Cel de-al treilea volum al Istoriei comunismului din România se lansează în Iaşi şi în Chişinău

Publicat de Nicolae Tomescu, 21 februarie 2017, 12:23

Joi, 23 februarie, ora 17:00, în Corpul H (Casa Catargi), Sala H1, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi are loc lansarea celui de-al treilea volum Istoria comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975), publicat, recent, la Editura Polirom (în ediţie cartonată).

La eveniment iau cuvîntul: Ovidiu Buruiană, Alexandru Călinescu, Dorin Dobrincu, Florea Ioncioaia, Armand Goşu şi Adrian Şerban.

*

Volumul apare sub îngrijirea istoricilor Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu.

Mihnea Berindei (1948-2016) a fost cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist (în colab., vol. I, 1979-1985, 2010; vol. II, 1986-1989, 2014).

Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi, coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. La Editura Polirom a mai publicat Listele morţii (2008).

Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A publicat articole în reviste de specialitate.

Editorii au mai publicat în 2012, la Editura Polirom: Istoria comunismului din România. Volumul II: Documente. Nicolae Ceauşescu (1965-1971).

„Volumul de faţă, al treilea, conţine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanţi, decisivi chiar în evoluţia regimului comunist din România. Mai multe documente selectate evidenţiază felul în care N. Ceauşescu şi-a consolidat în această perioadă controlul asupra PCR şi asupra braţului său înarmat, Securitatea. Grija pentru averea partidului, pentru creşterea fondului în valută şi exportului de către firmele partidului a fost o constantă în sfertul de secol dominat de Ceauşescu. Aceştia sînt anii în care se cristalizează noul cult al personalităţii, rescrierea istoriei intrînd sub controlul direct al conducerii partidului. Noul program al partidului, aprobat la Congresul al XI-lea, conţine principalele teze, un fel de fire roşii de la Burebista la Ceauşescu. Ele urmează să fie transpuse nu doar în opera istoriografică, în Tratatul de istorie a României, la care lucra Academia şi care n-a apărut decît după colapsul regimului Ceauşescu, ci şi în filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai puţin conturate din panteonul naţional. Istoria a trebuit rescrisă dintr-o perspectivă naţional-comunistă, cum a cerut Ceauşescu. O altă problemă reflectată în documentele publicate în acest volum se referă la «aranjamentele» încheiate cu Israelul şi cu Republica Federală Germania prin care cetăţeni români, etnici evrei sau germani, sînt pur şi simplu vînduţi. Preţurile erau diferite, în funcţie de vîrsta, pregătirea şi profesia lor. Un comerţ care a adus beneficii însemnate Securităţii şi PCR. Eşecul industrializării forţate promovate de Ceauşescu se conturează încă de la începutul anilor 1970. Obsesia obţinerii de valută obligă întreprinderile să-şi asume contracte pe care nu le pot îndeplini. Reapar dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de bază – zahăr, ulei sau banalul usturoi. Ceauşescu a dat vina tot pe populaţie, pe care o acuză că stoca alimente, şi pe cetăţenii străini care s-ar aproviziona din România. În 1974 se discută la vîrful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind amînată.” (Editorii)

*

Vineri, 24 februarie (ora 13:00), la Facultatea de Istorie şi Filosofie, din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Str. Alexei Mateevici, 60, et. 5, sala 535) din Chişinău, are loc lansarea aceluiaşi volum.

Se vor exprima: Igor Caşu, Dorin Dobrincu, Armand Goşu şi Anatol Ţăranu…

 *