul de Cea mai bună soprană şi Premiul Opera Star, Oscar della Lirica.

Cei 30 de ani de carieră începută în Iaşul natal şi consacrată la Opera din Zurich imediat după câştigarea marelui premiu german ARD , sunt încununaţi de aceste evenimente stelare, pe care le întâmpină cu aceeaşi minuţiozitate în pregătire şi măiestria artistică impecabilă care o fac iubită şi admirată pe toate marile scene ale lumii pe care urcă, iar în particular, cu aceeaşi modestie şi căldură a comunicării care cuceresc deopotrivă publicul şi pe colegii artişti.

I Lombardi alla prima crociata de Verdi este un spectacol montat în premieră pe ţară la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, în 26 septembrie, iar evenimentul a deschis cu cel mai mare succes stagiunea 2019-2020 a Operei Maghiare. Această creaţie de tinereţe a autorului, din 1843, are o muzică frumoasă şi complicată, care a făcut ca ea să se regăsească foarte rar în repertoriul teatrelor de operă din lume. Interpretarea de mare acurateţe, care a depăşit cu graţie şi profesionalism toate dificultăţile partiturii, s-a datorat atât colectivului armonios şi disciplinat al Operei Maghiare din Cluj-Napoca, cât mai ales distribuţiei internaţionale de o valoare certă, cu voci potrivite perfect rolurilor:

pentru Giselda, rol de coloratură care are şi o puternică tentă dramatică, a fost invitată soprana Elena Moşuc, a cărei maturitate vocală şi tehnică solidă i-au permis să smulgă strigăte de uimire şi ropote asurzitoare de aplauze. În rolul Pagano, fratele lui Arvino, a fost invitat basul Kovacs Istvan de la Budapesta, cu voce puternică, bogată, limpede şi strălucitoare şi ambitus impresionant, la fel ca tenorul Sorin Lupu, care s-a achitat admirabil de rolul la fel de solicitant al tatălui Giseldei şi şeful cruciaţilor, Arvino, toţi trei având de cântat aproape permanent pe parcursul lucrării. În rolul Oronte, de care se îndrăgosteşte Giselda când e prizoniera musulmanilor din Antiohia, se remarcă tenorul Pataki Adorjan, cu o partitură destul de dificilă şi ea, dar de mai mică întindere. Din distribuţie fac parte în continuare, cu roluri mai mici, dar la fel de bine onorate, Barabas Zsuzsa în rolul Viclinda, Gergely Arnold în rolul Pirro, Rethi Zsombor în Prior (arhimandritul oraşului Milano), Manyoki Laszlo în Acciano şi Hary Judit în Sofia. Pe lângă scriitura complicată pentru solişti, uimeşte în această operă întinderea şi complexitatea partiturii corale, pentru care, de altfel, a fost aleasă iniţial lucrarea. Povestea mi-a dezvăluit-o dl. Gyula Szep, directorul Operei: regizorul Nemedi Csaba, care a întâlnit acest cor la Budapesta, a dorit să vină să lucreze cu el şi la Cluj. Şi atunci a găsit I Lombardi. Tot Nemedi Csaba este cel care a ales-o pe Elena Moşuc în Giselda, după ce a ascultat-o de mai mule ori în ultimele aprox. 2 decenii. Succesul acestui spectacol se datorează într-o măsură covârşitoare dirijorului Kulcsár Szabolcs, muzician pasionat care ştie că „în operă, spunem în primul rând o poveste” şi atunci toate cuvintele corului ajung să se audă cu o limpezime incredibilă, iar orchestra pare un singur instrument cu mii de voci. De notat frumuseţea momentului de vioară solo al concertmaestrului Barabas Sandor. Totul a sunat extraordinar din punct de vedere muzical, cu toate momentele mari în care cântă atât soliştii, cât şi corul, şi cu toată aglomeraţia şi densitatea acţiunii. Scenografia este semnată de elveţianul Gilles Gubelmann, care nu ţine cont neapărat de momentul în care e plasată acţiunea (sec. 11) şi creează o atmosferă de secol 19, cu imagini de arhivă din primul război mondial, care reuşesc să completeze şi să coloreze minunat spectacolul. Dl. Szep precizează că, deşi scăderea cu 30% a bugetului pentru bunuri şi servicii nu ar permite nici Operei Maghiare montarea unor premiere, chiar dacă ei îşi folosesc cu precădere propriile mijloace şi soliştii angajaţi, acest eveniment este totuşi posibil prin sprijinul Fundaţiei maghiare Belthen Gabor.

Cu asemenea distribuţie excepţională şi o producţie realizată cu atâta seriozitate, talent şi profesionalism, sperăm ca acest titlu să fie cât mai longeviv pe scena Operei Maghiare şi să călătorească pentru a se face cunoscut cât mai departe în lume. Felicitări tuturor cu mulţumiri pentru invitaţie şi bucuria că Radio Iaşi duce astfel mai departe vestea unui asemenea succes de talie naţională şi mondială.