Sabin Bălaşa: „Arta mea este energie pozitivă”

Publicat de Nicolae Tomescu, 31 martie 2021, 19:10

Exponent al „romantismului cosmic” (aşa cum s-a autodefinit), Sabin Bălaşa, născut în Dobriceni-judeţul Olt/17 iunie 1932/, a absolvit „Academia de Arte Frumoase” din Bucureşti (1955); şi-a completat educaţia prin specializări[1] la Academiile din Sienna şi din Perugia/Italia; a participat (începând cu anul 1955) la „anuale de stat” şi la manifestări de artă românească[2]; a generat expoziţii personale[3]…

Opera s-a remarcat prin densitate, coloristica originală şi imagistica fără cusur. Lucrările sale[4] (pentru care i-au fost acordate numeroase titluri și premii[5]) se găsesc în muzee şi în colecţii private din Italia, Franţa, Suedia, Germania, S.U.A., Israel, Norvegia, Canada, Australia. Pe lângă pictura de şevalet, artistul a îmbogățit creația cu lucrările de pictură murală; renumitele compoziţii[6] care împodobesc „Sala Paşilor Pierduţi” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, intitulate „Elogiul tinereţii”, sunt în număr de 19 şi acoperă aproximativ 300 m²; picturile „Războinicii” şi „Hora” se găsește la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi; la fostul Hotel „Bucureşti”[7] putem întâlni celebra frescă „Nunta Cosmică”[8]; picturile murale „Geneză” şi „Feerie”[9] au fost realizate între 2005-2006 şi acoperă o suprafaţă de 57,7 m². Ultimele expoziţii personale[10] amintesc de 21 iunie 2002 și de „Sala Paşilor Pierduţi” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, deopotrivă de 28 octombrie 2005, atunci când a expus la „Cercul Militar” din Bucureşti. Anterior, la 5 decembrie 2002, era vernisată, în Iaşi, o nouă pictură murală[11]…

Sabin Bălaşa a fost, totodată, regizor de filme de animaţie[12] şi scriitor[13]…

A murit pe 1 aprilie 2008, înmormântat fiind în cimitirul „Eternitatea” din Iaşi, oraş de care marele artist s-a simţit legat sufleteşte…

[1] Vezi volumul „Who’s Who in Romania 2002” („Pegasus Press”, Bucureşti, 2002)…

[2] Cf. „Dicţionar(ului) artiştilor români contemporani” (Editura „Meridiane”, 1976): Moscova (1958); Varşovia (1955 – „Festivalul mondial al tineretului”); Paris (1961 – „Bienala tineretului”), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); „Cagnes sur Mer” (1970 – „Festival internaţional de pictură”); Tel Aviv (1972); Sofia (1974)…

[3] Atât în ţară (Cluj Napoca – 1980, Bucureşti – 1982, 1992) cât şi peste hotare (Roma – 1978, 1980; Stockholm – 1982; Kerkera, Grecia – 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia – 1988; Israel – 1994)/sursa: „Who’s Who in Romania 2002” („Pegasus Press”, Bucureşti, 2002)…

[4] Printre cele mai cunoscute compoziţii ale sale: „Tinereţe”, „Solemnitate”, „Orgoliul”, „Exodus”, „Luntraşul”, „Luceafărul”, „Himera”, „Miracol”, „Seniorii”, „Atlantida”, „Dimineaţa planetei”, „Comete”, „Icarus”, „Melcii astrali”, „Lacul misterelor”, „Alai lunar”, „Ultimii oameni”, „Fiicele Terrei”, „Vedere prin fereastra atelierului”, „Oamenii-fiară”…

[5] Medalia de Aur la „Concursul European de Pictură” (Pescara, Italia -1965), Medalia de Aur, Accademia d’Italia (Salsomaggiore, Italia – 1980), Diploma de Maestro di Pittura „Honoris Causa” şi „Statue of Victory”, Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia – 1983), „Cavaler al Artelor”, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia – 1985), „Palma d’Oro d’Europa”, Accademia Europa (Italia, 1986), „Doctor Onorific”, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (S.U.A., 1988), Medalia de bronz „A. Einstein”, International Academy Foundation (S.U.A. – 1989)…

[6] Picturile (printre care „Aspiraţie”, „Amfiteatru”, „Generaţii”, „Triumful vieţii”, „Dezastrul atomic”, „Icar”, „Prometeu”, „Exodul spre lumină”, „Ştefan cel Mare”, „Moldova” şi „Luceafărul”/pictură triptică) au fost realizate între anii 1968-1978; ele reflectă „sufletul, tinereţea, istoria, poezia poporului român”….

[7] „Raddison Blue” de astăzi…

[8] Realizată în 1982, bucăţi afectate de renovarea hotelului fiind restaurate de fiul artistului, pictorul Tudor Bălaşa/în 2010…

[9] Sala de lectură „Victor Slăvescu”-Academia de Studii Economice din Bucureşti

[10] „Pentru mine, arta este o viziune, un act de generozitate şi o mare putere de a iubi. În viaţă, la fel ca şi în artă, îmi urmez propriul drum, îmi perpetuez visul şi îi ajut pe alţii să şi-l descopere pe al lor. Trăiesc pentru a crea. Arta mea este energie pozitivă” (declara artistul)…

[11] Pictura murală, intitulată „Galaxia Iubirii”, realizată, împreună cu pictorul Tudor Bălaşa, fiul artistului, la Universitatea „Al. I. Cuza”, este amplasată în Aula „Mihai Eminescu” şi are o suprafaţă de 50 m², reprezentând un efort de concepţie laborios şi de tehnici speciale de execuţie…

[12] „Picătura” (1966, Premiul „Pelicanul de Argint”, Mamaia), „Oraşul” (1967), „Valul” (1968, Premiul „Pelicanul de Argint”, Mamaia), „Pasărea Phoenix” (1968), „Fascinaţie” (1969), „Întoarcere în viitor” (1971), „Galaxia” (1973, Premiul pentru plastica filmului”, ACIN), „Exodul spre lumină” (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN)… A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor…

[13] În calitate de scriitor, a publicat „Deşertul albastru” (1996) şi „Exodul spre lumină” (2002), romane suprarealiste, confesive, pe tema existenţei artistului în lume…